Un simpozion pentru potențialii utilizatori ai Laserului de la Magurele a atras, marți, circa 300 de cercetători din întreaga lume, anunță organIzatorii. Proiectul Laserului de 10 PW – ELI-NP – a primit, până acum, peste 70 de scrisori de intenție cu propuneri de experimente la Centrul de la Măgurele, potrivit directorului științific Kazuo Tanaka, citat într-un comunicat de presă.
Simpozionul online s-a desfășurat în prezența celor doi laureați ai premiului Nobel pentru Fizică 2018, care au conceput principiile fizice de funcționare a fasciculelor laser de mare putere – Gerard Mourou (Franța) și Donna Strickland (Canada).
Referitor la propunerile de experimente primite până acum, Centrul ELI-NP arată că atribuirea timpului de cercetare se va aloca “exclusiv pe bază de merit științific”, iar programul pentru utilizatori externi se va dezvolta treptat în următorii doi ani.
Printre primele programări, conform informării centrului: cercetări în domeniul medicinei nucleare, al testării materialelor noi, al degradării deșeurilor radioactive.
Imagini de la simpozion, transmise pe Facebook:
Redacția
Ștefan Lefter
4 comments
Am fost printre cei 300 de urmaritori ai acestui simpozion. O audienta de 300 de oameni din toata lumea pentru un workshop online despre o facilitate de peste 300 milioane euro nu este chiar formidabila. Numai in Romania statisticile arata cateva zeci de mii de cercetatori si cadre universitare care fac cercetare. Presupunand grosso modo cam jumatate din participanti din Romania, inseamna o audienta de sub 1 % chiar si din comunitatea stiintifica romaneasca, pentru proiectul-fanion de cercetare al tarii noastre. Sau sub 10 % chiar si numai dintre cercetatorii de la Magurele.
Donna Strickland a vorbit 10 minute despre cum au descoperit ei ce este un petawatt in 1985 si cum nici nu-si dadeau seama cat de importanta a fost descoperirea lor, Gerard Mourou a prezentat mai multe lucruri, dar a terminat cam brusc, luandu-i prin surprindere pe organizatori, care probabil se ocupau de alte chestiuni in momentul acela. Turul ghidat a aratat diverse neprofesionalisme, de exemplu: (i) nu se poarta manusi in sala laserului care are statut de camera curata, (ii) in anumite locuri unii poarta boneta, altii nu, (iii) incinte de vid goale unde ni se spune vor avea loc interactiuni (si ca vor fi montati detectori, dar deocamdata nu este nimic acolo), (iv) camere experimentale de asemenea goale unde ni se spunea ca vor fi tot felul de alte dispozitive instalate. Din rezultatele experimentale preliminare am vazut doar doua grafice cu niste curbe cam tremurate obtinute cu puterea de 100 TW, iar realizarile de exceptie includeau un articol in Nature Physics cu 20 de autori, unul singur dintre ei, pe nume S. N. Chen, fiind de la ELI-NP, si acela cu afiliere dubla (ELI-NP din IFIN HH si un institut din Nizhny Novgorod, Rusia). Experientele din acest articol s-au efectuat la “Jupiter Laser Facility’s Titan laser at the Lawrence Livermore National Laboratory” (citat din articol, vezi DOI: 10.1038/s41567-020-0913-x).
Laserul trage pulsuri cu energia in jur de 250 J. Ca sa se obtina puterea, se imparte energia la durata pulsului (cca. 24 de femtosecunde) determinata la cca. 1 % din energia nominala, prin atenuarea fasciculului. O fi corect?
Sa vedem si partea buna a lucrurilor: s-au tras in fata audientei 10 pulsuri laser, dintre care 3 la puterea de 10 PW, fara incidente in ciuda unei usoare scaderi a energiei pulsului. Energiile au fost 251,35; 250,39 si 247,91 J, deci avem o scadere de 1,3 % din energie dupa 3 pulsuri. Extrapoland, desi probabil ca o extrapolare liniara are multe limitari, rezulta ca se pot trage vreo 100 si ceva de pulsuri pana ca energia sa scada la jumatate. De asemenea, din Turul ghidat, a impresionat pozitiv laboratorul de tinte, complet utilat si unde si oamenii erau echipati ca la carte.
Am intrebat daca exista o planificare a experimentelor cu sursa gamma si Directorul Tehnic a raspuns ca exista un program de cercetate foarte vast care va incepe in 2023.
Per ansamblu, cam subtire pentru pretentiile initiale. Nu aducand (online) premianti Nobel suplinesti orizontul stiintific cam limitat si apatia care s-a instalat privind acest proiect.
Pacat.
