Prima greva generală din Educație, din ultimii 18 ani, intră în a doua săptămână, ca durată, după ce în primele 5 zile au fost mai multe întâlniri dintre Guvern și reprezentanții sindicatelor. Până acum, părțile nu au ajuns la niciun acord pe solicitările inițiale, dar sindicatele au obținut, în ultima zi a săptămânii, aprobarea unei ordonanțe de urgență prin care, de luna viitoare, toți angajații bugetari din România ale căror funcții figurau pe Anexa 8 a Legii 153/2017 să primească salariile din grila respectivă. Pentru acești angajați însemnă o creștere de până la 10% a salariilor de bază, iar Guvernul a anunțat că 55.000 dintre cei vizați lucrează în Educație.
Acordarea salariilor potrivit legii, așa cum ar fi trebuit să se întâmple încă din 2022, pentru acest personal nedidactic, este doar o reparație pe care Guvernul o face – după ce la începutul anului aceste funcții au fost amânate la majorări. Inpactul bugetar a fost unul nesemnificativ, se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG, în timp ce purtătorul de cuvânt al Guvernului, un personaj tot mai prezent în ultimele zile în contextul grevei, a catalogat asta drept „un efort consistent”.
„Având în vedere faptul că, Legea-cadru nr.153/2017 a fost elaborată astfel încât, începând cu anul 2022 să fie aplicată în integralitatea sa, apreciem că acordarea nivelului salariilor de bază pentru personalul încadrat pe funcțiile prevăzute în Anexa nr.VIII la nivelul valorii nominale prevăzute în legea-cadru, implică un impact bugetar nesemnificativ care nu va dezechilibra țintele fiscalbugetare pentru anul 2023, ci va constitui un prim pas și o punte în sprijinul aplicării noii legislații care va reglementa salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, potrivit notei de fundamentare.
Ce spune purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, despre aceeași măsură: „Măsura pe care Guvernul a aprobat-o vineri, spre exemplu, care ține de majorarea veniturilor personalului nedidactic 55.000 de oameni, dintre cei 274.000 care lucrează astăzi în sistemul educațional din România, care n-au neapărat venituri foarte mari și care reușesc printr-un efort de la bugetul de stat consistent – 300 de milioane de lei – să urce, la rândul lor, la nivelul maxim pe care actuala lege a salarizării 153 le-o oferea ca posibilitate, în timp ce personalul didactic sau didactic auxiliar, deja atinsese acest maxim”.
Guvernul anunță că a elaborat un proiect de OUG prin care să ofere angajaților din Educație carduri numite mai întâi vouchere, apoi prime, pe care protestatarii le-au respins în mai multe rânduri, dar pe care Executivul Ciucă insistă să le promoveze ca „ofertă finală” pentru deblocarea situației. Situația rămâne blocată.
Ce revendicări au sindicatele din Educație:
- Majorarea salariilor personalului din învățământ, în conformitate cu importanța socială a muncii prestate, plecând de la principiul salariul profesorului debutant să fie cel puțin egal cu salariul mediu brut pe economie, salarizarea întregului personal didactic de predare urmând să se realizeze în mod progresiv, în raport de funcție, studii, vechime și grad didactic;
- Instituirea regulii indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice, cu rata inflației;
- Plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar și nedidactic;
- Acordarea sporurilor pentru condiții de muncă personalului din învățământ;
- Acordarea drepturilor prevăzute în legislația în vigoare și contractele colective de muncă aplicabile (decontarea navetei, plata indemnizației de instalare, acordarea concediului de odihnă suplimentar, compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat etc.);
- Creșterea anuală a investițiilor în învățământ, pentru îmbunătățirea bazei materiale și a infrastructurii;
- Renunțarea la aplicația EduSal și înlocuirea acesteia cu un program informatic de salarizare gestionat și administrat de Ministerul Educației.
