Turcan: Mentalitatea generală de evitare a înscrierii copiilor în școli cu profil tehnic este o greșeală

3.138 de vizualizări
Raluca Turcan / Foto: gov.ro
Mentalitatea generală de evitare a înscrierii copiilor în şcoli cu profil tehnic, pe motiv că elevul de la un liceu tehnic nu ar beneficia de o şansă egală cu un copil de la un liceu teoretic, este o greşeală, a scris pe propria pagină de Facebook, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan, citată de Agerpres. Aceasta spune că în România sunt zeci de mii de şomeri cu studii liceale, iar angajatorii duc lipsă de forţă de muncă calificată, mai ales în domeniile tehnice. “Mi-aş înscrie copilul la o şcoală profesională? Da, dacă ar avea măcar minimă aplecare”, susține oficialul.

“Am observat astăzi o discuţie legată de soluţiile pe care autorităţile le gândesc când vine vorba de faptul că, în câţiva ani, nu vom mai găsi meseriaşi decât din Africa sau Asia care să ne repare o ţeavă sau să lucreze în construcţii şi, de aceea, vreau să răspund cu câteva precizări (…) Peste tot, angajatorii se plâng de lipsa forţei de muncă şi de sistemul de educaţie care a rămas în urma cerinţelor actuale de pe piaţa muncii. Ştiu însă cazuri în care parteneriatele dintre liceele tehnice şi agenţi economici, iniţiative bune şi gândite practic să ajute elevii, viitori ucenici şi angajatori deopotrivă, au eşuat pentru că mentalitatea generală este de evitare a înscrierii copiilor în şcoli cu profil tehnic, teama fiind că, în felul acesta, elevul de la un liceu tehnic nu ar beneficia de o şansă egală cu un copil de la un liceu teoretic. Cred că este o greşeală şi spun asta şi ca părinte, nu doar ca ministru al Muncii. Cred că este bine şi este, de asemenea, un câştig în viaţă pentru acei copii care urmează orice şcoală din care deprind o meserie. Lipsesc meseriaşii, instalatorii, electricienii, lucrătorii în service-uri”, susţine Turcan. 

Potrivit acesteia, ar trebui să fie apreciate parteneriatele instituţiilor de învăţământ cu agenţii economici care oferă accesul la bază materială şi de pregătire care corespunde standardelor de pe piaţa muncii. 

Raluca Turcan:

  • “În plus, formarea elevilor este susţinută financiar, prin burse, şi de la bugetul de stat şi de la operatorul economic cu care elevul încheie un contract de practică, în învăţământul dual, iar elevii au acces gratuit la cantinele şi internatele şcolare, pe cheltuiala consiliilor locale sau judeţene”. 
  • “Am discuţii permanente cu agenţii economici şi ştiu că mulţi se gândesc că 400 – 600 – 800 de lei în plus fac diferenţa între un lucrător român bun, chiar cu experienţă, şi un lucrător din spaţiul non-UE, care, însă, în cele mai multe cazuri, trebuie pregătit pentru acel job. Ştiu că aceşti 400 – 600 – 800 de lei nu sunt sume uşor de dat pentru multe business-uri care se chinuie să supravieţuiască, cu marje mici, pe o piaţă foarte competitivă. Ştiu foarte bine cu ce presiuni mari s-au confruntat firmele în perioada crizei, însă toate comunităţile de afaceri cu care discut la nivel local amintesc şi cifrele exacte pe care companiile le-au primit de la stat pentru a menţine locurile de muncă. Statul nu poate interveni pe piaţă pentru stabilirea salariilor. Avem pârghia salariului minim şi vedem o creştere nejustificat de mare a contractelor cu plata minimă. Tocmai de aceea reiau apelul către angajatori pentru o decizie pragmatică, de a accepta un cost salarial poate puţin mai mare, pentru a ţine lucrătorii români acasă. Costul chiriei din străinătate, plus greutăţile mari ale deplasării şi chiar dorul de casă, toate acestea i-ar determina pe români să lucreze în ţară”. 
  • “(…) sunt zeci de mii de şomeri cu studii liceale, iar angajatorii duc lipsă de forţă de muncă calificată, mai ales în domeniile tehnice. Trebuie să înţelegem că nu există nicio diferenţă între un copil bun la olimpiadă şi un copil cu aptitudini tehnice care are rezultate bune într-o şcoală profesională. Trebuie să schimbăm această mentalitate. Un olimpic la matematică poate deveni un profesor respectat care să câştige un venit bun în sistemul public, în timp ce un copil absolvent de şcoală profesională poate avea propriul service auto, în care să câştige mai mult decât salariul unui profesor. Nu putem compara, pentru că nu există comparaţie”. 

