Universitatea Babeș-Bolyai va testa efectele alimentației „Carpato-Danubiene”, care respectă principiile dietei mediteraneene dar cu produse românești. Rectorul Daniel David: Mă voi înscrie alături de studenți în studiu. Ținta: seturi de politici publice pentru un comportament alimentar sănătos, inclusiv în școli

2.896 de vizualizări
Daniel David / Foto: Edupedu.ro
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca anunță că inițiază proiectul CARPO ce vizează construirea unui comportament alimentar sănătos, în care testează efectele unui anumit tip de alimentație. „CARPO este acronimul alimentației «Carpato-Danubiene», validată preliminar la nivelul unor grupuri de experți și recomandată în țară recent de către Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (FRDNBM), de Societatea Română de Endocrinologie (SRE) și de către Forumul Român de Obezitate (FORO)”, precizează Universitatea într-un comunicat remis Edupedu.ro.

Proiectul este inițiat de Centrul Național de Competențe în Stilul de Viață Sănătos fondat de Academia Română și de UBBMed și este lansat cu ocazia Zilei Mondiale a Obezității.

Centrul Național de Competențe în Stilul de Viață Sănătos are ca obiectiv în cadrul proiectului „să asigure validitate științifică avansată și să pună acest model într-un context bio-psiho-social prin care să fie mai ușor de implementat și asimilat pe scară largă și să fie promovat de specialiștii în domeniu și în politici publice”, spune UBB.

Proiectul CARPO pentru un comportament alimentar sănătos implică următoarele etape:
  • (1) prin implicarea specialiștilor în științele nutriției de la UBBMed, în prima jumătate a anului 2024 vor fi analizate biochimic produse românești care pot înlocui produse mediteraneene/nordice, respectându-se însă principiile alimentației mediteraneene/nordice
  • (2) În urma acestui demers, în toamna acestui an se va stabili o alimentație „Carpato-Danubiană” prin implementarea unor produse și meniuri-diete diverse.
  • (3) Tot începând din toamna anului 2024, alimentația „Carpato-Danubiană” va fi testată în studii clinice controlate, implicând Cantina UBB, Clinica Universitară de Psihologie, care va analiza implicațiile pe sănătate mintală și mecanismele de aderență (inclusiv de modificări cognitiv-comportamentale în comportamentul alimentar), precum și diverse structuri UBBMed, care, prin laboratoarele existente (ex. UBB-STEM și din cadrul Facultății de Biologie și Geologie și a Facultății de Chimie și Inginerie Chimică), în colaborare și cu alți specialiști necesari, vor analiza implicațiile biomedicale.
  • (4) Concluziile și implicațiile practice, bazate pe dovezi științifice, vor fi formulate la începutul anului 2025.

Contactat de Edupedu.ro, rectorul Daniel David a explicat că din toamnă „la cantină vor fi meniuri gândite în această logică, iar studenții care vor dori să participe la studiu, conform procedurilor oricărui studiu de acest tip, vor semna un consimțământ informat. Cei care nu doresc să participe vor rămâne pe varianta de meniu pe care o avem și acum”. 

Rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a precizat pentru Edupedu.ro că se va înscrie alături de studenți în studiu și a explicat cum se desfășoară o astfel de cercetare. „La fel ca studenții care vor participa la studiu, nu știu dacă o să nimeresc în grupul de control sau în grupul cu dieta schimbată, pentru că distribuirea participanților în cele două grupuri o să fie random. În cazul cercetărilor în domeniul dietelor, aceasta este procedura de studiu: nu alegi tu să intri în grupul de control sau cu dieta schimbată, ci ești distribuit randomizat în cele două grupuri. La final, indiferent de stilul de viață al participanților, care este foarte probabil să fie similar în ambele grupuri, diferența majoră va fi legată de ce mănânci timp de câteva luni. Există factori care pot să conteze, dar sunt distribuiți în ambele grupuri atunci când ele sunt alcătuite randomizat”, a declarat Daniel David. Potrivit oficialului, studiul va fi derulat la cantină „în jur de 4 luni”.

