55% dintre copiii români vor să se stabilească în alte ţări / Aproape 2 din 10 tineri de peste 16 ani nu urmează nicio formă de şcolarizare / Doar 20% dintre sesizările de abuz sexual cu victime minore ajung in instanţă – „Radiografia situației copilului în România”, realizată de Salvați Copiii

621 de vizualizări
Sursa: Salvati Copiii
Peste jumătate dintre copiii din România declară îşi doresc să plece din ţară şi să se stabilească peste graniţe, arată o analiză realizat de organizaţia Salvaţi Copiii, citată de News.ro și preluată de G4Media.ro. Analiza, prezentată ca „Radiografie a situației copilului din România, în 10 puncte esențiale”, arată cifre îngrijorătoare şi în ceea ce priveşte şcolarizarea, concluziile fiind că aproape doi din 10 tineri de peste 16 ani nu urmează nicio formă de învăţământ.

Mii de minore devin anual mame în România, iar dintre acestea sute nasc a doua sau chiar a treia oară înainte de majorat. În ceea ce priveşte sesizările de abuz sexual cu victime minore, doar 20% dintre cazuri ajuns pe masa unui judecător, mai spun oficialii organizaţiei, care cer Guvernului „un plan de măsuri imediate”.

  • Analiza, care se bazează pe date statistice, date proprii Salvați Copiii și pe analize din surse terțe, din ultimii trei ani, arată între altele că „peste jumătate dintre copiii români (55,1%) îşi doresc să plece din ţară şi să se stabilească peste graniţe, în vreme ce o treime dintre aceştia şi-ar dori să-şi continue studiile în străinătate. Printre principalele motive care i-ar determina să emigreze se numără oportunităţile legate de educaţie (26,3%), neîncrederea sau nemulţumirea faţă de condiţiile de viaţă din România  (21,9%)”.

Documentul, care face o radiografie a situaţiei copiilor români, subliniază că în ultimii 20 de ani, numărul copiilor din România a scăzut de la aproape 4.800.000 la 3.740.300 şi arată că în cazul celor rămaşi în ţară există „semnificative disparităţi, în detrimentul celor din mediul rural”.

Ancheta situează România drept ţara din UE cu cel mai scăzut nivel de participare la programele şcolare în cazul tinerilor cu vârste peste 16 ani, fiind totodată, potrivit OCDE , unul dintre statele în care diferenţa de performanţă generată de statutul socioeconomic al elevilor atinge cel mai înalt nivel.

Organizația atrage atenția că Guvernul României trebuie să aplice „politici sociale integrate, care să restabilească imediat dreptul tuturor copiilor la sănătate și educație de calitate și în condiții de echitate”. Și emite o serie de „recomandări imediate” în acest sens:

  • Consolidarea serviciilor de asistență socială pentru identificarea precoce a situațiilor de risc pentru copii (…)
  • Întărirea cooperării inter-instituționale dintre serviciile de asistență socială și școli (…)
  • Dezvoltarea serviciilor de educație timpurie, în special în mediul rural; 
  • Creșterea investițiilor economice în comunitățile rurale;
  • Extinderea programului național „Masă sănătoasă în școli” (…) 
  • Reglementări pentru asigurarea de către autoritățile locale, în fiecare comună, a unei echipe mixte de informare și intervenție integrată (…)
  • Acoperirea, din surse bugetare centrale sau locale, a costurilor de transport spre orașe la medicul specialist pentru gravidele vulnerabile din comunitățile dezavantajate
  • Educație pentru sănătate începând cu perioada preșcolară și pentru sănătatea sexuală și a reproducerii cât mai timpuriu (…);
  • (…) Atragerea și reținerea în mediile dezavantajate socioeconomic a cadrelor didactice pregătite și motivate profesional;
  • Asigurarea predictibilității în alocarea resurselor financiare în educație și respectarea obligației legale de alocare bugetară a minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru educație;
  • Sprijinirea școlilor în procesul de creare a grupurilor de acțiune anti-bullying din școli;
  • Asigurarea numărului optim de medici și asistente de neonatologie şi moaşe, pentru a combate mortalitatea infantilă; 
  • Dezvoltarea serviciilor sociale și a instituțiilor implicate în protecția copiilor împotriva abuzului sexual și pregătirea specialiștilor (asistenți sociali, psihologi, polițiști, procurori, judecători) în acest sens;
  • Extinderea la nivel național a programului Barnahus dezvoltat de Salvați Copiii și DGASPC Sector 6, singurul în măsură să asigure audierea și protecția copiilor victime ale abuzului sexual
  • Adoptarea de către Parlamentul României a celui de-al 3-lea Protocolul facultativ privind Procedura comunicării la Convenția ONU cu privire la drepturile copilului.
  • Crearea de echipe multidisciplinare formate din profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, kinetoterapeuți, consilieri școlari, psihologi școlari, analiști comportamentali, asistenți sociali și cadre didactice de sprijin și itinerante, pentru elevii cu CES.

