Timpul recomandat pentru predare în școala primară și gimnaziu, în România, a scăzut în ultimul an cu zeci de ore față de acum doi ani, fără a lua în calcul efectele pandemiei – raport Eurydice

România face parte dintr-un grup restrâns de țări europene unde timpul minim de predare recomandat pentru învățământul general obligatoriu a scăzut, în ansamblu, în anul 2020/21 față de anul 2018/2019, conform datelor celui mai recent raport pe această temă al rețelei europene Eurydice, publicat în prima parte a lunii iunie. Scăderea cea mai acută s-a simțit în învățământul primar. În liceu se remarcă o creștere, însă insuficientă pentru a compensa pierderile din școala primară și gimnaziu.

Astfel, potrivit raportului “Timp de predare recomandat anual în învățământul obligatoriu în Europa – 2020/2021”, în România s-a simțit o scădere de 60 de ore în școala primară, comparativ cu acum doi ani. Scăderea a fost de 22,4 ore în gimnaziu, în timp ce în liceu s-a înregistrat o creștere de 23,2 ore.

• Aceasta plasează România în rândul grupului restrâns de zece țări europene unde, în intervalul menționat, a scăzut numărul de ore de predare recomandat, grup ce mai include Letonia, Ungaria, Macedonia de Nord, Grecia, Cipru, Germania, Danemarca, Portugalia, Malta.

În România, curriculumul obligatoriu presupune minim 3.300 de ore în școala primară, 3.778 de ore în gimnaziu și 1.972 de ore în liceu, potrivit datelor agregate de Eurydice.

De notat că țara noastră nu se numără printre țările în cazul cărora Eurydice ia în calcul impactul pandemiei. Potrivit raportului, doar trei sisteme de educație au raportat o scădere a timpului de școală ca rezultat direct al pandemiei Covid-19 – Portugalia, Malta și Macedonia.

• În aceste trei țări, timpul de școală a scăzut masiv, cu sute de ore, la fiecare nivel educațional. Cea mai gravă scădere a fost în Macedonia de Nord – aproape 1000 de ore în învățământul primar, aproape la fel de mult în gimnaziu și peste 500 de ore în liceu.

Toate celelalte țări europene – exceptând Polonia și Marea Britanie, pentru care nu au fost sau nu au putut fi făcute comparații cu anul 2018/2019 – fie au crescut numărul de ore, fie l-au menținut neschimbat, în medie pentru cele trei cicluri de învățământ.

Raportul Eurydice precizează, însă, că, deși datele pandemiei nu au fost raportate de alte țări, în afara celor trei menționate, sistemele de educație au fost afectate profund, la nivel global. 

Raportul complet poate fi consultat aici.

Citește și:

Numărul de ore și de zile de școală contează în rezultatele elevilor. Dragoș Iliescu: Copiii din România nu fac prea multă carte. Având ore puține de școală, îi încărcăm masiv cu teme, ceea ce nu e în ordine

Cercetătorul Dacian Dolean, specialist în alfabetizarea timpurie: Revenirea la trimestre în loc de semestre este o falsă problemă / Creșterea numărului de zile de școlarizare ar avea un avantaj foarte mare pentru elevii din medii defavorizate

GRAFIC România este în top 3 țări cu cele mai puține zile de școală. Câte zile de școală au statele din Europa

Foto: © Visoot Uthairam | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.