Din 1997, România aplică gradația de merit pentru cadrele didactice (Eurydice, 2007), iar potrivit estimărilor Edupedu.ro, circa 60% din personalul didactic primește aceste sporuri salariale consistente pe un ciclu de cinci ani. Conform schemei actuale, anual 16% dintre cadrele didactice, directorii de școli și inspectorii școlari județeni, care au cel puțin patru ani de experiență și participă la „concursul pentru acordarea gradației de merit” se califică pentru acest spor. Dacă dosarul de gradație e plin cu adeverințe și cu documente care să ateste diverse lucruri, aceștia beneficiază de o primă de 25% din salariul de bază, pe o perioadă de cinci ani.
Sistemul de învățământ din România îi plătește pe 16% dintre profesorii săi ca fiind „cei mai merituoși” – deținătorii premiului numit „gradație de merit”, obținut în urma „concursului de gradație de merit” organizat anual de inspectoratele școlare județene după regulile stabilite prin ordin de ministru anual. De ce 16%? Nu apare nicăieri o astfel de fundamentare sau vreun argument science based sau evidence based, adică bazat pe date sau pe exemple de bune-practici cu impact educațional dovedit.
Plata pentru cei 16% este acordată timp de 5 ani de la momentul acordării gradației de merit, lună de lună. Adică odată obținută, gradația de merit este sigură, certă, inevitabilă. De ce timp de 5 ani? De ce lună de lună? Nu apare nicăieri o astfel de fundamentare sau vreun argument science based sau evidence based, adică bazat pe date sau pe exemple de bune-practici cu impact educațional dovedit.
În acest timp de 5 ani, lună de lună, profesorii care au „câștigat” „concursul de gradație de merit” primesc 25% din salariul de bază ca spor. Asta înseamnă că au un venit mai mare decât toți ceilalți profesori cu studii și vechime similare. De ce 25% din salariul de bază în plus? Nu apare nicăieri o astfel de fundamentare sau vreun argument science based sau evidence based, adică bazat pe date sau pe exemple de bune-practici cu impact educațional dovedit.
Teoretic, 16% dintre toți profesorii din învățământul preuniversitar ar trebui să primească acest spor. Cum procentul este fix, ar trebui ca numărul de cadre didactice cu gradație de merit din școli să fie tot fix. La fel, numărul de inspectori din fiecare inspectorat școlar cu gradație de merit ar trebui, teoretic, să fie tot fix – 16% din totalul angajaților inspectori școlari din instituție.
Concret, dacă am calcula pe baza datelor cele mai recente de la Ministerul Educației, cele din anul școlar 2022-2023, în sistemul de învățământ preuniversitar erau 212.332 de cadre didactice. Pe aceste date, 16% înseamnă că aproape 34.000 de profesori încasează an de an acest spor de 25% din salariul de bază. Nu există nicio evidență publică a Ministerului Educației sau a inspectoratelor despre cât este numărul actual al profesorilor și inspectorilor care primesc această gradație de merit și dacă acesta este într-adevăr 16% din total sau nu.
Dar avem evidențele salariale, iar un exemplu ilustrativ care arată că nimic din teoria de mai sus nu corespunde cu realitatea poate fi cel de la Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara. Acolo toți inspectorii școlari, de la cei generali și generali adjuncți, la cei pentru fiecare disciplină în parte, încasează lună de lună gradația de merit. Deci nu 16% dintre inspectorii din inspectorat, ci toți – și asta nu de anul acesta, ci de când există date publice despre veniturile lor, din 2019 încoace.
Inspectoratele școlare sunt cele care organizează anual „concursul pentru gradația de merit”, iar inspectorii școlari sunt cei care evaluează dosarele depuse de profesori și inspectori, aprobând listele cu „câștigătorii” acestui „concurs”.
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 stabilește că gradaţia de merit se acordă prin concurs și reprezintă o creștere cu 25% a salariului de bază. Gradația de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani:
Articolul 217 – (1) Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de gradație de merit, acordată prin concurs. Această gradație se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivel județean/al municipiului București de învățământ preuniversitar și reprezintă 25% din salariul de bază. Gradația de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani.
