Care este procentul de analfabetism funcțional în România în 2018?

31.650 de vizualizări
analfabetism funcțional
SURSA: România Educată
Analfabetismul funcțional este prezentat la un nivel de 42% în România, de către specialiștii care au realizat proiectul prezidențial România Educată, deși în interiorul rapoartelor tehnice valorile sunt altele. Rapoartele OCDE după testele PISA 2015 arată și ele alte procente față de cel promovat, de 42%. Care este până la urmă adevărul?

Singurele rapoarte internaționale care scot la iveală analfabetismul funcțional sunt cele ale OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), făcute în urma testărilor PISA (Program for International Student Assessment). Aceste testări au loc o dată la 3 ani, se fac asupra tinerilor de 15 ani din peste 70 de state și analizează tot felul de aspecte ale sistemului de educație, inclusiv acesta al analfabetismului funcțional.

În prezentarea Raportului România Educată, în anunțul conferinței de prezentare chiar, specialiștii care au realizat comunicarea pentru canalul de Facebook al Președintelui României și al proiectului România Educată au publicat un poster în care scrie ”42% dintre copiii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional! Nu pot folosi o hartă. Nu pot folosi informația citită într-un manual pentru a rezolva probleme apărute în viața de zi cu zi”. În descrierea acelei fotografii, postarea de pe Facebook explică mai pe înțelesul oamenilor următoarele, reluând procentul dat pe poster: ”42% dintre copiii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional. Acest lucru înseamnă că deși pot citi, ei nu reușesc să folosească informația dobândită pentru a rezolva probleme de zi-cu-zi. De exemplu, nu pot înțelege instrucțiunile dintr-un manual sau nu pot alege ruta optimă de deplasare, folosind o hartă. Proiectul #RomaniaEducata adresează inclusiv această problemă și propune soluții pentru reducerea analfabetismului funcțional.”

Nu este citată sursa acestor date, dar în raportul oficial, analfabetismul funcțional este tratat pe larg. Iar la un moment dat specialiștii chiar explică rezultatele testărilor PISA.

Analfabetism funcțional: testările PISA

Studiul PISA, realizat de OECD în 2015, plasează România pe penultima poziţie între cele 28 de state UE, la indicatorul performanţe de citire, cu o pondere de 38,7% din persoanele cu vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul 2 (mai puţin de 407,47 puncte la test). De asemenea, la performanţele în matematică, România se situează pe antepenultima poziţie între cele 28 de state UE, cu o pondere de 39,9% din persoanele cu vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul 2 (mai puţin de 420,7 puncte la test). Şi în cazul indicatorului performanţă în ştiinţe, România se plasează pe penultima poziţie între cele 28 de state UE cu o pondere de 38,5% din persoanele cu vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul 2.”

Dacă facem o medie a acestor procente, rezultă un procent de 39,033 analfabetism funcțional. Nicidecum 42%. Dacă vorbim doar despre cei care sunt în această situație la capitolul citire, atunci procentul este chiar cel din raport – 38,7%.

Președintele Klaus Iohannis, în alocuțiunea pe care a avut-o la prezentarea proiectului, a folosit un procent mai aproape de realitate: ”40% din absolvenții ciclului gimnazial sunt ceea ce se numește analfabeți funcțional. Dacă le dai un text, ei îl citesc și nu înțeleg nimic sau aproape nimic.

De unde vine 42%?

În urmă cu doi ani un studiu al Centrului pentru Evaluare și Analize Educationale publica acest procent de 42, citând rapoartele OCDE si testările PISA din 2012, pentru că la acea vreme (2016) probabil încă nu erau disponibile rezultatele detaliate ale PISA 2015.

Studiul citat exemplifica conceptul de analfabetism funcțional printr-o problemă din testarea PISA 2012 la care doar 58% dintre elevii de 15 ani testați au știut răspunsul, restul de 42% fiind cei care au obținut rezultate sub nivelul PISA 2, nivel considerat pragul analfabetismului funcțional.

Rezultatele PISA 2015 au fost publicate pe 6 decembrie 2016. Între timp, în 2018 a avut loc o nouă testare PISA, la care a participat și România pe lângă alte 78 de state, ale cărei rezultate vor fi publicate pe 3 decembrie 2019.

FOTO: Facebook/România Educată


9 comments
  1. Cam cât de analfabet funcțional să fii, măi autorule Peticilă, dacă scrii „procentul de 42%” sau „un procent de 39,033%”?? Tu când citești „procent” și „%”, nu înțelegi ce citești?