Cercetător și profesor de științe cognitive clinice, Daniel David a explicat că „aceasta este o procedură standard folosită peste tot în lume: studenții aleg dacă participă sau nu, după ce sunt informați cu privire la studiu, iar cei care participă vor fi aleatoriu în grupul de dietă sau de control și vom vedea efectele. După ce vom vedea rezultatele, mă aștept ca tot mai mulți să aleagă de la cantină pachetul alimentar Carpato-Danubian”. 

„Ceea ce facem noi acum lipsește de fapt peste tot în România când oamenii vin cu tot felul de diete, dar cărora le lipsesc studiile controlate. Cei mai mulți se bazează pe teorii și studii de laborator, care ca etape inițiale sunt în regulă, dar în final trebuie testate în studii controlate”, a adăugat David. Acesta a precizat că în prezent nu ține „o anumită dietă, am un comportament alimentar sănătos, dar nu neapărat într-o formă controlată. În română, când spunem «dietă» ne gândim la ceva ce implementăm pe termen scurt pentru a slăbi sau a controla o boală, dar ar trebui să însemne un comportament alimentar sănătos”. 

„Dacă va funcționa eficient – și mă aștept la acest rezultat, pentru că în această direcție sunt consecințele dietei deja validate, iar acum doar produsele sunt diferite – mă aștept să extindem studiile pe grupe de vârste diferite și să putem recomanda ca seturi de politici publice pentru un comportament alimentar sănătos, inclusiv în școli”, a continuat David. 

Rectorul UBB a precizat că „dacă ne uităm în rankingurile internaționale, dieta mediteraneeană este considerată dieta cu cea mai mare validitate științifică în raport cu ceea ce așteptăm din punctul de vedere al comportamentului alimentar sănătos. Această dietă a fost deja adaptată de un grup de specialiști în forma dietei «Carpato-Danubiene» – ceea ce înseamnă că încerci să utilizezi produse de pe acest teritoriu. Această variație Carpato-Danubiană a fost recomandată deja de grupul de experți, fără să avem în spate un studiu național. Asta încercăm să facem, este foarte probabil să aibă aceleași efecte, dar trebuie să vedem într-adevăr dacă conținutul produsului din Transilvania sau Moldova este similar cu cel din zona mediteraneenă. Vom construi pachetul alimentar pe care o să-l testăm și vedem impactul asupra sănătății psihologice și fizice”. 

Conform Organizației Mondiale a Sănătății:

  • Anual mor în lume zeci de milioane de oameni, în anul 2023 având un număr de 60 760 150 decese.
  • Bolile cronice netransmisibile (BCN) acoperă aproximativ 70% din numărul anual total de decese, iar aproape jumătate dintre decesele cauzate de BCN sunt premature (înainte de 70 de ani).
  • Bolile cardiovasculare, cancerul, bolile cronice respiratorii și diabetul reprezintă 80% dintre decesele premature cauzate de BCN.
  • Obezitatea este o problemă clinică ca BCN în sine și o problemă transversală între celelalte BCN.

„Așadar, un comportament alimentar sănătos poate ajuta atât la optimizarea și promovarea stării de sănătate (ex. vitalitate, activism etc.), cât și la prevenția și tratamentul unor boli. Domeniul comportamentului alimentar este grevat însă major de pseudoștiință, cu sfaturi și prescripții alimentare legate de produse/meniuri(diete)/alimentație/ adesea eronate, formulate de nespecialiști sau de specialiști fără o abordare comprehensivă bio-psiho-socială, care nu doar că nu ajută, dar au adesea efecte negative. Analizele științifice de până acum au reliefat însă câteva alimentații sănătoase, între care dietele mediteraneeană și cea nordică au cel mai bun suport (vezi analiza US-News)”, se arată în comunicatul UBB.