(2) Metodologia și criteriile de acordare a gradației de merit este aprobată, la propunerea CNFDCD (Centrul Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică – n.red), prin ordin al ministrului educației, după consultarea federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar.
CNFDCD nu există, nu a fost înființat nici până în prezent, fiind amânată această reformă de către Guvern care preferă să păstreze politizate masiv instituții ca CCD – Casele corpului didactic sau ISJ – inspectoratele școlare județene. Așa că ministerul face aceste reguli fără să îi propună CNFDCD ceva, doar prin consultarea sindicatelor.
Metodologia prin care se acordă gradațiile de merit pentru anul 2025 nu a fost încă aprobată prin ordin de ministru, dar cea de anul trecut prevedea clar că procentul de 16% se aplică separat pentru fiecare categorie de personal pentru fiecare județ.
„Art 2, alin (1) Numărul maxim de gradații care pot fi acordate se calculează astfel: din numărul rezultat prin aplicarea a 16% din totalul posturilor didactice auxiliare, respectiv a 16% din totalul posturilor didactice de predare, totalul posturilor de conducere și îndrumare și control ocupate în luna februarie 2024, conform programului EduSal, la nivelul județului/ municipiului București, comunicat de Ministerul Educației, se scade numărul de gradații acordate personalului didactic aflate în plată la 1 septembrie 2024, având în vedere că gradația de merit se acordă pe o perioadă efectivă de 5 ani. La calcul nu se iau în considerare perioadele de suspendare a plății gradației de merit din motive neimputabile angajatului sau ca urmare a rezervării postului didactic/catedrei în baza prevederilor art. 184 alin. (1) – (7) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, și se respectă încadrarea în numărul maxim de gradații de merit aprobate la momentul revenirii pe post.
(2) Procentul de 16% se aplică, separat, fiecărei categorii de personal:
a) personal didactic de predare;
b) personal didactic de conducere, îndrumare și control;
c) personal didactic auxiliar”.
Calcul concret explicativ
Dacă am avea un inspectorat școlar cu 100 de inspectori, proiecția gradațiilor de merit pe o perioadă de 5 ani ar fi următoarea:
anul 1 – 16% primesc gradație de merit, adică 16 persoane
anul 2 – din 100 scădem 16 persoane și rămân 84, baza de calcul pentru aplicarea procentului de 16 pe anul în curs, adică alte 13 locuri sunt eligibile pentru gradație de merit
anul 3 – din 100 scădem 16 (primul an) și 13 (anul 2) și baza noua de calcul pentru persoanele eligibile se restrânge la 71, pe care aplicăm iar 16% = 11 persoane
anul 4 – din 100 scădem 16 (primul an), 13 (anul 2) și 11 (anul 3) și rămân 60 noua bază pentru aplicarea a 16% = 10 persoane
anul 5 – din 100 scădem „gradații” de mai sus – 16, 13, 11, 10 și ajungem la 50, pe care aplicăm 16% = 8 persoane
anul 6 – devin eligibili pentru gradație cei 16 care au primit în anul 1, adică noua bază de calcul este 100 – 58 + 16 = 58, deci 9 locuri pentru gradație ș.a.m.d.
În total, pe o perioadă de 5 ani, din 100 de persoane 58 pot primi gradație de merit, cu condiția să depună dosar și să le fie aprobate solicitările. Asta înseamnă că 58% dintre angajați primesc, pe parcursul celor 5 ani, cu „gradații de merit”. Extrapolat la nivelul întregii populații de cadre didactice, procentul se păstrează, teoretic. Adică vorbim de peste 120.000 de cadre didactice cu gradație de merit.
Solicităm public Ministerului Educației să publice transparent datele cu numărul de angajați care primesc gradații de merit pe fiecare categorie de personal, pe județe și sumele lunare primite de acestea pentru luna noiembrie 2024.