    1. Complet analfabet funcțional, domnule anonim Sorin Acela. Mulțumesc pentru sesizarea fără jigniri și profesionist făcută! O zi bună și fără greșeală!

      1. Ar fi bine sa corectati titlul articolului.
        Nu este “PROCENT de analfabetism” ci “PROCENTAJ” !
        procent = doar 1 singur procent (scris si 1%).
        procentaj = proportia din 100 (ex. 0,1 procente = 0,1%, 3,05 procente=3,05%).
        42% se numeste procentaj = 42 de procente (adica 1 procent + 1 procent + 1 procent + ….. si tot asa inca 39 de procente).
        Da, confuzia intre procent si procentaj este semn de analfabetism functional.

        Un alt exemplu se gaseste in comentariul de mai jos al d-nei Andreea Esanu:
        “Astfel, PROCENTUL de 42% reprezinta PROCENTUL elevilor de 15 ani din Romania… ” inseamna: “1% de 42% ESTE 1% al elevilor de 15 ani.”
        In plus, aici apare nonsensul “REPREZINTA” (cuvant folosit cu pretiozitatea specifica analfabetismului functional, generalizat deja in Romania) care inseamna cu totul altceva decat copulativul “a fi”. Doamna vrea sa spuna doar ca procentajul 42% este proportia elevilor de 15 ani care ….

        1. Bună seara,

          Aveți dreptate, este o crasă dovadă de analfabetism funcțional să-i spui cuiva cum să-și facă meseria. Mult succes în redefinirea cuvintelor!

  2. Doua precizari: 1) Documentul Centrului de Evaluare si Analize Educationale a pornit de la datele PISA din 2012, nu de la cele din 2015, care nu erau publicate inca. Apoi 2) a folosit drept concept al alfabetizarii functionale constructul propus de Eric Hanushek (in Universal Basic Skills, 2015) care se refera in principal la incapacitatea realizarii unor rationamente simple pornind de la situatii concrete (precum incapacitatea de a rezolva o problema prin rotirea unei figuri intuitive). Astfel, procentul de 42% reprezinta procentul elevilor de 15 ani din Romania care in 2012 se aflau sub nivelul 2 pe scala PISA combinata pentru matematica si stiinte, adica se aflau in cazul nefericit de mai sus (exemplul cu figura este doar ilustrativ). Mai mult, constructul acesta nu acoperea si dimensiunea citirii/ intelegerii unui text. Felul in care a fost preluata aceasta informatie in alte documente este o alta problema.

  3. Un exemplu prost ales în sprijinul analfabetismului funcțional, așa cum este el definit de către președintele României. În acest test este verificat mai degrabă simțul orientării, capacitatea de a înțelege transpunerea unui model tridimensional în spațiul bidimensional decât capacitatea de înțelegere a semnificației unui text scris.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

BREAKING Subiectele și baremele de la Titularizare 2023 pentru profesorii de gimnaziu și liceu. Eseu de 900-1500 de cuvinte despre un text de Alexandru Macedonski, cerință pentru candidații la Limba română

Subiectele și baremele de la Titularizare 2023 pentru profesorii de gimnaziu și liceu au fost publicate de Ministerul Educației la ora 15:00. Proba scrisă a concursului național a avut loc între…
Vezi articolul

Reproșuri de moralitate politică între rectori. Pricopie, după migrarea lui Cîmpeanu la PNL: Traseismul politic – o ‘cruzime’ folosită cu înțelepciune sau o practică descoperită prin bălțile Dâmboviței?

“La noi, traseismul politic nu este întâlnit în situații extreme – a devenit o practică, o rutină – și nu este în beneficiul public”, avertizează rectorul Școlii Naționale de Studii…
Vezi articolul

Le Figaro: Profesorii, neputincioși în fața ofensivei islamiste. Imixtiunea familiilor în conținuturile pedagogice devine tot mai problematică / Ministrul Educației din Franța: Știrbirea autorității unui profesor nu trebuie trecută cu vederea

Pentru profesori, imixtiunea familiilor în conținuturile pedagogice devine tot mai problematică, scrie Le Figaro într-un amplu material dedicat școlii din Hexagon în contextul „ofensivei islamiste”. „Trăim o perioadă nebună”, spune…
Vezi articolul