Un grup de cercetători din Australia a descoperit un microb marin unicelular capabil să capteze carbonul în mod natural, chiar şi atunci când oceanele se încălzesc şi devin mai acide, o descoperire ce ar putea fi de mare ajutor în lupta împotriva schimbărilor climatice, informează luni EFE, preluat de Agerpres.
Microbul, descoperit de oameni de ştiinţă de la Universitatea Tehnologică din Sydney (UTS) se găseşte din abundenţă în întreaga lume şi procesează prin fotosinteză şi eliberează un exopolimer bogat în carbon care atrage şi imobilizează alte organisme unicelulare ce sunt prinse în „mucosfera” sa. Microbul consumă apoi o parte din prada prinsă şi lasă în urmă exopolimerul care, datorită greutăţii organismelor unicelulare ataşate, se scufundă şi devine parte a pompei biologice de carbon a oceanului.
Studiul, condus de Michaela Larsson, specialistă în biologie marină, a fost publicat luni în jurnalul ştiinţific Nature Communications.
Microbii marini guvernează biogeochimia oceanelor printr-o serie de procese, cum ar fi sechestrarea carbonului, ce modulează în mare măsură clima la nivel mondial.
Larsson a declarat că, deşi contribuţia fitoplanctonului la pompa de carbon este bine studiată, există numeroşi microbi cu rol proeminent dar mult mai puţin înţeles şi rareori cuantificat, cum ar fi protistele (microorganisme unicelulare) mixotrofe (care se hrănesc cu substanţe organice din mediul înconjurător), care pot în acelaşi timp să proceseze prin fotosinteză şi să consume organisme.
„Majoritatea plantelor terestre folosesc nutrienţi din sol pentru a creşte, însă unele, cum ar fi „Venus flytrap” (Dionaea muscipula – n.a.), obţin nutrienţi suplimentari prin capturarea şi consumul de insecte. În mod similar, microbii marini care realizează fotosinteza, cunoscuţi sub numele de fitoplancton, folosesc nutrienţii dizolvaţi în apa marină din jur pentru a creşte”, a explicat Larsson.
Cu toate acestea, organismul studiat în acest studiu, denumit Prorocentrum cf. balticum, este un mixotrof, fiind capabil să consume alţi microbi pentru a obţine o doză concentrată de nutrienţi, „ca şi cum ar lua multivitamine”, a spus ea, mai transmite Agerpres.
„Capacitatea de a dobândi nutrienţi în moduri diferite înseamnă că acest microb poate popula zone ale oceanului lipsite de nutrienţi dizolvaţi, prin urmare nepotrivite pentru majoritatea fitoplanctonului”, a precizat biologul.
Cât de mult ajută acest microb
Pentru autoarea principală a studiului, Martina Doblin, această descoperire are o importanţă globală deoarece poate ajuta oceanul să echilibreze dioxidul de carbon din atmosferă.
Autorii studiului estimează că acest microb are potenţialul de a scufunda între 0,02 şi 0,15 gigatone de carbon pe an.
Potrivit unui raport din 2019 al Academiilor Naţionale de Ştiinţe, Inginerie şi Medicină din Statele Unite, pentru a se reuşi atingerea obiectivelor climatice, tehnologiile şi strategiile de eliminare a dioxidului de carbon (CO2) vor trebui să elimine aproximativ 10 gigatone de CO2 din atmosferă în fiecare an până în 2050.
Acest microb este „o specie cu totul nouă, niciodată descrisă atât de detaliat” şi ar putea constitui o „soluţie bazată pe natură pentru a îmbunătăţi sechestrarea carbonului în ocean”, a notat Doblin.
„Producţia naturală de polimeri extracelulari bogaţi în carbon de către microbii oceanici în condiţii de deficit de nutrienţi, la care vom asista sub influenţa încălzirii globale, sugerează că aceşti microbi ar putea contribui la menţinerea pompei biologice de carbon a oceanului în viitor”, a subliniat ea, potrivit sursei citate.
Foto: © Ribe | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
C.I.
Costin Ionescu
Andrei Schvab