Toate bursele studenților să crească anual, să fie acordate burse sociale mai mari, să fie subvenționată chiria în funcție de veniturile studenților, recomandă experții Institutului de Științe ale Educației în cel mai recent raport Eurostudent / Anul trecut, Guvernul Bolojan a redus masiv bugetul de burse, apoi a aplicat și o plafonare

Experții Institutului pentru Științele Educației (IȘE) recomandă indexarea anuală automată a burselor studenților, creșterea valorii burselor sociale, subvenționarea chiriilor în funcție de veniturile acestora și extinderea reducerilor pentru transport. Propunerile vin pe fondul amplificării percepțiilor negative ale tinerilor asupra dificultăților financiare în perioada 2021-2024, după cum arată cel mai recent raport național Eurostudent, publicat de Institutul de Științe ale Educației. De remarcat că opiniile studenților față de acest subiect se înrăutățiseră înainte de adoptarea Legii 141/2025, prin care Guvernul a decis, între altele, tăierea burselor pentru studenți.

• Iar această tăiere a fost urmată, în iarnă, de o plafonare a fondului de burse la nivelul anului 2024, ca urmare a unei succesiuni de ordonanțe, așa cum a reclamat, recent, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), care a susținut că fondul de burse scade, de fapt, cu 60% în 2026.

Eurostudent este o bază de date fondată de Ministerele Educației din Germania și Olanda, în parteneriat cu Uniunea Europeană. Aceasta este axată pe caracteristicile sociale și economice ale sistemelor de învățământ superior din peste 25 de țări europene.

• Studiul a fost realizat în perioada 2021-2024 prin aplicarea unui chestionar comun de tip omnibus, pe un eșantion reprezentativ de 16.113 studenți

Recomandările IȘE vizează extinderea sprijinului financiar pentru studenți, inclusiv creșterea cuantumului burselor și introducerea unor burse pentru studenții care lucrează sau trec prin dificultăți imprevizibile, subvenționarea chiriilor în funcție de veniturile tinerilor, extinderea reducerilor pentru transport, dar și a sprijinului oferit studenților cu dizabilități, studentelor-mame și studenților străini sau refugiați.

Concret, experții din cadrul institutului propun:

• „Introducerea unei indexări automate anuale a burselor (de merit, sociale și speciale) pentru a reflecta creșterea costului vieții;
• Creșterea valorii burselor sociale și flexibilizarea criteriilor de eligibilitate pentru a sprijini mai mulți studenți aflați în dificultate financiară;
• Introducerea unui fond special de urgență pentru studenții care trec prin situații economice imprevizibile (ex. pierderea sprijinului familial, probleme de sănătate etc.);
• Crearea unui sistem național de burse pentru studenții născuți în rural, independent de locul unde au absolvit liceul, pentru a compensa decalajele socio-economice din copilărie;
• Implementarea unui program național de sprijin pentru chirii, similar subvențiilor pentru transport, care să ofere sprijin financiar diferențiat în funcție de venitul studentului și al familiei sale;
• Introducerea unui mecanism prin care subvenția pentru chirie să fie accesibilă inclusiv celor care locuiesc în chirie privată, nu doar celor din căminele universităților;
• Crearea unui sistem de burse pentru studenții angajați care să îi sprijine financiar astfel încât să nu fie obligați să muncească prea mult în detrimentul studiilor;
• Menținerea și extinderea reducerilor pentru transport, inclusiv păstrarea reducerii de 90% pentru transportul feroviar și local, fără limitări suplimentare;
• Extinderea sprijinului pentru studenții cu dizabilități, inclusiv prin crearea unor mecanisme de asistență academică și financiară mai flexibile;
• Creșterea suportului pentru studenții străini și refugiați, prin burse și facilități pentru integrarea academică și socială;
• Introducerea unor burse pentru studentele-mame pentru a sprijini continuarea studiilor de către tinerele care au copii”.

De două ori mai mulți studenți români, față de cei europeni, cred că problemele lor financiare sunt „foarte grave”

Raportul arată că percepția studenților asupra dificultăților financiare s-a deteriorat semnificativ între 2020-2024 – deci în perioada premergătoare măsurilor de austeritate introduse în anul 2025 de guvernul Bolojan. Procentul studenților români care consideră că problemele financiare sunt „foarte grave” era de 15%, adică aproape dublu față de media europeană de 8%.

Procentul acestora este aproape dublu și față de cel al studenților care considerau între anii 2018-2021, la precedentul val al cercetării Eurostudent, că dificultățile financiare sunt foarte serioase. În acea perioadă, 9% dintre studenți aveau această percepție.

Cei mai mulți studenți care împărtășesc această opinie sunt cei care se pregătesc pentru a deveni cadre didactice, anume cei care studiază în domeniul Educație (39%), alături de cei care studiază arte și științe umaniste (41%).

La polul opus se află tinerii care studiază Tehnologia informației și comunicării. Dintre aceștia, doar 21% percep dificultățile financiare ca fiind foarte serioase, în timp ce mai bine de jumătate (53%) afirmă că nu au astfel de probleme.

Venituri mai mari pentru studenți, cheltuieli și mai mari

Documentul arată că, deși veniturile studenților – înțelese ca totalitatea surselor de care dispun ei, inclusiv transferuri în natură – crescuseră în anul 2023 cu 38% față de anul 2020, la fel s-a întâmplat și cu cheltuielile. În acest interval, cheltuielile medii lunare ale acestora au crescut cu 56%, ajungând de la 2.449 de lei la 3.809 lei.

În anul 2020, studenții cu venituri medii reușeau să își acopere cheltuielile lunare, rămânând cu aproximativ 400 de lei. În anul 2024, însă, când venitul mediu (ca total al surselor de care dispun studenții) a ajuns la 4.567 de lei, costul cheltuielilor lunare medii s-a mărit cu peste 750 de lei.

În acest context, 62% dintre tinerii înscriși la studii de licență erau dependenți financiar de familiile lor, în perioada menționată. Doar 23% dintre aceștia se puteau întreține din veniturile obținute pe cont propriu.

• Procentul celor care sunt dependenți financiar de membrii familiei lor la master, când mulți studenți încep să muncească, este semnificativ mai mic. Doar 34% dintre masteranzi depind de ajutorul din partea familiei, în timp ce peste jumătate dintre ei (52%) se întrețin integral din veniturile proprii.

• Amintim că o analiză a Alianței organizațiilor studențești, realizată după introducerea măsurilor de austeritate, veniturile studenților sunt alcătuite în proporție de 57% din contribuția părinților. Analiza arată că bursele sociale acordate studenților în ultimii 5 ani sunt mult sub nivelul cuantumului minim necesar și sub cuantumul ce ține cont de toate cheltuielile de trai. De exemplu, în anul 2020 suma de care un student avea nevoie pentru a se întreține era de 1.127 de lei, de două ori mai mult decât cuantumul bursei de la acel moment.
• În prezent, un student are cheltuieli lunare de peste 2.000 de lei, în timp ce valoarea minimă a bursei sociale e de doar 925 de lei, a semnalat ANOSR.

În plus, s-au amplificat și disparitățile dintre elevii cu venituri reduse și cei cu venituri mari, fapt reflectat de creșterea coeficientului Gini, indicator utilizat în măsurarea inegalităților din rândul populației, de la 0,33 în 2020 la 0,35 în 2023.

Foto: © Vlad Ispas | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.