Dle Teodorescu,
Dvs vedeti mereu partea goala a paharului. Dar fiecare cu opinia lui. Daca urmam firul logicii dvs pana si un Ferari degeaba se lauda ca prinde suta in 2 s si ajunge la 350 km la ora daca consuma 25 la suta, nu? Pai Loganul nostru pe motorina mananca doar 6 la suta….cam asa puneti problema. De unde deduceti ca s-a instalat apatia? Pai dupa calculul dvs sa ai 150 de straini logati e putin? Cred ca e o premiera. Ziceti de zeci de mii? hmm, totusi hai sa nu confundam cu un meeting politic sau cu petrecerea de revelion din strada…
Straniu este totusi ca deunazi cineva se plangea pe net de atitudinea unui referent care i-a luat in deradere activitatea stiintifica parca la o competitie de proiecte. Si era foarte intrigat…Adevarul e ca oamenii din ziua de azi sunt mici si le place sa cam practice treaba asta….asa din lipsa de altceva mai bun.
Dle “Participant”, aveti foarte multa dreptate in finalul interventiei Dvs. Ca sa fiu mai concret, “micimea” de care vorbiti se poate traduce si prin atacuri sub protectia anonimatului, indiferent daca este vorba despre un referent la un proiect sau articol sau de o discutie pe un site.
Ca sa incep intr-un ton optimist, faptul ca in toate interventiile de pana acum mi-am asumat public opiniile cred ca a contat inclusiv in cazul acestui simpozion, unde mi s-a parut ca anumite accentuari (de exemplu, cum se determina puterea, sau despre ce reprezinta imaginile de pe ecrane) erau legate si de felurite interventii pe care le-am avut. Se pare ca staff-ul facilitatii citeste acest gen de comentarii si, cand poate, ia masuri in consecinta.
Mi-as fi dorit ca raspunsul Dvs. sa dezbata aspecte concrete, cantitative din interventia mea. (Acelasi lucru il reprosez si referentilor de la proiecte. Nu ca sunt rau intentionati, sau “severi” in acceptiunea CNCS, ci ca nu discuta concret aspecte ale proiectelor pe care le “demoleaza”.) Ca sa revenim la fapte si cifre, avand in vedere ca se pare ca “participati” la acest proiect:
1) Un coleg mi-a transmis capturi de ecran de pe Zoom, cu 220-221 participanti, incluzand organizatorii. Daca la ELI–NP lucreaza cca. 100 de oameni, inseamna ca ecoul stiintific in afara facilitatii a fost de cam o suta si ceva de persoane. I-am putea scadea pe cei care erau prezenti in camera de control de unde se transmitea (sa spunem ca n-avea rost sa se conecteze pe Zoom, daca tot erau acolo) – tot am ajunge la un ecou international de cca. 150 de auditori externi independenti. Pentru o facilitate de 300 milioane Euro. Rescaland, este ca si cand daca un institut isi cumpara un microscop electronic de 2 milioane de Euro, aceasta noua facilitate intereseaza numai un singur utilizator extern.
2) S-a avansat la un moment dat cifra de peste 700 (spre 800, parca) expresii de interes primite pentru experimente la ELI-NP. De ce numarul de auditori a fost numai de cca. 20 % din cei care si-au exprimat expresii de interes? N-ar trebui asa ceva sa ne puna pe ganduri? Personal, am trimis acum ceva ani in numele grupului pe care-l conduc o expresie de interes si am urmarit desfasurarea proiectului, in special in ceea ce priveste facilitatile care ma interesau. De aceea am si intrebat ce se mai aude cu sursa de radiatii gamma.
3) Are cineva ceva de clarificat privind stabilitatea laserului? Am observat o scadere de 1,3 % a energiei celui de-al treilea puls fata de primul. E ceva normal? Se incadreaza in fluctuatiile admisibile? Cate pulsuri de putere maxima (peste 10 PW) s-au tras pana acum? care a fost distributia energiei lor? Orice inginer, de la aerospatiale pana la textile va va putea instrui despre ce inseamna REPRODUCTIBILITATEA unui dispozitiv, a unei proceduri sau tehnologii. Ceea ce vedem la ELI–NP (pana acum) se incadreaza in ceea ce inginerii anglo-saxoni numesc peiorativ “few data points”.
4) Cum este cu camerele de reactie goale? Cat mai trebuie investit in echiparea lor? Din ce bani? Daca cineva de la ELI–NP urmareste aceste discutii, ar fi bine sa realizeze ca prin auditoriu se mai intampla sa fie si oameni care se pricep cat de cat la instrumentatie stiintifica si care nu sunt gata sa inghita pe nemestecate orice filmulete tehnicolor intre doua interventii ale unor premianti Nobel.
5) Articolele din reviste cu factor de impact ridicat mentionate ca fiind realizate de facilitate sunt la limita fraudei stiintifice. Nu este deloc gresit sa mentionezi aceste articole la performanta scientometrica a autorilor unui anumit grup de cercetare, insa, daca nu au fost realizate in cadrul facilitatii, este incorect sa le aduci in sprijinul performantelor facilitatii.
Felicitari pentru realizare!
O audienta larga cu doua premii Nobel printre vorbitori.