Aceste revendicări sunt cunoscute Guvernului pentru că sunt, în mare, aceleași din ultimele cel puțin 6 luni. Într-un comunicat dat la debutul acțiunilor de protest, sindicatele au precizat că de aproape doi ani trag semnale de alarmă, organizează acțiuni de protest. Din anul 2021 și până în prezent, când s-a luat decizia declanșării grevei, au avut loc următoarele acțiuni de protest:
- „6 decembrie 2021 – am depus la Registratura Guvernului 163.000 de petiții ale angajaților din învățământ prin care aceștia au solicitat majorarea în regim de urgență a salariilor;
- 20 – 22 decembrie 2021 – am pichetat sediul Guvernului României;
- 13 ianuarie 2022 – am pichetat sediul Guvernului României;
- 19 ianuarie 2022 – am organizat o grevă de avertisment de două ore;
- 25 mai 2022 – am organizat un miting de protest în Piața Victoriei;
- 1 februarie 2023 – am pichetat sediul Guvernului României;
- 21 februarie 2023 – am anunțat, prin intermediul unui comunicat de presă, că vom declanșa greva generală;
- 29 martie 2023 – am pichetat sediul Guvernului României;
- 25 – 26 aprilie 2023 – am pichetat sediul Guvernului României;
- 10 mai 2023 – am organizatun marș de protest la care au participat peste 15.000 de angajați din învățământ;
- 17 mai 2023 – am organizat o grevă de avertisment de două ore”.
În prima săptămână au fost mai multe evenimente care au avut un impact semnificativ asupra discuției despre Educație și asupra desfășurării grevei generale:
22 mai – prima zi de grevă generală pornea pe fondul unor discuții pe care sindicatele și guvernanți le-au avut, dar care nu au dus la niciun rezultat concret, ci doar la o și mai mare determinare a angajaților din Educație să se alăture protestului și să își impună cererile.
- Nu suntem asistați social, avem nevoie de salarii decente, nu facem jocuri politice! Dacă Guvernul nu vine cu propuneri care să fie acceptate, angajații sunt hotărâți să iasă masiv în stradă, anunțau încă de luni sindicatele.
- În paralel Ministerul Educației anunța că patru ministere au început să lucreze la proiecte de acte normative, dar nu pentru a pune în practică cerințele sindicatelor, ci pentru propunerile eșuate ale premierului Ciucă. Oficialii ignorau total faptul că în școli e grevă generală. Un bun prilej pentru a ne reaminti că în urmă cu 6 luni, la alcăturiea bugetului pentru 2023, Ligia Deca accepta cel mai mic buget din PIB pentru Ministerul Educație din istoria recentă a României, despre care susținea că „Este acoperitor pentru funcționarea normală a sistemului de învățământ”
- Marcel Ciolacu propunea public suspendarea negocierilor pentru rotativa guvernamentală până la încheierea protestului profesorilor, indiferent cât se va întinde acesta.
- Tot în prima zi de grevă generală, secretarul de stat Sorin Ion de la Ministerul Educației anunța că între 60% și 70% dintre angajații din școli participă la grevă. La acel moment spunea că „nu luăm în calcul înghețarea anului școlar în niciunul dintre scenariile noastre, pentru că tehnic, mediile elevilor se pot încheia cu notele acumulate până în luna mai”.
- Senatul a votat, în calitate de cameră decizională, Legile Educației. USR și Forța Dreptei au anunțat că vor sesiza Curtea Constituțională, iar solicitarea avea să fie depusă o zi mai târziu. Principalele schimbări din legile Educației, adoptate parlamentari și care s-ar aplica începând cu generația de elevi care intră la toamnă în clasa a V-a, sunt: examen de admitere la liceu pentru 50% dintre locuri, posibilitatea exmatriculării temporare, religia ca disciplină opțională la Bac.
23 mai – Ministerul Educație transmite în școli un document cu reglementări din mai multe acte normative, catalogat de sindicate drept presiune asupra greviștilor și directorilor.
- La un eveniment organizat la Guvern, pe cercetare, premierul Ciucă se plânge public despre cum „cererile sindicatelor din Educație sunt absolut foarte, foarte greu de îndeplinit în momentul de față”. Acesta le spune românilor că are alte griji decât cele pentru angajații din Educație: „Eu mă apropii de sfârșitul mandatului, nu ar fi nici onest, nici corect și nici principial să predau un mandat care să aibă probleme”. În același eveniment ministra Educației, Ligia Deca, ignoră complet faptul că în școli este grevă generală și citește de pe foaie un discurs gol.
- Apare din nou Sorin Ion, secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar, care admite că „inspecțiile pentru Titularizare pot fi prelungite până la finalul cursurilor. Nu ne gândim la o grevă pe termen foarte lung”.
- Prima modificare a calendarelor de evaluări are loc marți: Evaluarea Națională de la clasa a VI-a a fost mutată de Ministerul Educației pe 30 și 31 mai, peste o săptămână, după ce sindicatele au anunțat că testarea nu se susține în timpul grevei generale.
