Orice profesor care simte neimplicare din partea elevilor sau care vede că nu toți depun constant efort la clasă, poate să încerce metoda de predare-învățare-evaluare numită project based learning (PBL) – învățarea bazată pe proiecte. În cadrul acesteia, tinerii nu sunt doar receptori de informații, ci cercetători, creatori și prezentatori, spune profesoara Nicoleta Zărnescu, de la Colegiul Național „Ferdinand I” Bacău. Asta înseamnă că ei vor lua decizii importante, vor colabora cu colegii și vor găsi soluții creative, timp în care vor dezvolta competențe într-un mod sănătos, ghidați evident de profesor.
Cadrul didactic a prezentat pentru Edupedu.ro această metodă, pe scurt, pentru ca ea să ajungă la cât mai mulți colegi, în cât mai multe cancelarii și apoi în cât mai multe clase.
PBL este o metodă de învățare prin care elevii dobândesc cunoștințe și abilități prin lucrul pe termen lung la un proiect care abordează o problemă complexă, o întrebare sau o provocare. Un exemplu ar putea fi crearea de către tineri a unei campanii de conștientizare a problemelor de mediu, dezvoltarea unui produs sau serviciu inovator pentru generația lor sau pentru cea a bunicilor lor, să zicem, sau realizarea unui studiu de cercetare pe un subiect ales de ei, care ar putea privi comunitatea locală sau școlară.
Învățarea bazată pe proiecte nu înseamnă un referat inspirat de pe internet sau scris cu Inteligența Artificială, ci din contră, este „o provocare transcurriculară și care presupune un efort mai mare din partea copiilor și un timp mai îndelungat de a ajunge la un produs final”, spune Nicoleta Zărnescu.
„Project based learning presupune dezvoltarea unor abilități – pe care le vedem, poate, la finalul unui parcurs școlar îndelungat – ce dezvoltă orice echipă. Înseamnă membrii, înseamnă asumare de roluri, înseamnă asumare de sarcini, asumare de termene și bineînțeles, cineva trebuie să fie lider. Poate că în școala noastră avem prea puțin timp pentru feedback, avem puțin timp pentru retenție, avem puțin timp pentru reflecție și mai ales reflecția este componenta care lipsește mult din școala românească, pentru că nu este timp și pentru că avem nevoie de resurse în permanență, să galopăm așa prin materie și prin conținuturi.
Ce presupune această această modalitate de învățare? Există o idee a unui proiect, există un timp – ca la orice proiect: este fezabil?, este derulabil?, se poate ajunge la un produs finit?, se desfășoară doar la o clasă sau se poate desfășura între mai multe clase pe același nivel? sau găsim mentori la clasele mai mari? În ce limbă se lucrează? Ce instrumente digitale se pot utiliza? Pe toate acestea copiii le scriu în proiect și învață astfel despre secvențele didactice, despre ceea ce înseamnă organizarea muncii”.
Profesoara Nicoleta Zărnescu mai spune că PBL îi ajută pe elevi să dezvolte abilități importante precum gândirea critică, rezolvarea de probleme, lucrul în echipă și comunicarea.
„Învățarea bazată de proiecte poate dura de la 4 până la 8 săptămâni, pentru că abordează discipline diferite, pentru că răspunde la o temă, la o provocare, poate chiar socială, la o provocare foarte amplă, de detaliu, dar în același timp care preocupă societatea.
Profesorul este doar cel care ghidează formularea concluziilor, chiar dacă dă câteva sugestii și recomandări, timpul și resursa aceasta este a elevilor, pentru că ei sunt subiecți activi ai propriei lor transformări și învățări. Profesorul este un colaborator la acest proiect.
Cei care participă la proiect sunt mai angajați, pentru că PBL înseamnă investigare, înseamnă analiză, înseamnă cercetare, înseamnă studiu și gândire critică, valori pe care punem foarte mult accent în ultima perioadă.
Dacă profesorul se atașează de această formă de educație, formă de învățare, am putea să spunem că este un mod de viață al clasei respective”, mai spune cadrul didactic.
Evaluarea în PBL nu se bazează doar pe teste sau examene, ci și pe prezentarea și evaluarea proiectelor, feedbackul colegilor și autoevaluare. Elevii vor aprecia că această metodă le permite integrarea mai multor materii și domenii de studiu într-un singur proiect. De exemplu, un proiect poate include aspecte de știință, matematică, arte și studii sociale.
Samsung Electronics Romania susține Educația digitală, consideră că digitalizarea în Educație nu este o opțiune, ci o necesitate și și-a propus să contribuie activ la un viitor mai bun al educației din România. În cadrul celui mai recent proiect de acest fel, SEED – Samsung Ecosystem for Education Development, compania sprijină un program de formare dedicat profesorilor, astfel încât aceștia să își dezvolte competențe digitale adecvate unui sistem modern de educație, sprijinit de tehnologiile digitale, care are ca obiectiv creșterea implicării elevilor și studenților în actul de învățare.
