Premiul Nobel pentru Chimie din 2025 a fost acordat cercetătorilor Susumu Kitagawa (Universitatea Kyoto, Japonia), Richard Robson (Universitatea din Melbourne, Australia) și Omar M. Yaghi (Universitatea California, Berkeley, SUA), „pentru dezvoltarea rețelelor metal-organice” (metal-organic frameworks – MOF), potrivit anunțului făcut miercuri, 8 octombrie, de Academia Regală Suedeză de Științe.
Cei trei laureați au creat structuri moleculare cu spații ample, prin care pot circula gaze și alte substanțe chimice. Aceste structuri, denumite rețele metal-organice, pot fi utilizate pentru captarea apei din aerul deșertic, absorbția dioxidului de carbon, stocarea gazelor toxice sau accelerarea reacțiilor chimice.
„Rețelele metal-organice au un potențial enorm, oferind oportunități neprevăzute anterior pentru materiale personalizate, cu funcții complet noi”, a declarat Heiner Linke, președintele Comitetului Nobel pentru Chimie, conform sursei citate.
Cei trei laureați vor împărți în mod egal premiul de 11 milioane de coroane suedeze, adică un milion de euro.
De la o idee fragilă la o revoluție în chimie
Potrivit anunțului făcut de comitetul care acordă premiul Nobel, totul a început în 1989, când Richard Robson a testat o nouă metodă de a utiliza proprietățile atomilor. El a combinat ioni de cupru încărcați pozitiv cu o moleculă cu patru „brațe”, fiecare având o grupare chimică atrasă de ioni de cupru. Combinația a dus la formarea unui cristal bine ordonat și spațios, asemănător unui diamant plin de cavități microscopice.
Robson a intuit imediat potențialul uriaș al construcției sale, însă aceasta era instabilă și se prăbușea ușor. Ulterior, între 1992 și 2003, Susumu Kitagawa și Omar Yaghi au pus bazele solide ale acestei metode. Kitagawa a demonstrat că gazele pot pătrunde și circula prin aceste structuri și a prezis că ele pot deveni flexibile, iar Yaghi a reușit să creeze o rețea metal-organică extrem de stabilă, care poate fi modificată prin design rațional pentru a dobândi proprietăți noi.
Aplicații pentru provocările viitorului
Descoperirile celor trei cercetători au lansat o ramură complet nouă în chimia materialelor. În prezent, chimiștii au creat zeci de mii de tipuri de MOF-uri, unele dintre ele având potențialul de a ajuta la rezolvarea unor provocări globale majore: separarea substanțelor PFAS din apă, descompunerea reziduurilor farmaceutice din mediu, captarea dioxidului de carbon sau colectarea apei din aerul uscat al deșerturilor.
Citește și:
Premiul Nobel pentru Chimie 2025 va fi anunțat miercuri la prânz. Stocarea energiei și materialele poroase – preferate de specialiști în predicțiile pentru câștigător
Un laureat al Nobelului pentru fizică pe 2025 critică dur administrația Trump pentru tăierea fondurilor alocate cercetării. John Clarke: Domeniul va fi paralizat
Premiul Nobel pentru Fizică 2025 – De la pisica lui Schrödinger la mecanica cuantică în lumea reală: John Clarke, Michel Devoret și John Martinis au observat comportamentul particulelor într-un sistem care încape în palmă
Premiul Nobel pentru Medicină 2025. Trei cercetători primesc medalia după ce au descoperit mecanismul care împiedică sistemul imunitar să atace propriul corp
Costin Ionescu
Laura Cononenco
Mihai Peticilă
Redacția
Alexa Stănescu