OCDE scria în 2024 în Raportul în care analiza „reformele” din noua lege a educației că „Pe măsură ce sunt introduse noi standarde, gradația de merit ar trebui să fie revizuită. OCDE a identificat deja probleme legate de sistemul de remunerare pe bază de merit din România (Kitchen et al., 2017). În timp ce sistemele de învățământ din țările OCDE oferă uneori o componentă salarială variabilă (de exemplu, o primă de sfârșit de an sau o treaptă salarială suplimentară) pe baza performanțelor cadrelor didactice sau a altor factori, aceste recompense sunt rareori alocate ca un procent semnificativ din salariul de bază, așa cum este cazul în România. În plus, deși criteriile de alocare s-au îmbunătățit, gradația de merit se acordă în continuare pe baza rezultatelor la examene, și nu pe criterii legate de practica didactică și de rezultatele elevilor privite în context. De asemenea, implicarea Inspectoratelor Școlare Județene în acest proces îngreunează asigurarea obiectivității și coerenței acestui proces. Ar fi mai eficient ca resursele financiare considerabile destinate gradației de merit, precum și timpul alocat evaluărilor efectuate în vederea atribuirii acestora, să fie folosite pentru consolidarea structurii generale a carierei didactice”.
Semnalele asupra problemelor de integritate, coerență și obiectivitate cu gradația de merit au fost date clar, cu recomandarea de renunțare la acest sistem, încă din 2017 de către OCDE:
„În România, parcursul profesional al cadrelor didactice nu este corelat cu noi roluri și responsabilități care să reflecte competențele avansate dobândite. Această lipsă de progresie structurală limitează utilizarea strategică a parcursului profesional ca instrument de motivare pentru dezvoltarea continuă a profesorilor. Totodată, împiedică valorificarea experienței și expertizei cadrelor didactice experimentate, atât în școlile lor, cât și în alte unități de învățământ.
Gradația de merit, care oferă profesorilor o primă salarială ca recompensă, riscă să încurajeze competiția în detrimentul colaborării între cadrele didactice. De asemenea, poate dezavantaja profesorii care activează în medii școlare dificile. Deși criteriile de evaluare au fost recent îmbunătățite pentru a recunoaște implicarea în sprijinirea elevilor cu dificultăți de învățare, sistemul continuă să favorizeze profesorii ale căror elevi obțin rezultate ridicate la evaluări.
Această orientare poate influența practicile didactice, determinând profesorii să acorde o atenție sporită pregătirii elevilor pentru teste și competiții școlare, în loc să pună accent pe nevoile tuturor elevilor, inclusiv ale celor care întâmpină dificultăți de învățare“.
Recomandarea era: „Revizuirea și eventuala eliminare a gradației de merit, care nu evaluează activitatea didactică într-un mod imparțial și echitabil, ar trebui luată în considerare. În locul acesteia, ar fi necesar crearea unui nou parcurs profesional pentru cadrele didactice, care să recunoască și să recompenseze progresul profesional al profesorilor, pe măsură ce aceștia își asumă noi roluri și responsabilități, asigurându-le totodată o remunerație mai adecvată”.
”Schema de acordare a primei salariale aferente gradației de merit recompensează cadrele didactice, printre altele, pentru pregătirea elevilor în vederea participării la olimpiadele școlare și pentru câștigarea acestora. Un criteriu al evaluării anuale a cadrelor didactice îl constituie „promovarea imaginii școlii în comunitate prin rezultatele elevilor la concursuri și competiții”. Acest accent focalizat pe elevii fruntași face ca elevii cu performanțe mai slabe să beneficieze de mai puțină atenție”, mai nota raportul comandat de Ministerul Educației.
În 14 iulie 2021, în Raportul România Educată prezentat cu mare pompă de președintele Klaus Iohannis, raport care conținea 24 de fotografii cu președintele Iohannis și una cu Ligia Deca și grupurile de lucru, scria despre gradația de merit următoarele: „Evaluarea periodică (anuală) a competențelor profesorilor rămâne un proces birocratic, preponderent sumativ, cu influențe în planul salarizării (gradația de merit), care promovează cu prioritate competiția, în defavoarea colaborării, neavând efecte formative asupra practicilor pedagogice și asupra traseului de carieră didactică.
Evaluarea în scopul evoluției în carieră prin inspecția de specialitate nu măsoară, în mod explicit, dobândirea competențelor aferente gradelor didactice, ci pune accent, cu prioritate, pe îndeplinirea unor cerințe academice (examenele de grad). În acest context, nu se încurajează suficient performanța și nu este luată în calcul adaptarea la diversitatea comunităților educaționale din unitățile de învățământ, fiind un sistem axat preponderent pe criterii de senioritate (vechime în muncă) și cu o accentuată amprentă birocratică”.
