Clasamentul internațional QS după domenii de studiu – 2023: prezență modestă a universităților românești, care sunt total absente la Drept, Educație, Sociologie, Media și comunicare, Științele mediului, Istorie sau Geofizică / Cele mai multe apariții – Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea din București

3.730 de vizualizări
Foto: © Igor Mojzes | Dreamstime.com
Două instituții de învățământ superior acoperă mai bine de jumătate din totalul aparițiilor românești în cel mai nou clasament internațional Quacquarelli Symonds după domenii de studiu. În ediția pe 2023 a acestui ranking, publicată miercuri, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din București au cele mai multe prezențe, urmate de Universitatea Politehnica din București, în timp ce alte șapte universități revendică aproximativ un sfert din totalul celor 40 de apariții românești în clasamentele pe domenii și subdomenii. Cu câteva excepții, în care unele instituții apar la mijlocul unor rankinguri, universitățile românești tind să figureze în partea inferioară sau la coada clasamentelor internaționale, atunci când apar în acestea.

Asemenea edițiilor anterioare ale rankingului QS, și în 2023 universitățile din România sunt complet absente din clasamentele foarte multor subdomenii, inclusiv unele precum Dreptul, Educația, Sociologia, Comunicarea, Științele mediului, Geofizică, dar și Stomatologie, Asistență Medicală, Arhitectură, Istorie, Geografie etc.. În domeniul fundamental Științe sociale și Management, împărțit în 16 subdomenii, universitățile românești apar doar în ultima parte a clasamentului general și în clasamentele pentru două subdomenii.

  • În clasamentul general pentru domeniul fundamental Științele vieții și Medicină, nu există universități românești, însă acestea apar în unele subdomenii.

Topul instituțiilor românești de învățământ superior, în funcție de numărul de apariții în QS World University Rankings by Subject 2023, este condus de UBB Cluj-Napoca – 14 apariții. Universitatea din București apare de 9 ori, iar Politehnica din București – de 6 ori. Topul complet:

  • Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: 14 apariții
  • Universitatea din București: 9 apariții
  • Universitatea Politehnica din București: 6 apariții
  • Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca: 3 apariții
  • ASE București – 2 apariții
  • UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca – 2
  • Universitatea Lucian Blaga din Sibiu: 1 apariție
  • Universitatea Tehnică “Ghe. Asachi” din Iași – 1 apariție
  • Universitatea Transilvania din Brașov – 1 apariție
  • USAMV Cluj-Napoca – 1 apariție

În total, clasamentul realizat de compania QS, furnizoarea unora dintre cele mai cunoscute rankinguri globale, acoperă 54 de discipline din cinci domenii fundamentale.

Rezultatele universităților românești pe domenii fundamentale și subdomenii
1. Arte și Științe Umaniste (total 520 universități luate în calcul la nivel global) – clasament general:
  • Locul 375 – Universitatea din București
  • Locul 376 – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

Lingvistică (total – 320):

  • 201-250 – Universitatea din București

Teologie-Studii religioase (140 total):

  • 101-140 – Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Limbi moderne (total 340): 

  • 201-250 Universitatea din București
  • 251-300 Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

Arheologie: Nu există

Arhitectură și urbanism: Nu există

Arte și design: Nu există

Istorie clasică și antică: Nu există

Limba și literatura engleză: Nu există

Istorie: Nu există

Artele spectacolului: Nu există

Filosofie: Nu există

Top 5 internațional – Arte și Științe umaniste:

  1. Universitatea Harvard
  2. Universitatea din Cambridge
  3. Universitatea din Oxford
  4. Universitatea Stanford
  5. Universitatea din California – Berkeley

———-

2. Inginerie și tehnologie (530 universități luate în calcul la nivel global) – clasament general:
  • 371 – Universitatea Politehnica din București
  • 501-530 – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

Inginerie chimică (total 420):

  • 351-400 – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
  • 351-400 – Universitatea Politehnica din București

Informatică și sisteme Informaționale (680 total): 

  • 401-450 Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
  • 401-450 Universitatea Politehnica din București
  • 551-600 Universitatea din București
  • 601-650 Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Inginerie electrică și electronică (520 total):

  • 301-350 – Universitatea Politehnica din București
  • 351-400 Universitatea Tehnică din Cluj Napoca

Inginerie mecanică (total 520):

  • 351-400 Universitatea Tehnică din Cluj Napoca
  • 351-400 Universitatea Politehnica din București
  • 451-500 Universitatea Tehnică “Ghe. Asachi” din Iași
  • 501-520 – Universitatea Transilvania din Brașov

Inginerie civilă: Nu există

Ingineria petrolului: Nu există

Inginerie-minerit: Nu există

Știința datelor: Nu există

Top 5 internațional – Inginerie și tehnologie:

  1. Massachusetts Institute of Technology
  2. Universitatea Stanford
  3. Universitatea din Cambridge
  4. Universitatea din Oxford
  5. Universitatea din California – Berkeley

———-

3. Științele vieții și medicină (520 universități luate în calcul la nivel global): Nu există universități românești în clasamentul general

Agricultură și silvicultură (420 total):

  • 251-300 USAMV Cluj-Napoca
  • 351-400 Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

Medicină (680 total):

  • 301-350 – UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca
  • 601-650 – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

Farmacie-Farmacologie (360 total):

  • 251-300 UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca

Psihologie (330 total):

  • 251-300 Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

Anatomie-Fiziologie: Nu există

Științe biologice: Nu există

Stomatologie: Nu există

Asistență medicală: Nu există

Medicină Veterinară: Nu există

Top 5 internațional – Științele vieții și medicină:

  1. Universitatea Harvard
  2. Universitatea din Oxford
  3. Universitatea Johns Hopkins
  4. Massachusetts Institute of Technology
  5. Universitatea din Cambridge

———-

4. Științele naturii (520 universități luate în calcul la nivel global) – clasamentul general:
  • 451-500 Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
  • 451-500 Universitatea din București

Chimie (total 630):

  • 501-550 – Universitatea din București

Matematică (530 total):

  • 251-300 – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
  • 351-400 Universitatea Politehnica din București 
  • 401-450 Universitatea din București

Fizică și astronomie (620 total):

  • 551-600 Universitatea din București
  • 551-600 Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

Științele pământului și maritime: Nu există

Științele mediului: Nu există

Geografie: Nu există

Geologie: Nu există

Geofizică: Nu există

Științele materialelor: Nu există

Top 5 internațional – Științele naturii:

  1. Universitatea Harvard
  2. Massachusetts Institute of Technology
  3. Universitatea din Cambridge
  4. Universitatea Stanford
  5. Universitatea din Oxford

———-

5. Științe sociale și management (530 total universități luate în calcul la nivel global) – clasamentul general:
  • 368 – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
  • 451-500 – Universitatea din București

Afaceri și management (580):

  • 501-550 – ASE București
  • 401-450 Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

Economie-econometrie (total 530):

  • 401-450 ASE București
  • 451-500 Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

Marketing: Nu există

Contabilitate-Finanțe: Nu există

Antropologie: Nu există

Comunicare și media: Nu există

Studii de dezvoltare: Nu există

Educație: Nu există

Ospitalitate-managementul divertismentului: Nu există

Drept: Nu există

Managementul bibliotecilor și al informației: Nu există

Științe politice: Nu există

Administrație și politici sociale: Nu există

Sociologie: Nu există

Sport-Teme conexe: Nu există

Statistică și cercetare operațională: Nu există

Top 5 internațional – Științe sociale și management:

  1. Universitatea Harvard
  2. Universitatea din Oxford
  3. Universitatea Stanford
  4. Massachusetts Institute of Technology
  5. London School of Economics and Political Science
Citește și:

Foto: © Igor Mojzes | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Clasamentul QS internațional al universităților, după domenii de studiu: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca are cele mai multe apariții, urmată de Universitatea București
Babeș-Bolyai – lider detașat printre universitățile românești în cea mai nouă ediție a clasamentelor Times Higher Education după domenii de studiu / Instituțiile locale – prezență limitată în rankingurile pentru 2023, preponderent în jumătatea inferioară / Din nou prezență zero la Drept

2 comments
  1. O observatie de detaliu pentru autorul articolului: Classics and Ancient History se traduce Filologie clasica si istorie antica. Si in alte articole cu topuri universitare am vazut ca ratati aceasta specializare, de-a dreptul necunoscuta in Romania…

  2. Ce stire aiurea. Cautam totalul aparitiilor romanesti in ranking-uri unde sub locul 200 nu mai intereseaza pe nimeni. La Teologie stam bine. La Tehnologie nu existam. Asa si voteaza romanii cu biserica, pentru ca atat inteleg. Care puteti copii, studenti plecati si invatati afara. Sansele la o cariera cresc de sute de ori…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Emilia Șercan îl acuză pe profesorul Virgil Iordache de la Universitatea din București că dorește anchetarea ei în Comisia de Etică, după ce jurnalista a criticat decizia în cazul Bode a Consiliului Național de Etică, unde el este membru / Iordache: Eu nu doresc asta

Jurnalista Emilia Șercan, care e și lector în cadrul Universității din București, scrie, miercuri, pe Facebook că Virgil Iordache, profesor al universității și membru al Consiliului Național de Etică (CNECSDTI),…
Vezi articolul

Op Ed / Ștefan Pălărie, senator: Trecerea creșelor la Ministerul Educației, de la primării, declanșează tăieri de venituri de până la 40% pentru personalul de îngrijire și un val de demisii. Domnule ministru, haideți să mai închidem și repararea lucrurilor stricate înainte de a începe să reformăm lucruri noi

Anul școlar 2021/2022 a debutat pe 13 septembrie 2021 cu o reformă amânată ani de zile de miniștrii educației – transformarea creșelor din centre de servicii de îngrijire în unități…
Vezi articolul