Rectorul Daniel David, co-directorul Centrului Național de Competențe în Stilul de Viață Sănătos, a declarat că „fondatorul Centrului Clinic de Diabet, Nutriție și Boli metabolice din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, alături de echipa sa, a propus deja construirea, pe principiile alimentației validate științific, a unei alimentații «Carpato-Danubiene» (CARPO), în sensul includerii produselor alimentare accesibile și existente pe teritoriul țării noastre. Într-adevăr, este nerealist să credem că dietele mediteraneene/nordice vor putea fi implementate în România pe scară largă cu produse importate direct din acele zone, ținânt cont de disponibilitatea produselor și costurile lor, această opțiune fiind neproductivă pentru economia țării. În plus, relațiile complexe dintre produsele alimentare, mediu și organismul crescut cu aceste produse într-un mediu țintă pot avea un rol important în asigurarea stării de sănătate.”

David afirmă că „pornind de la alimentația «Carpato-Danubiană», care, într-un model biomedical, ne spune «ce» și «cât» ar trebui mâncat, adăugăm componenta psihologică răspunzând la «când», «unde» și «cum» ar trebui mâncat. Numai într-un astfel de context comprehensiv bio-psiho-social ca acesta prescripția teoretică legată de alimentație (ce/cât) se poate transforma într-un comportament alimentar parte a unui stil de viață sănătos, altfel adesea totul rămâne pe hârtie și/sau se cuantifică drept un nou eșec în schimbarea comportamentului alimentar”. Primii parteneri ai proiectului sunt lanțul de magazine Lidl România și Confindustria România.

Comunicatul integral al UBB, cu privire la proiectul de alimentație sănătoasă CARPO:

4 comments
  1. Felicitări pentru inițiativă! Poate nu se vor desluși toate misterele unei vieți sănătoase de român, dar tot e mai mult decât nimic. Pe lângă cum și cât mâncăm, e un mare CE legat de calitatea îndoielnică a alimentelor comercializate în magazine și piețe. Am crescut de o viață cu anumite alimente, dar daca acum sunt toate pline de pesticide sau hormoni sau antibiotic si zahăr, ce folos că avem lista cu ce e bun ai ce e rău să mâncam?!

  2. Sarmalele vor fi inlocuite cu broccoli, ciorba de burta va fi inlocuita cu spanac si amandinele cu piftie panna cotta.

  3. Domnule prof. David, subiectul este important pt români și puteți induce lumea în eroare hazardându-vă la unele concluzii.
    Mi-am permis această afirmație știind că nu sunteți de meserie (sunteți psiholog), nici UBB nu este de meserie, iar UMF (dacă este în proiect) nu are rigoarea, seriozitatea, capacitatea științifică pt un astfel de proiect. Cu studenții în acțiune nu putem vorbi de seriozitate!!
    Lăsați-o mai moale că puteți face mai mult rău românilor !!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

“Există o dorință foarte periculoasă de micșorare a duratei de cursuri, a numărului de ore, a tot ceea ce înseamnă școală” – ministrul Cîmpeanu, pe seama unei petiții cu număr mare de semnături, pentru renunțarea la teze

“Astă-seară am primit o solicitare de la 77.000 de elevi care nu vor nici măcar susținerea tezelor și cumva argumentează, pot să îi înțeleg. Deci există o dorință foarte periculoasă…
Vezi articolul

Articol susținut de ROMANIA TECH NATION

Robotica la gimnaziu și liceu, proiect-pilot lansat de primăria Reșița. „Vrem să devenim un centru pentru domeniul tehnician operator roboți industriali și începem cu robotica, cu Nextlab.tech, de la copiii de vârste mici” – Ildiko Pataki, consilier pentru politici educaționale

Primăria Reșița a lansat un proiect pilot de robotică în școli, printr-o investiție în roboți educaționali cu tehnologie Nextlab.tech, ca parte a strategiei de relansare a orașului. Iar în această…
Vezi articolul

Profesorul Radu Gologan: Bacalaureatul este învechit și nu verifică competențele unui elev de 18 ani, nici articularea la ceea ce este nou. Peste 10 ani vom avea copii care gândesc altfel și care trebuie testați altfel

„Bacalaureatul, așa cum este conceput la noi, este oarecum învechit și nu verifică competențele unui elev de 18 ani, care a trecut 12 ani prin școală. Nu verifică nici articularea…
Vezi articolul