VIDEO Un elev de liceu către premierul României: La școală, la ore, mi se pare că învățăm foarte multă teorie și prea puțină practică, puteți face ceva? / Răspunsul lui Nicolae Ciucă: Vouă, la școală, în curriculă trebuie să vă introducă toate acele materii și toate acele activități care să vă pregătească pentru ceea ce urmează să faceți în viitor

„Vouă, la școală, în curriculă trebuie să vă introducă toate acele materii și toate acele activități care să vă pregătească pentru ceea ce urmează să faceți în viitor”, le-a spus premierul Nicolae Ciucă elevilor care au fost prezenți la dezbaterea „Viitorul este în mâinile tale”, organizată sub egida programului european Next Generation EU.

Șeful Executivului a răspun întrebării lui Teom, un elev prezent la dezbatere: „La școală, la ore, mi se pare că învățăm foarte multă teorie și prea puțină practică. Ar trebui să învățăm și mai multă practică, puteți face ceva?”, l-a întrebat acesta pe premier.

Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi, prezentă la dezbatere, a spus că ea este profesoară de matematică și a răspuns și ea la întrebarea elevului care spunea că este prea multă teorie la școală: „ce rost are să îți pierzi vremea să înveți să faci calcule când există atât de multe calculatoare și ar trebui în plus să înveți statistică să înveți să gândești matematică în aplicațiile de zi cu zi”. Aceasta a subliniat faptul că statele europene decid politicile de educație independent și fiecare țară ia deciziile care consideră că sunt bune, fără ca UE să poată avea aici vreo implicare.

Redăm răspunsul Premierului Ciucă:

Teo, elev: La școală, la ore, mi se pare că învățăm foarte multă teorie și prea puțină practică. Când o să ieșim în lume, adică o să ne ajute și teoria, dar mi se pare că ar trebui să învățăm și mai multă practică. Puteți face ceva?

Nicolae Ciucă: „Sigur că putem face. Teo, mulțumesc foarte mult pentru întrebare, este o întrebare foarte aplicată, foarte concretă. Cred foarte mult că învățământul romanesc are nevoie să se modernizeze și să se adapteze la nevoile viitorului, să se adapteze odată cu voi la nevoile viitorului. Dacă ne uităm la impactul pe care îl are toată dinamica aceasta modernizării, a tehnologiei și noi rămânem doar în acea linie mediană a teoriei fără să căutăm modul în care ea poate fi aplicată în practică, atunci nu va asigurăm cadrul necesar să puteți să vă pregătiți și să vă dezvoltați pentru viitor. Discuțiile pe care le-am avut la nivelul Ministerului Educației, cu domnul ministru, la nivelul pe care l-am avut cu organizațiile de elevi, au ridicat aceeași problemă pe care ai ridicat-o și tu – și ei vor o transformare a învățământului, astfel încât să fie mult mai aproape de ceea ce cere astăzi piața de muncă.

Nu știu cât de mult ești tu familiarizat cu ceea ce înseamnă piața de muncă dar, foarte simplu, este ceea ce ți-ar plăcea ție să faci când vei fi mare și să poți să te pregătești, ca din punct de vedere profesional, să ajungi acolo și să găsești un loc de muncă. Să ai de unde să poți să-ți câștigi existența, să te dezvolți și așa mai departe. Ca atare, măsurile pe care noi le întreprindem vizează tocmai acest lucru prin care voi să puteți să plecați de la școală cu cunoștințele necesare vieții de zi cu zi și cerințele din mediul de afaceri. De acolo, din industrie, din IT, chiar și din agricultură, de ce nu, dar pentru asta trebuie să te pregătești.

