România trebuie să-și adapteze rapid legislația pentru a putea combate mai eficient dezinformarea din mediul online dar și din audiovizual, susține Valentin Jucan, vicepreședintele Consiliului Național al Audiovizualului, care conduce interimar instituția, pentru G4Media.
- Cazul autospecialei de salvare care a fost atacată în județul Cluj cu bâte și topoare după ce o postare pe TikTok avertiza că este vorba de o „ambulanță neagră”, care răpește copii, a redeschis discuția despre dezinformare și despre responsabilizarea celor care postează pe rețelele sociale. Citește aici un reportaj din satul unde o ambulanță a fost atacată după informații false răspândite în social media
Autoritățile au nevoie de instrumente prin care să poată interveni atât asupra celor care răspândesc informații false, cât și în relația cu platformele de socializare, susține Valentin Jucan, vicepreședintele CNA.
Problema nu este doar conținutul inițial, susține Jucan, ci și mecanismul prin care acesta ajunge să fie preluat și amplificat. „De ce oamenii redistribuie așa ceva?”. Iar lupta trebuie dusă pe mai multe planuri.
„De ce se întâmplă asta în societate? Cum au ajuns oamenii aceia să dea mai departe astfel de informații? Pentru că cei doi au ieșit în stradă și au acționat. Dar, dacă ne uităm la numărul de redistribuiri, la mesajele de tipul «Da, așa este», de încuviințare, trebuie să ne întrebăm cum ajung oamenii să participe, voluntar sau involuntar, la crearea unui astfel de fenomen”, spune Valentin Jucan.
Răspândirea de informații false intră sub incidența Codului penal actual doar dacă face atingere securității naționale, la art. 404. Pedeapsa este de la 1 la 5 ani de închisoare.
Doar că nu toate dezinformările se pot încadra aici. De exemplu, ce s-a întâmplat la Cluj, spune Valentin Jucan.
„În momentul în care spui «Atenție, apa din Cluj este otrăvită, nu mai beți», păi hai să mergem și cu poliția să-l întrebați puțin de unde are informația asta. Trebuie să existe și o doză de responsabilitate, nu doar să-ți pui telefonul în față și să spui «Tocmai am fost atacați de ruși». Astea sunt exemple care afectează siguranța națională. Subiectul, de exemplu, cu barajele și cu Dunărea, e altul”, explică el.
„De aceea, e nevoie de legislație”, spune președintele CNA. Și nu doar pentru online. Jucan consideră că și legislația audiovizuală trebuie adaptată. El susține că televiziunile pot contribui la amplificarea unor narative false care apar inițial în mediul online, dar și invers.
„Lipsa de reacție a jurnalismului adevărat, lipsa de combat a acestor narative, ba mai mult, situațiile în care narative se validează în televiziuni, narative din online, sau invers, narative care pleacă din televiziuni în online, lucrurile astea trebuie să se oprească”, a afirmat Jucan.
România se află „în prima linie” în ceea ce privește fenomenul dezinformării și alte state europene urmăresc modul în care autoritățile române răspund acestor provocări, explică Valentin Jucan.
Vicepreședintele CNA spune că modificarea regimului sancțiunilor din audiovizual ar putea avea un efect important asupra fenomenului dezinformării.
„Eu sunt ferm convins că jumătate din problema de dezinformare pe care România o are – și, după părerea mea, ar trebui să reacționăm ca și când am fi în stare de urgență pe această temă – ar putea să fie rezolvată cu o clarificare a regimului sancțiunilor în privința audiovizualului”, a adăugat el.
Citește articolul integral pe G4media.ro