Citește și:
Nicio gradație de merit 2024, pentru al doilea an consecutiv, pentru personalul didactic auxiliar din școlile din București, potrivit inspectoratului școlar – document
Gradația de merit 2024. Ce promiteau Klaus Iohannis și Ligia Deca în raportul România Educată și ce a pus, de fapt, în practică ministra Educației în prima „reformă” a gradației de merit, sporul de 25% pentru profesori
VIDEO Ligia Deca, despre salarizarea profesorilor pe bază de performanță: Avem discuții pe regândirea gradației de merit și a treptelor de salarizare în învățământ
Gradația de merit trebuie regândită, creșterile salariale automate ar trebui limitate, iar salariile pentru diversele grade didactice să fie revizuite – măsuri propuse de OCDE pentru corelarea salariilor cu performanța profesorilor
Ministrul Educației, despre salarizarea profesorilor pe bază de performanță: Experții OCDE ne-au spus că sistemele care salarizează diferit, de regulă, o fac cu bonusuri salariale condiționate de performanță, nu se referă la baza salarială. Noi avem un sistem pentru astfel de bonusuri, se numește gradație de merit
Foto: © Vlad Ispas | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Alexa Stănescu
Redacția
Diana Ghimiși
Ș.L.
Ștefan Lefter
45 comments
Cred că nu este inspector fără gradație sau director…intâi ei si apoi restul!
Grila gradatie=fișa postului care este remunerata.Atunci ce ,,premiem”?
Să fie gradații de merit pt profesorii care au copii olimpici in rest nu merita să aibă abonamente!
madam? fa tu olimpici din copii care fac naveta 40km pe zi cu autobuzul si intra la liceu cu 3. no offence
elevi Olimpici= gradație de merit la prof.! Nu ai olimpici, nu ai gradație !
corect! cum sa faci olimpic din elevii care au intrat cu 3 la liceu? cum sa faci olimpuci din copii care fac naveta de 40km pe zi dus si 40km pe zi intors. liceele de vip tot de vip vor ramane si ceilalti nu mai au drept la educatie
Din păcate necunoașterea legislației dă naștere la dezinformări și la denigrarea inspectorilor școlari. Inspectorii școlari pe lângă munca de consiliere și îndrumare au atribuții și în planificarea, prognozarea și stabilirea politicilor educaționale de la nivelul unui județ. Aceste atribuții presupun depășirea programului orar, de multe ori acesta ajungând și la 10-12 ore de muncă pe zi Cred, ca este justificata primirea gradației de merit pentru toate cadrele didactice care ocupă funcția de inspector școlar.
Eu nu cred că este justificată! Inspectorii tăi nu prea dau pe la ore, stau la taclale cu directorii când vin la școală, intră foarte târziu la ore sau le sunt ținute orele de vreun profesor( nu contează specializarea acestuia, om să fie, să nu se strângă elevii de gât în clasă)!
Mai parchează și “pe dos” când vin, blocând pe toată lumea, că e mașina “dnei. inspector”!🙄
Încă există teama asta de funcții, de ierarhie, ceea ce demonstrează că acest sistem e bolnav! Grav!
Fiți serioasă, doamnă, ce naiba! 😅 După dvs, ar trebui să le ridicăm statuie la inspectori, nu? Iar munca aia de “planificare, prognozare și stabilirea politicilor educaționale” e făcută în majoritatea cazurilor de subalterni ai acestora, prin presiuni asupra unor directori care presează, la rândul lor, unii profesori să execute aceste sarcini. Să știți că unii mai și lucrăm în sistem, cunoaștem “competența” majorității inspectorilor. Poate nu ați primit niciodată indicații și formulare de la ISJ dar care ar fi fost făcute mai bine și de un elev de clasa a 8 a….