Descarcă aici prezentarea PBL realizată de profesoara Nicoleta Zărnescu
Citește și:
VIDEO Tehnologia oferă elevilor o experiență care nu este acoperită de cărți / Directorul Colegiului Național Ferdinand I din Bacău: Elevii trebuie orientați spre ceea ce este eficient în dezvoltarea lor
Digitalizarea unei școli din trei perspective – a unui profesor, a unui director și a unui primar – ghid pentru unitățile de învățământ
Peste 1.500 de surse de lecții digitale pe care profesorii le pot adapta pentru elevii lor, lansate gratuit pe platforma Livresq / Aplicația LIVTOME propune cadrelor didactice 300 de fișe editabile pentru tablele interactive
APLICAȚIE Învățare prin joacă, resurse educaționale digitale și management școlar cu sKOOLvers pentru tablele interactive din școli: Elevii pot învăța pe modele 3D și să călătorească în istorie cu ajutorul imaginilor la 360 de grade
VIDEO E nevoie de o comunitate întreagă pentru a moderniza cu sens o școală. Colaborarea dintre autoritățile locale, profesorii și părinții din comuna Țibucani, Neamț poate fi soluția pentru viitorul elevilor
Echipamentele digitale pentru dotarea claselor, pe care primăriile le vor cumpăra cu bani din PNRR, „vor fi calitative, moderne și adaptate vârstei elevilor“, transmite agenția de implementare a Ministerului Educației / Nu este menționat drept criteriu prețul cel mai mic sau produse pe standardul minimal, iar UEFISCDI avertizează că banii rămași necheltuiți nu pot fi folosiți pentru altceva
VIDEO Elevii sunt mai atenți, mai implicați și învățarea are șanse mai mari să se întâmple, dacă profesorii folosesc în predare tablele interactive prezente în tot mai multe școli după apelurile din PNRR
Alexa Stănescu
Raluca Pantazi
R.P.
3 comments
Noi am folosit PBL în facultate. Se reduce, eventual, la fraierii care fac tot proiectul, și șmecherii care se trec alături de ei la rubrica ”autori”. Să nu care cumva să îndrăznim să-i ”marginalizăm” pe bieții colegi care nu se sinchisesc de proiect și nu-și fac treaba. Noi, fraierii care realizam efectiv proiectele, eram de vină că nu se implică ceilalți, că ”n-am știut să-i atragem și să-i implicăm corect!”
Și coborâm prostia asta la nivel de preuniversitar? Deja avem PBL la nivel introductiv, funcționează oarecum la clase omogene, de vârf, nu funcționează absolut deloc la clasele eterogene, medii spre slabe. Ghici cum sunt majoritatea claselor!
Da, lucrurile s-ar schimba daca ar exista leadership in echipa si daca s-ar exersa dinamica de grup. Da, unii lucreaza mai mult ca altii, poate unii sunt doar observatori. Asta nu inseamna ca nu invata nimic, asta nu inseamna ca vor fi mereu observatori.
Atitudinea doamnei este tipica pentru cineva care nu intelege metodele active de invatare si beneficiile lor. De leadership ce sa mai zic :).
Dragul meu perplex… îți promit în mod solemn că elevii care NU vor să participe la astfel de activități didactice nu au niciun stres să învețe ceva. Le pasă exact zero de efortul celorlalți elevi, de munca lor, nu se obosesc nici măcar să prezinte/citească ”partea lor” de proiect, făcută de ceilalți. Nu numai că nu învață nimic, nu sunt nici măcar observatori, pentru că, ghici! – găsesc mereu altceva de făcut.
Iar consecințele? CE consecințe? Explică d-ta cum ai proceda cu un elev care știe că nu pățește nimic indiferent de ce face și mai ales de ce nu face. Notele nu contează, responsabilitatea individuală și respectul față de colegi și profesor sunt lipsă, și stai să vezi plângeri direct la inspectorat dacă părinților li se pare că metodele moderne și interactive au lezat demnitatea elevului, privându-l de timpul pentru verificarea social-media!
DACĂ au mult noroc în viață colegii cu care ar trebui să colaboreze, respectivii descoperă ceva pe wikipedia (și dau copy+paste cu link-urile spre notele de subsol cu tot, pe care nu se ostenesc să le șteargă) sau pe referate punct ro și dau copy+paste de acolo, pentru că de ce nu. Prezentări, discuții, gândire critică – n-au! Cei care au impresia că e totul lapte și miere prin clase, doar profesorii nu-s buni n-au mai avut de-a face cu elevii de multă vreme și poate vorbesc din amintiri.