Analiza Salvați Copiii România, integral:


4 comments
  1. De la a vrea pana la a putea si merita e o cale lunga.” Oh , Lord, won’ t you buy me a Mercedes Benz? ”
    90% dintre cei care maresc aceste procente negative, abandon etc. sunt date de cei din etnia rroma, care mereu se victimizeaza…

  2. 55%!! Este un procent urias, ce arata un fenomen de „dorina de fuga” a elevilor de scoala, simtita ba ca o „inchisoare”, ba ca un mediu neplacut.
    Vesti bune, aud ca ANCOM a deschis ochiii la pericolul utilizarii telefonului de catre minorii sub 14 ani: „În condițiile în care …nu am o lege, știu că este în discuție cea cu privire la consimțământ și salut această initiațivă legislativă a fostei mele colege Nicoleta Pauliuc, trebuie să ai o vârstă …” (sursa: Digi24). Hai s-o vedem (legea, cu norme de aplicare, nu fara), ca EU e de mult timp departe in aceasta privinta.

  3. Textul de la sursa spune că România NU! a ratificat cel de-al 3-lea Protocol facultativ (adoptat în 2012, deci acum 12 ani, oameni buni!!!) privind Procedura comunicării la Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, ratificare care ar permite Comitetului pentru Drepturile Copilului de la Geneva să examineze plângerile provenite de la copii si reprezentanţii lor. CÂT DE RĂU!

  4. Cum de au mai inventat și chestia asta cu „analiștii comportamentali”? Nu pot fi decât niște psihologi. Știe cineva, vă rog, cum sunt pregătiți acești analiști? Aș vrea să știu. Deocamdată sunt „puzzled” la auzul acestui termen. Hmm!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Programa școlară

Cât de mare e riscul redeschiderii școlilor în context Covid-19? Rolul copiilor și tinerilor în răspândirea bolii, așa cum rezultă din ultimele experiențe și studii internaționale

Autoritățile române discută, în prezent, cele trei opțiuni pentru începerea școlii: toți copiii vin la școală, învățământul hibrid (la școală și online, varianta preferată pe moment), respectiv continuarea școlii online.…
Vezi articolul

Mircea Miclea, soluții pentru lecții online eficiente: Să avem înregistrate părți din lecțiile predate, pe care le oferim elevilor îmbogățite prin comentariile noastre în timp real / Elevii au o minte hibridă și va trebui să construim instrumente și lecții hibride

Elevii au o minte hibridă și va trebui să construim instrumente și lecții hibride, spune profesorul universitar Mircea Miclea, psiholog și fost ministru al Educației. Acesta a participat la un…
Vezi articolul

Examenul de stat pentru elevii din Italia, la sfârșit de gimnaziu: la ce materii sunt testările scrise și cum se desfășoară interviul de examinare într-una din țările care ar putea fi model pentru schimbări în Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, potrivit ministrului David

Elevii italieni trec, la finalul studiilor gimnaziale, printr-un examen de stat ce are drept scop să verifice cunoștințele și competențele acumulate pe parcursul școlii generale – școala primară și 3…
Vezi articolul

INTERVIU Oana Moraru, profesoară și fondatoare de școală privată: În educația publică, nu există verificarea calității muncii profesorului. Fără măsurarea impactului învățării nu există școală, există doar politizarea discuțiilor despre școală / Oamenii ăștia sunt singuri dincolo de ușa clasei, cu niște copii care pun probleme din ce în ce mai sofisticate. Au nevoie de ghidare și monitorizare

Urgența sistemului de învățământ românesc, pentru a putea vorbi de un impact real al școlii asupra copiilor și a societății, este verificarea calității muncii profesorului la clasă. „Fără măsurarea impactului…
Vezi articolul