Care este procentul de analfabetism funcțional în România în 2018?

Analfabetismul funcțional este prezentat la un nivel de 42% în România, de către specialiștii care au realizat proiectul prezidențial România Educată, deși în interiorul rapoartelor tehnice valorile sunt altele. Rapoartele OCDE după testele PISA 2015 arată și ele alte procente față de cel promovat, de 42%. Care este până la urmă adevărul?

Singurele rapoarte internaționale care scot la iveală analfabetismul funcțional sunt cele ale OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), făcute în urma testărilor PISA (Program for International Student Assessment). Aceste testări au loc o dată la 3 ani, se fac asupra tinerilor de 15 ani din peste 70 de state și analizează tot felul de aspecte ale sistemului de educație, inclusiv acesta al analfabetismului funcțional.

În prezentarea Raportului România Educată, în anunțul conferinței de prezentare chiar, specialiștii care au realizat comunicarea pentru canalul de Facebook al Președintelui României și al proiectului România Educată au publicat un poster în care scrie ”42% dintre copiii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional! Nu pot folosi o hartă. Nu pot folosi informația citită într-un manual pentru a rezolva probleme apărute în viața de zi cu zi”. În descrierea acelei fotografii, postarea de pe Facebook explică mai pe înțelesul oamenilor următoarele, reluând procentul dat pe poster: ”42% dintre copiii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional. Acest lucru înseamnă că deși pot citi, ei nu reușesc să folosească informația dobândită pentru a rezolva probleme de zi-cu-zi. De exemplu, nu pot înțelege instrucțiunile dintr-un manual sau nu pot alege ruta optimă de deplasare, folosind o hartă. Proiectul #RomaniaEducata adresează inclusiv această problemă și propune soluții pentru reducerea analfabetismului funcțional.”

Nu este citată sursa acestor date, dar în raportul oficial, analfabetismul funcțional este tratat pe larg. Iar la un moment dat specialiștii chiar explică rezultatele testărilor PISA.

Studiul PISA, realizat de OECD în 2015, plasează România pe penultima poziţie între cele 28 de state UE, la
indicatorul performanţe de citire, cu o pondere de 38,7% din persoanele cu vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul 2 (mai puţin de 407,47 puncte la test). De asemenea, la performanţele în matematică, România se situează pe antepenultima poziţie între cele 28 de state UE, cu o pondere de 39,9% din persoanele cu
vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul 2 (mai puţin de 420,7 puncte la test). Şi în cazul indicatorului performanţă în ştiinţe, România se plasează pe penultima poziţie între cele 28 de state UE cu o pondere de 38,5% din persoanele cu vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul 2.”

Dacă facem o medie a acestor procente, rezultă un procent de 39,033% analfabetism funcțional. Nicidecum 42%. Dacă vorbim doar despre cei care sunt în această situație la capitolul citire, atunci procentul este chiar cel din raport, 38,7%.

Președintele Klaus Iohannis, în alocuțiunea pe care a avut-o la prezentarea proiectului, a folosit un procent mai aproape de realitate: ”40% din absolvenții ciclului gimnazial sunt ceea ce se numește analfabeți funcțional. Dacă le dai un text, ei îl citesc și nu înțeleg nimic sau aproape nimic.

De unde vine procentul de 42%?

În urmă cu doi ani un studiu al Centrului pentru Evaluare și Analize Educationale publica acest procent de 42%, citând rapoartele OCDE si testările PISA din 2012, pentru că la acea vreme (2016) probabil încă nu erau disponibile rezultatele detaliate ale PISA 2015.

Studiul citat exemplifica analfabetismul funcțional printr-o problemă din testarea PISA 2012 la care doar 58% dintre elevii de 15 ani testați au știut răspunsul, restul de 42% fiind cei care au obținut rezultate sub nivelul PISA 2, nivel considerat pragul analfabetismului funcțional.

Rezultatele PISA 2015 au fost publicate pe 6 decembrie 2016. Între timp, în 2018 a avut loc o nouă testare PISA, la care a participat și România pe lângă alte 78 de state, ale cărei rezultate vor fi publicate pe 3 decembrie 2019.

FOTO: Facebook/România Educată

10 vizualizări
Total
79
Shares
5 comentarii
  1. Doua precizari: 1) Documentul Centrului de Evaluare si Analize Educationale a pornit de la datele PISA din 2012, nu de la cele din 2015, care nu erau publicate inca. Apoi 2) a folosit drept concept al alfabetizarii functionale constructul propus de Eric Hanushek (in Universal Basic Skills, 2015) care se refera in principal la incapacitatea realizarii unor rationamente simple pornind de la situatii concrete (precum incapacitatea de a rezolva o problema prin rotirea unei figuri intuitive). Astfel, procentul de 42% reprezinta procentul elevilor de 15 ani din Romania care in 2012 se aflau sub nivelul 2 pe scala PISA combinata pentru matematica si stiinte, adica se aflau in cazul nefericit de mai sus (exemplul cu figura este doar ilustrativ). Mai mult, constructul acesta nu acoperea si dimensiunea citirii/ intelegerii unui text. Felul in care a fost preluata aceasta informatie in alte documente este o alta problema.

  2. Un exemplu prost ales în sprijinul analfabetismului funcțional, așa cum este el definit de către președintele României. În acest test este verificat mai degrabă simțul orientării, capacitatea de a înțelege transpunerea unui model tridimensional în spațiul bidimensional decât capacitatea de înțelegere a semnificației unui text scris.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Guvernul s-a răzgândit: nu mai oferă voucherele de 250 de lei pentru rechizite, cărți și echipament sportiv pentru elevi. SURSE: Banii necesari, tăiați la rectificarea bugetară

Ministerul Educației a retras din dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind programul „Merg la școală”, prin care aloca 250 de lei sub formă de vouchere pentru fiecare elev…
Vezi articolul

Profesoara reclamată la Inspectorat pentru că a folosit cuvântul “foot” la ora de engleză: De ce nu ne lăsați să ne facem meseria?

Oficialii Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj susţin că instituţia nu a fost sesizată oficial în cazul profesoarei care a predat la lecția de engleză despre ”Human Body” și cuvântul ”foot”. Totuși, reprezentanții Inspectoratului Şcolar Judeţean…
Vezi articolul

Primăria București vrea să taie 22% din bugetul pentru Educație la rectificare. Unele investiții în infrastructura școlară, în after-school și grădinițe sunt lăsate cu 1.000 de lei în buget

Peste 35,6 milioane de lei sunt propuse pentru tăiere de la capitolul Învățământ, din totalul alocării pentru acest capitol de 162,9 milioane de lei. Proiectul de hotărâre pentru rectificare bugetară…
Vezi articolul