Ministrul susține că, dacă ar fi în situaţia de a-şi înscrie copilul la o şcoală profesională, ar face acest lucru fără ‘nicio ezitare’:

  • “(…) este neapărată nevoie ca, aşa cum informaţia despre un job disponibil ajunge la publicul interesat, aşa şi informaţia despre calificările disponibile din învăţământul tehnic să ajungă la destinatari, adică la părinţii şi copiii care sunt în pragul alegerii unui şcoli profesionale. Trebuie spus că există beneficii concrete ale acestei alegeri, un job sigur, un câştig salarial mai bun şi mai rapid obţinut de către tânărul angajat, un statut social respectat şi apreciat într-o societate aşezată care-şi susţine profesioniştii şi oamenii talentaţi şi nu-i lasă să plece din ţară. Încurajez parteneriatul dintre învăţământul tehnic şi AJOFM-uri care au specialişti buni şi oameni de suflet, pentru a derula împreună campanii de informare şi de consiliere profesională. Întrebarea este: Mi-aş înscrie copilul la o şcoală profesională? Da, dacă ar avea măcar minimă aplecare. Şi i-aş spune să-şi facă o meserie şi să-şi aleagă o specializare, să înveţe meserie şi să se pregătească tot timpul ca să ţină pasul cu schimbările şi să-şi deschidă propria afacere, pe cât de devreme poate. N-aş avea nicio ezitare”.

Sursă foto: gov.ro / Raluca Turcan


5 comentarii
  1. Mda, scolile profesionale, produc “meseriasi” , liceele tehnice produc “meseriasi” cu diploma de BAC. Ambele sufera de aceeasi problema (pentru elevi intr-un an scolar normal), stau cu cel putin 3 saptamani in plus in scoala in fiecare an, iar pentru navetisti acele minim 3 saptamani in plus sunt un chin. Majoritatea transportatorilor sisteaza transportul elevilor, deci 3 saptamani acestia vor face naveta cu “ocazia” daca pot. Au vacante mai scurte si materii mai multe.
    Sa mai adaugam conditiile proaste de la scoala (sa ne spuna doamna ministru cate scoli asigura aer conditionat in clase pe perioda verii? ). Se coc in saunele numite scoli bietii elevi, cui ii pasa? Ce activitate sa realizezi cand ai peste 30 de grade in clase ? Minunate conditii. Multumim din inima partidului (indiferent care, toate fac nimic pentru elevi)

  2. Doamna ministru confunda invatamantul liceal de profil tehnologic (liceu tehnic, cum se spune in articol) cu scolile profesionale (despre care domnia sa vorbeste in rest). Acestea sunt forme complet diferite de invatamant, ultimele nu sunt licee. In consecinta, putem avea maxima incredere in calitatea rationamentelor sale pe aceasta tema.

    1. Pe ea orice o incurca tot dar nu se va lasa pana nu va face o gafa mai mare.
      Ar trebui sa se ocupe de prosperitatea romanilor!

      1. Da sunt bune pentru ca noi muncim, nu lipsim 10 min de la ore ca sa-si ia inginerii paralele fara sa se prezinte la locul de muncă.

  3. Cu ce suntem datori să ascultăm inepțiile unei doamne care nu a muncit în viața ei și acum e ministra muncii, mai nou se pricepe și la învățământ.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Revoltă în Albania, Bosnia și Kosovo, după ce austriacul Handke a primit Nobelul pentru Literatură: ‘Un admirator al lui Miloşevici, dublat de un negaţionist, primeşte Premiul Nobel’ – presa kosovară

“Un admirator al lui Miloşevici, dublat de un negaţionist, primeşte Premiul Nobel pentru Literatură”, a titrat ieri cotidianul Koha Ditore din Kosovo, după ce Academia Suedeză a anunțat că scriitorul…
Vezi articolul

Planul de Redresare, publicat de Guvern: Adaptarea curriculumului pentru învățarea în mediul virtual și digitalizarea proceselor și conținuturilor în educație, două dintre măsurile pentru care România educată primește 4 mld. euro până în 2026

Guvernul a publicat astăzi Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care prevede pentru Educație adaptarea curriculumului pentru învățarea în mediul virtual și digitalizarea proceselor și conținuturilor din programele școlare,…
Vezi articolul