Lola ,așa ați descris munca inspectorilor că încă lăcrimez in batista de emoție….dragii de ei cât pot lucra …și din cauza stresului nu dai de ei la ora 15.30 când programul e până la 16….tot de la stres vorbesc de sus cu profesorii și amenință?! Au spor pentru munca de inspector….și asta cu 12 ore,zău….pe bune?!
pentru ca restul dorm si nu fac nimic pentru copii. bravo celor care muncesc! respect! cati din cei care se plang ca nu au ati dus copii in mobilitati peste granite? cati din cei care se plang ati mers din casa in casa sa vedeti starea de fapt al elevului? sunt peste 1k de intrebari sa vi le pun. nu ma lasa nr de caractere. huooo puturosilor carcotasi
Gradația de merit este o glumă, cum este și meritul majorității celor care o primesc (sper sa fie și excepții). Dacă ai pilele necesare, ai acces la sursa de adeverințe, asta rezolvă tot.
🌹
Adevărat! Director degrevat de ore primește gradație ca și profesor!
Interpretare eronată. In fiecare compartiment, categorie, etc. nu pot avea simultan gradatie de merit decât MAXIM 16% din personal. La o populatie de 100, pot fi max. 16, cu gradatia dobândită în anii anteriori (5-n ) . în fiecare an se scot la concurs doar gradațiile eliberate (de cei care le- au avut 5 ani anterior) , Altfel, dacă în fiecare an se da la 16% din populatie, în 5 ani 80% sunt cu gradatie de merit. in sl şaselea 96%, aşa cum este în situaţia prezentată.
Din ce am auzit si la nivelul judetului Olt inspectorii, directorii si oamenii lor au abonamente daca se poate pe viata la gradatia de merit!
Odata ce ai intrat in ”cercul” potrivit, se lipeste de tine gradatia ca timbrul pe scrisoare!
Cum iau toti? Pai ca ”smecherii”, isi fac dosare ca profesori, cu toate ca ocupa functii de conducere!
Cum se perpetuaeaza aceiasi oameni cu gradatie, cu zecile de ani? Pai ei au ”abonamente” la comisii, la concursuri, la activitati, unde apar doar ei! Cand fac materiale ce se puncteaza, apar doar ei pe acele materiale!
Faptul ca intr-o scoala sunt tot timpul aceiasi oameni la beneficii nu arata valoarea acelei institutii, arata doar un abonament!
”cum iau toti? Pai ca ”smecherii”, isi fac dosare ca profesori, cu toate ca ocupa functii de conducere!”
n-am motive să le țin partea dar nea’ cetăene, așa prevede legea că au DDREPTUL să aleagă cum participă: ca profesor sau ca inspector
Vreau să intru în cerc!
Cum procedez?
Detaliați, vă rog! Nu glumesc!
Poate se aplică “procedura” și la mine în județ!
Chiar daca problemele semnalate sunt grave (nu este posibil ca toți angajații sa aibă gradație de merit), exemplul oferit este greșit.
Conform legii, si metodologiei, numărul total de gradații de merit este de 16% din totalul posturilor, pentru fiecare categorie. De exemplu, pentru didactic, toate posturile ocupate de titulari, la care se adăuga posturile vacante. Asta ar fi singura șmecherie legată de gradații.
In exemplul dat, daca in anul 0 avem 100 de posturi, numărul maxim de gradații este 16. Daca in anul 2 avem tot 100 de posturi, si sunt in plata 16 gradații, numărul maxim de gradații care pot fi scoase la concurs este 100*16/100-16. Adică ZERO.
Orice alta interpretare este greșită, si trebuie semnalata Curții de Conturi.
Asa și este. Numarul total de cadre didactice care primesc gradație în 5 ani, reprezinta 16% din numarul total de cadre didactice din judet la disciplina respectiva. Domnul care a făcut postarea nu s-a documentat înainte de a scrie. E ușor însă a scrie pareri personale pe care alții le iau de bune.
Da, da, semnaleaza Curtea de Conturi…. Spatarul. Ca sa va vorbim pe vorba vorbitoare, stimata sau stimate director. Hai, lasati-ne!
