Un asistent universitar pierde 300 de lei la salariu în noua grilă, spune liderul sindical Anton Hadăr: Am cerut ministruluI Muncii să crească coeficienții. Când ne-a comunicat că avem 1,75 miliarde din cele 8, ne-am gândit “oare i-or ajunge banii?”

1.550 de vizualizări
Foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
Propunerile din noua lege a salarizării ar putea duce la scăderea veniturilor pentru asistenți universitari, lectori și șefi de lucrări, a declarat Anton Hadăr, președintele Federației Naționale Sindicale „Alma Mater”, la finalul consultărilor privind proiectul Legii salarizării, de la Ministerul Muncii.
  • Salariile din Educație cresc cu 1,75 miliarde de lei, a spus ministrul Muncii Dragoș Pîslaru, după consultări. Acesta a declarat că a constatat mai multe lacune, pe care speră să le poată corecta cu reprezentanții profesorilor și cei ai Ministerului Educației.
  • Luni, 25 mai, proiectul legii salarizării a fost pus în dezbatere publică. Ministrul interimar al muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că salariile nu scad, niciun venit nu va scădea.

Un asistent universitar care are în prezent un salariu net de aproximativ 4.700 de lei ar putea ajunge la 4.400 de lei, dacă sporurile eliminate nu vor fi compensate prin creșterea coeficienților din grila de salarizare, a susținut Anton Hadăr.

„În învățământul superior românesc au crescut salariile brute, dar au scăzut veniturile. Asta se întâmplă mai peste tot, acolo unde sporurile care au fost tăiate nu au fost materializate în coeficienții din grilă. Avem pierderi de 600-700 lei, mai ales la funcțiile mici de șef de lucrări, lector, asistenți universitari”, a declarat Anton Hadăr.

Liderul sindical a declarat că organizațiile sindicale din educație au cerut Ministerului Muncii modificarea coeficienților de salarizare astfel încât eliminarea unor sporuri să fie compensată prin salariul de bază.

„Să se modifice coeficienții din grilă. Dacă nu mai există spor de doctorat, spre exemplu, să crească coeficienții din grilă”, a afirmat acesta.

Sperăm să se găsească bani suficienți pentru a se îndrepta aceste inechități, greșeli pe care le-a recunoscut domnul ministru, apreciez din acest punct de vedere, dar când ne-a comunicat că avem 1,75 miliarde din cele 8, ne-am gândit „oare i-or ajunge banii?” a spus Anton Hadăr..

Absolvenții cu studii doctorale vor alege alte domenii dacă salariile din universități rămân necompetitive.

Nu va mai veni nimeni să se angajeze pentru 4.000 lei. Mai bine te duci și ocupi o funcție într-un loc de muncă în care primești mai mulți bani”, a declarat Anton Hadăr.

Redăm declarațiile lui Anton Hadăr despre salariile din învățământul universitar, transmise de TVR

Anton Hadăr: În învățământul superior românesc au crescut salariile brute, dar au scăzut veniturile. Asta se întâmplă mai peste tot, acolo unde sporurile care au fost tăiate nu au fost materializate în coeficienții din grilă. Avem pierderi de 600-700 lei, mai ales la funcțiile mici de șef de lucrări, lector, asistenți universitari. Nefiind luate în seamă sumele pierdute, am ajuns să avem un salariu propus mai mic decât cel existent în plată.

Unui asistent universitar care are astăzi 4.700 lei net i se propune să aibă 4.400 lei net pentru că n-au fost în stare să facă o verificare, să pună pixul în mână și să facă o analiză. N-au făcut simulări, în condițiile acestea va scădea foarte mult atractivitatea domeniului nostru și mai ales cred că vor distruge învățământul doctoral ciclul trei Bologna, adică învățământul doctoral, pentru că tinerii din România învață, evident, să aibă competențe și să primească o remunerare pe măsura muncii depuse.

Altfel, sperăm să se găsească bani suficienți pentru a se îndrepta aceste inechități, greșeli pe care le-a recunoscut domnul ministru, apreciez din acest punct de vedere, dar când ne-a comunicat că avem 1,75 miliarde din cele 8, ne-am gândit „oare i-or ajunge banii?„.

Deci, cum s-ar spune, suntem dependenți de o sumă fixă care a fost alocată domeniului cel mai important, cum zic ei în mod declarativ, învățământul lui în de ansamblul său.

Jurnalist: Cu ce propuneri ați venit concret la domnul ministru?

Anton Hadăr: Să se modifice coeficienții din grilă, dacă nu mai există spor de doctorat, spre exemplu, să crească coeficienții din grilă. Au fost propuneri înaintate de către noi, de către colegii din învățământul, preuniversitar, pentru a se putea lua în seamă și obligațiile politice pe care la început domnul ministru a cam ezitat să le ia în seamă.

E vorba de înțelegerea legală, scrisă în ordonanța de urgență 57 din 2023, că vom pleca cu salarizarea de la salariul mediu brut pe economie, care astăzi bate în 9.000 lei. Mă rog, în legea bugetului a fost luată în seamă suma de 8.600 lei. Deci, trebuie de acolo să pornim, pentru că altfel nu se mai respectă niște obligații și învățământul va sucomba. Nu va mai veni nimeni să se angajeze pentru 4.000 lei. Mai bine te duci și ocupi o funcție secundară într-un loc de muncă în care primești mai mulți bani.


3 comments
  1. N-ați făcut grevă cu noi și ați cedat primii. Să vă fie primit.

  2. Pai un asistent universitar (angajat pe perioada nedeterminata) este deja detinatorul unui doctorat. Daca-i dai un salariu la nivel de profesor debutant, este evident ca nimeni nu se va mai gandi sa inceapa in Universitar.
    Nu e de ajuns sa spui ca doctoratul e inclus in salariu, pentru ca realitatea arata ca nu este: asistentul universitar si profesorul debutant din preuniversitar incep de la acelasi coeficient, insa nivelul de specializare ar trebui sa fie diferit, doctoratul devine conditie necesara pentru asistent pe perioada nedeterminata.
    Situatia este si mai ciudata pentru lector, pentru care nu exista o diferenta semnificativa prin comparatie cu asistentul.

    In legi anterioare, un lector la maxim de salarizare era net peste un profesor. In aceasta grila se pare ca esti mai bine vazut ca profesor la maxim (2.35), fata de un lector la maxim (2.27). Per total, cel putin la pozitiile „mici” salariile sunt ceva mai mari in preuniversitar fata de universitar, ceea ce nu are nicio logica.
    Dar, cu sindicalisti precum A. Hadar, nicio sansa ca tinerii din universitar sa obtina o recunoastere a pozitiei si o reflectare a nivelului lor de specializare.

    Si atunci, sa ne miram cand tinerii nostri vor prefera sa aleaga Franta/Germania/Spania/Italia, unde vor incepe la un salariu net cel putin dublu?
    O astfel de legislatie nu face altceva decat sa ingroape invatamantul. Atat sistemul preuniversitar, cat si cel universitar, prin simplul fapt ca tinerii descopera cat de prost este valorificata toata perioada de studii din spate (12 clase + 3 ani licenta + 2 ani master + 4 ani doctorat, adica dupa 21 de ani de studii ajungi sa primesti bani mai putini decat un angajat la Kaufland).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *