Mai mult de opt din 10 mame și gravide cu vârsta sub 18 ani care au participat la un sondaj realizat de Salvați Copiii România nu mai merg la școală, iar patru din 10 gravide și mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii, potrivit unei analize realizate de organizație.
- Analiza situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România a fost realizată pe un eșantion de 260 de mame și gravide cu vârsta sub 18 ani din 16 județe, 46 de comunități rurale defavorizate.
Date relevante pentru analiza situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România:
- 85% dintre mamele și gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, majoritatea acestora abandonând școala înainte de sarcină.
- Una din 10 mame sau gravide minore nu a fost niciodată la școală.
- 75% dintre gravidele și mamele minore au renunțat la școală în gimnaziu;
- 4 din 10 gravide sau mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii.
- 80% dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au utilizat nicio metodă contraceptivă deoarece nu au avut informații despre utilizarea acestora.
- 75% dintre mamele sau gravidele minore au rude sau cunoștințe care au născut la o vârstă sub 18 ani.
- 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut.
- 2 din 10 mame minore au mai mult de un copil.
- Vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani la nivel de întreg eșantion, respectiv 22 de ani dacă tatăl este major.
- Venitul mediu al familiilor mamelor minore este de 1.160 lei, aproximativ 50% dintre familiile mamelor minore având un venit sub 1.000 lei și doar 12% peste 2.000 lei.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat că “problema este legată de mai multe bariere: accesul la educație și la educație sexuală sunt principalele probleme. Sunt convins că vom putea găsi o soluție astfel încât educația pentru sănătate să devină o disciplină permanentă, adaptată oricărei vârste. Educația poate să genereze un proces care să schimbe lucrurile în bine în ceea ce privește problema mamelor minore. Dar nu putem face educație dacă acești copii nu merg la școală”.
„În ceea ce privește accesul la servicii medicale și sociale, putem interveni dacă suntem în parteneriat cu autoritatea locală, există multe comunități unde procentul mamelor tinere este mare și trebuie să ne concentrăm pe aceste comunități unde sunt multe mame minore”, a spus Rafila.
- În luna iulie a fost promulgată legea privind educația pentru sănătate începând cu clasa a VIII-a, ce prevede programe pentru prevenirea “contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor”. Elevii vor putea lua parte la ore doar cu aprobarea părinților, potrivit variantei finale a legii aprobate de Camera Deputaților.
În comunicat se arată că datele Analizei situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România și Analizei privind situația gravidelor din comunități defavorizate au fost făcute publice în 7 noiembrie, în cadrul dezbaterii organizate de Salvați Copiii România și Senatul României la care au participat reprezentanți ai următoarelor instituții: Ministerul Sănătății, Ministerul Sănătății Republicii Moldova, Senatul României, Camera Deputaților, Administrația Prezidențială, Cancelaria Prim-Ministrului și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA).
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului “Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale și sociale pentru adolescentele însărcinate și mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România și Republica Moldova”, derulat de Organizația Salvați Copiii în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului – CIDDC și Asociația Sănătate pentru tineri din Chișinău, cu sprijinul MSD for Mothers și MSD România.
Comunicatul integral poate fi consultat mai jos:
Ștefan Lefter
Diana Ghimiși și Ștefan Lefter
Alexa Stănescu