Am să-ți dau un exemplu foarte aplicat pe chestiunea aceasta. Discutam cu fermieri săptămâna trecută și spuneau același lucru pe care l-ai spus tu acum: de ce trebuie ca un absolvent de Agronomie să petreacă patru sau cinci ani la școală și când ajunge la fermă să nu aibă cunoștințele practice necesare ca să poată să facă ceea ce are de făcut. Revenind, le-am dat dreptate, doar că această chestiune trebuie făcută, încă odată, în dialog și în deplin acord între instituția de învățământ și reprezentanții mediului economic, care sunt ofertanții pieței de muncă. Și atunci vouă, la școală, trebuie, în curriculă, să vă introducă toate acele materii și toate acele activități care să vă pregătească pentru ceea ce urmează să faceți în viitor. Unii poate vreți să deveniți antreprenori, alții poate vreți să deveniți, știu eu, … doar antrenori (n.red. s-a spus din public). De ce nu? Este o meserie. Alții poate doriți să rămâneți în instituția de învățământ să fiți voi profesori și vă încurajez să discutați chestiunea asta cu profesorii voștri, cu dascălii voștri, pentru că ei trebuie să înțeleagă faptul că noi trebuie să asigurăm împreună ceea ce se întâmplă în întreaga lume, să vedem cum evoluează toate aceste dezvoltări și cum se transformă, cum se modifică în întreaga lume, în Uniunea Europeană, nu mai predilect, pentru a putea să nu plecăm cu handicap. Noi trebuie să ne aliniem la tot ceea ce înseamnă programă de învățământ cu ceea ce se desfășoară în celelalte țări europene. Pentru că, dacă nu vom face același lucru, veți pleca în viață cu un handicap, or nu vrem să se întâmple chestiunea aceasta și atunci suntem obligați să luăm măsurile astea, trebuie să le luăm cât mai repede posibil. Ca atare, continuați dialogul cu doamnele și domnii profesori, continuați dialogul cu noi și sunt convins că vom lua măsuri, să se întâmple cum vă doriți.

În momentul de față ne gândim la măsuri care vă vizează în mod deosebit pe voi, dar ne gândim și la măsuri prin care să discutăm și să reușim și pentru domnii profesori și doamnele profesoare să îi pregătim și pe dumnealor pentru chestiunea aceasta, pentru că este o schimbare care nu se face peste noapte, doar pocnind din degete. Este o schimbare care trebuie făcută mai profund, mai amplă și trebuie să vizeze pe toată lumea”.

Adina Vălean: „În educație, fiecare țară a Uniunii Europene își ia propriile decizii, are propriile manuale, nu există „la fel” ce se studiază într-un loc sau în altul și este adevărat că sunt încă foarte multe țări europene în care teoria joacă un rol foarte important, așa cum sunt altele în care, practic, teoria se învață prin exemple practice. Așa că înțeleg foarte bine ce spui, eu sunt profesor de matematică și trebuie să admit că atunci când am profesat, nu mai știu dacă acum e la fel, copiii trebuia să facă foarte mult calcul. Și trebuia să învăț copilul cum se scoate radical sau reducere la același numitor și tot felul de exerciții de calcul. Ce rost are să îți pierzi vremea să înveți să faci calcule, când există atât de multe calculatoare? Ar trebui, în plus, să înveți statistică, să înveți să gândești matematica în aplicațiile de zi cu zi. Or asta reprezintă într-adevăr o revoluție de curricula și este adevărat că în Uniunea Europeană, poate cu excepția câtorva țări, în general, matematica se învață tot la nivel de teorie, în primul rând. Dar, ce să spun, deja ceea ce domnul prim-ministru v-a promis, că se apleacă asupra acestui subiect, este foarte încurajator și important pentru voi pentru că fiecare țară în Uniunea Europeană își ia propriile decizii despre cum arată învățământul pentru ea”.

Nicolae Ciucă: „Nu vreau să mă fac înțeles greșit. Nu am spus că ne aplecăm de acum încolo, v-am spus că toate aceste elemente pe care vi le-am spus, toate aceste probleme ale voastre au fost deja discutate, sunt cunoscute și căutăm soluții pentru ele. Este foarte important. Este o chestiune de echilibru prin care trebuie să acordăm teoriei rolul care i se cuvine și practicii rolul care i se cuvine. Povesteam mai devreme de creativitate: creativitate cu cunoaștere, cu știință, este un lucru foarte bun”.