Gradația de merit este sursa de corupție în Educație. Cu ce este îmbunătățită activitatea la clasă, care este câștigul direct al elevului? Cu nimic, bibliorafturile folosite pentru obținere vizează sute de hârtii din afara activității la clasa.
sunt multe aberații in fișa de evaluare…numai un robot poate atinge 150 p și dacă nu e robot,e fabricant de documente de cele mai multe ori false…trebuie eliminată gradația măcar pt doi ani,timp in care sa se pună la punct o alta fisa de evaluare,care sa nu conțină mai mult de 100 puncte,dar mult mai concrete..nu povesti că aacum
ELIMINAREA GRADATIEI. PUNCT.
Ministerul nu dorește!
Asta nu dispare, atât timp cât nu dispar inspectorii( funcțiile, nu oamenii, că n-avem treabă cu ei), șefii de cerc!
Toate problemele sunt rezolvate și acum va legați de acest spor. Nebunie curată. vedeți mai bine situațiile reale. Pensiile speciale, alte sporuri nesimțire.
ne legăm de felul cum e DAT acest spor…nu de spor in sine
inspectorii respectivi au candidat că simpli profesori, nu pe locurile de îndrumare și control
Opaaa, de cati ani esti abonat, Mihaita? De multi, asa-i? 🤣 Nu, tata, astea sunt,, pensiile speciale ” ale învățământului. ELIMINAREA GRADATIEI DE NE-MERIT CEREM!
Gradatia de merit este o reminiscenta din timpul comunismului care trebuie eliminata, deoarece a fost si este obtinuta prin coruptie.
Voi trăi oare vremea în care să vedem cum se ,,corectează″ acordarea acestor gradații, ori schimbarea din temelii a procedurii de acordare…?
Câteva idei la care cred că trebuie lucrat, poate cineva le vede….
1. Transparentizarea procesului, elaborarea mai clară a criteriilor în baza cărora se acordează!
2. Schimbarea comisiei care acordă (spre exemplu – dacă în fiecare an comisia este cam aceeași, asta permite abuzuri fiindcă oamenii ajung să se cunoască între ei..)
3. Un alt aspect care trebuie corectat urgent, în opinia mea: Inspectorii să participe la gradații dedicate lor (la fel și directorii)! Nu să fie abonați an de an pentru gradațiile de profesori, fiindcă e clar că au avantaj (în raport cu profesorii), și ne aflăm în situația în care comisia pe care tot ei o numesc le va acorda (aproape din oficiu) aceste gradații…
Ai uitat esenta, directorii iau gradatii ca directori ( nu ca profesori) pe munca profesorilor din scoala! Gradatia ptr directori trebuie eliminata complet, oricum au salariul mult mai mare. Pune” biciul ” pe tine sa ii scoti olimpici, promovare 100%, tu ramai cu munca, el cu gradatia! Ei nici nu trec pe la ore!
Greșit!
Când nu mai au loc la , management ” candidează pe disciplină si automat iau locurile profesorilor.
E o tactică veche.
Același lucru il fac si inspectorii dacă nu e loc nici pt ei.
Si da concurează cu documente de inspector/director dar la secțiunea profesorilor.
Așa e, aveți dreptate! Nu e corect să vii cu toate hârtiile de inspector și să vrei locul unui profesor care, indiferent câte activități face, tot nu va avea destule să se compare cu inspectorii.
Pai da, tu muncesti la zeci de rapoarte si directorul isi ia gradatia pe munca ta. Nici macar un mulțumesc nu stie sa zica. Ah, si daca faci proiecte, parteneriate, onoratul directoras are pretentia SA II TRECI SI LUI NUMELE pe proiect, desi nu a contribuit cu nimic. Asemenea marsavie si calcare pe cadavre. Altfel, iti găsește nod in papura si nu iti avizeaza proiectul. Si apoi se,, plange” in consilii :)))) ca nu se implica, dom’le, nici un coleg in proiecte. Numai el, bietul de el, se ocupa de toate proiectele in scoala. El pe hartie si 2-3 acoliti fraieri.
Domnita, solutiile tale sunt apa de ploaie. ELIMINAREA GRADATIEI DE NE-MERIT. A creat destul discriminare. Stiu ce vorbesc. Nu am dat spaga si am incercat 3 ani cu dosarul. Ma saturasem sa adun hartii DE DRAGUL DE A ADUNA. Si m-am oprit. STOP. Eu mai sunt profesor sau sunt hartogar de profesie? Asa m-am desteptat si am inteles ca toti abonatii la dosariada asta si-au pierdut demult sufletul.
