UNESCO: 4 din 5 copii români de clasa a II-a au competenţe medii la citire şi matematică, dar până în clasa a VIII-a numărul lor scade cu 25%

9.358 de vizualizări
Învățământul primar
Foto: Pexels.com
Procentul elevilor care au măcar un nivel de competență minim la citire și matematică scade pe măsură ce aceştia înaintează în sistemul educaţional românesc, potrivit datelor UNESCO publicate în raportul UNICEF “The state of the world’s children 2019”. Dacă în clasa a doua evaluările naţionale făcute pe metodologia internaţională de testare arată că 86% dintre elevi au un nivel de competenţă peste minimum la citire, la finalul clasei a VIII-a doar 61% din elevi mai ating acest nivel. Este o scădere de 25%, potrivit datelor citate, iar măsurătorile s-au făcut în perioada 2010-2018.

Testările aplicate elevilor din ciclul primar, care în România poartă numele de Evaluarea Naţională, şi care se desfăşoară în clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a arată evoluţia competenţelor acestora de-a lungul parcursului lor şcolar.

Datele UNESCO relevă competenţe peste nivelul minim la citire pentru 86% dintre elevii de clasa a II-a din România. De asemenea, competenţele la matematică pentru aceştia sunt în proporţie de 79% peste nivelul minim.

La sfârșitul învățământului gimnazial (ciclul secundar inferior), în clasa a VIII-a, doar 61% dintre elevi mai ating nivelul minim la citire şi 60% la matematică.

Elevii aflaţi sub nivelul minim de competenţă, adică nivelul 2 în metodologia de testare internaţională PISA, sunt consideraţi analfabeţi funcţional pentur că nu deţin cunoştinţele de bază necesare. Aceştia nu pot înţelege un text citit, deşi ştiu să citească şi nu pot face calcule aritmetice simple. Analfabetismul funcţional în rândul elevilor de 15 ani este de 40%, potrivit PISA 2015.

Între timp, în 2018 a avut loc o nouă testare PISA, la care a participat și România pe lângă alte 78 de state, ale cărei rezultate vor fi publicate de OECD pe 3 decembrie 2019 şi pe care Edupedu.ro le va prezenta.

Scăderea acestor indicatori nu este specifică doar României, ci mai multor state, în general cele cu sisteme de educaţie asemănătoare, mai arată datele. Amplitudinea acestei scăderi este însă mult mai mare decât în ţări ca Portugalia, Polonia, Spania, Austria sau Cehia.

Situaţia dezvoltării competenţelor este corelată şi cu cea a abandonului şcolar, de către specialiştii UNESCO. Dacă la un an după intrarea în şcoală, în clasa I, 12% dintre copiii de vârsta şcolară respectivă nu se regăsesc în şcoli, până la finalul clasei a VIII-a, procentul ajunge la 23%.

FOTO: pexels.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Aproape jumătate dintre studenții care au început facultatea în 2015 au abandonat studiile. Dintre aceștia, 44% au renunțat după primul an / Domeniul de studiu, nota de la bacalaureat, caracteristicile studenților, printre factorii care influențează abandonul universitar

În România nu a fost calculat niciodată abandonul studiilor superioare, indiferent de ciclul de studiu: licență, master sau doctorat. Fenomenul a fost măsurat pentru prima dată în cadrul studiului Abandonul…
Vezi articolul

ANALIZĂ Numărul cazurilor de infectare la copii și tineri a atins un nou record în a cincea săptămână de școală: 1.692 de persoane. Reprezintă peste 14% din numărul total de infectări la grupa de vârstă 0-19 ani, de la începutul pandemiei până acum

În a cincea săptămână de școală, 12-18 septembrie 2020, numărul cazurilor de infectare cu noul Coronavirus pentru grupa de vârstă 0-19 ani a fost cel mai mare de până acum,…
Vezi articolul