- Sindicatele nu sunt invitate la discuții încă, iar Simion Hăncescu de la FSLI anunță că profesorii nu vor încheia mediile elevilor, în contextul în care premierul Ciucă nu a invitat sindicatele la discuții.
- Camera Deputaților a votat mai mulți angajați și salarii cu până la 50% mai mari la Administrația Fondului pentru Mediu, în plină grevă a profesorilor
- Premierul Ciucă face primul gest disperat și încearcă să îi învrăjbească pe elevi și părinți cu profesorii, în plină criză în Educație. Acesta i-a primit/invitat la „consultări” pe președinta Consiliului Național al Elevilor și pe președintele Federației Părinților. După întâlnire, cei doi invitați au fost aduși la pupitrul marcat cu însemnele Guvernului României, cu steagurile și sigla Palatului Victoria în spate, unde au susținut o conferință de presă unde au declarat că greva trebuie să înceteze. Sindicatele au catalogat asta drept „încercare de șantaj emoțional sau de alt tip”
- Are loc o întâlnire informală a sindicatelor cu premierul Ciucă și președintele PSD Marcel Ciolacu. „Nu am primit o soluție în așa fel încât să fim mulțumiți. În acest ritm vom avea, Doamne ferește!, săptămâni de grevă”, spun sindicaliștii la ieșirea de la întâlnire. Tot atunci anunță un miting de protest pentru joi, în București.
- O campanie Declic a fost lansată, a strâns aproape 20.000 de semnături în câteva ore, pentru majorarea salariilor profesorilor
24 mai – Sindicatele anunță că îi invită pe premierul Ciucă, președintele PSD Marcel Ciolacu și pe mai mulți miniștri la sediul FSLI pentru o întâlnire cu liderii sindicali din teritoriu.
- Apare VIDEO cu premierul Ciucă, la întâlnirea cu președintele Federației Părinților și șefa Consiliului Elevilor. Acesta a spus că nu crește acum salariile profesorilor „pentru că producem o altă inechitate“, fără să invoce vreun moment limitări bugetare sau probleme de altă natură.
- Încep protestele de stradă ale angajaților din Educație aflați în grevă generală. Mii de profesori au participat la un miting de amploare la Iași.
- Ministerul Educației anunță că inspecțiile pentru gradele didactice și Titularizare 2023 se pot reprograma.
- Sursele Edupedu.ro arată că ministrul Educației, Ligia Deca, nu a participat la nicio ședință cu inspectorii școlari, pe tema grevei generale
- Are loc prima declarație a președintelui Klaus Iohannis despre greva profesorilor. Acesta le transmite sindicaliștilor din educație să accepte că „o negociere se întâmplă în așa fel încât părțile se întâlnesc undeva la mijloc”. Iohannis vorbește despre faptul că rocada guvernamentală trebuie să continue, face și calendarul acesteia, și spune că trebuie să fie „sticlă”.
- La întâlnirea cu sindicatele, de miercuri seara, nu au mai venit premierul Ciucă și liferul PSD Marcel Ciolacu, fiindcă s-au apucat de negociat ministere, pentru rotativă, șa cum a indicat Iohannis.
- Peticiția Declick a adunat este 43.000 de semnături
- La ședința sindicatelor au venit patru miniștri, iar negociatorul șef a fost singurul om condamnat penal cu sentință definitivă, din Guvern – Marian Neacșu. S-a dovedit apoi că motivele invocate de Neacu pentru neputința de a crește salariile, numite de acesta „condiționalități în PNRR” erau minciuni.
- Saraca țară condusă de proști – este analiza Ralucăi Pantazi despre cum „un premier PNL acuzat de plagiat care a distrus instituții ca să scape de analiza doctoratului său și-un președinte PSD exmatriculat de la doctorat se uită înmărmuriți de 3 zile la protestul profesorilor și nu înțeleg nimic. Nu înțeleg că societatea îi susține. Nu înțeleg de ce „să dea” mai mult de 2.400 de lei unui profesor tânăr intrat în școală? Nu înțeleg că protestul de astăzi nu este doar al salariilor, ci este un strigăt de disperare pentru tot ceea ce profesorii trăiesc deja de ani de zile în propriile clase, în fața unor comportamente și-a unui limbaj tot mai problematice. Nu înțeleg că părinții, pentru prima dată, intuiesc perfect de ce au explodat cancelariile; și vor, la fel ca profesorii buni, ca mentorii adevărați din școli să fie majoritari”. Editorialul integral este aici.
Articol în curs de actualizare