Este o întreaga industrie de fabricat hârtii . Se știe ca nimeni nu citește ce scrie pe acele hârtii, cine trebuie, va lua gradație. Directori, directori adjuncți, secretari ,administratori si profesorii din gașcă procedează așa de foarte mulți ani. Nu controlează nimeni,și inspectorii fac la fel ,și la ME …
Acesta este adevarul! Doar ca nimeni nu l- a văzut si nu – l va vedea in continuare! Totul este doar “ apa de ploaie!” Si așa cum bine zice romanul: “ Peștele de la cap….!”
FAPTE nu vorbe!
da,sunt unii “abonați “…nu concep sa nu aibă continuitate:)) așa este….
CORECT. CEREM ELIMINAREA GRADATIEI DE NE-MERIT. Un articol corect. Realitatea este următoarea si o stiu toți. Hai sa nu ne mai ascundem dupa cires. Face dosar de merit cine se are bine cu directorul (tradus, cotizează cu cadouri si bani). Apoi directorul se are bine cu inspectorul (tradus, ajunge si la ala o parte din bani).
Apoi etapa 2,in care se aduna hartogaraie. Aici scopul scuza mijloacele. Nu conteaza ca iti jignesti colegii, ca le sufli locurile corecte de la calificarile la olimpiade. Se calca pe cadavre pentru bani.
Aduni hartii de la cursuri (tradus, imbogatesti pe incompetentii din Casa Corpului Didactic care fac cursuri, vai mama lor, si pe cei din diferite asociatii fantoma mufate la minister). Ai prezenta mascata dar cunostinte nu mai conteaza. Hartia primeaza. Logic ca ai si bani mulți sa plătești cursurile ca deh tu nu stai in banii de salariu. Sigur ai barbatul mahar bine sau duium de meditatii in grupe. Dar, pentru orgoliul de merituos, vrei si gradatie de merit. Ca suna bine.
Curatenie Generala si in invatamant!
nene zorro, papi kk cu polonicul – probabil din cauza frustrării de a nu accede la gradație din motive simplu: incompetență profesională. Deci:
– ”Face dosar de merit cine se are bine cu directorul (tradus, cotizează cu cadouri si bani)”
o afirmație gratuită și nefondată! – cauza= frustrare mătăluță
– ”nu conteaza ca iti jignesti colegii, ca le sufli locurile corecte de la calificarile la olimpiade”
altă mizerie de incompetent fără fond – cauza= frustrare mătăluță
– ”imbogatesti pe incompetentii din Casa Corpului Didactic care fac cursuri”
ce are … cursul CCD cu prefectura? Că si acolo sunt incompeteți cu tona, e altă poveste. Dacă asta e singura ta sursă de hârtii de pus la dosar ne arată din nou – cauza= frustrare mătăluță
– ”Sigur ai barbatul mahar bine sau duium de meditatii in grupe” alta fără fond cu o aceeași cauză = frustrare mătăluță
Hai noroc la … competență
Ce urât vorbești, madam de franceză!
A, stai, știu cine ești: AIA, care a zis acum câteva săptămâni, în cancelarie, că îi expiră “gradația”!
AIA care se tăvălește în chinuri pentru a i se da ei “orele”!
Mătăluță-cauza= țoapă ajunsă la oraș, care n-a scăpat de glod și în balcon crește găini!
Dna “profa pe fază” – inversă, din câte se pare, sper că ați toate chestiile de mai sus din postura uneia care a concurat și câștigat corect vreun eventual concurs pt gradație, da? Că altfel, ați trăncănit mult și degeaba, nu ați adus nici un argument contra afirmațiilor domnului Zorro, doar 2 cuvinte vă aparțin: “frustrare mătăluță”. Patetic!
Dna Profa pe faza,mai ușor că nu aveți dreptate….știm toți că asta cu gradația putea rău….știm toți cum unii iau doar după contestații și știm clar că au trei file in dosar….deci ușor că nu suntem prosti toți!