Ce ar însemna ca în România să fie introdus un sistem centralizat de admitere la facultate, bazat în principal pe rezultatele de la Bacalaureat și realizat pe o platformă digitală centrală? Un sistem care să înlocuiască felul actual prin care, în baza autonomiei universitare, fiecare universitate sau chiar facultate stabilește după cum crede de cuviință că trebuie să organizată admiterea? Opțiunea, folosită într-o mai mică sau mai mare măsură în unele state europene, este analizată într-un studiu publicat recent de UEFISCDI, organism care se ocupă cu finanțarea învățământului superior și a cercetării.
- Studiul prezintă o serie de avantaje pe care admiterea centralizată le-ar aduce, dar și o serie de provocări ce ar afecta în cascadă organizarea bacalaureatului și felul cum e conceput curriculumul. Iar documentul, declarat a fi unul care să susțină fundamentarea politicilor publice în domeniul educației, este prezentat într-un moment în care aceste aspecte urmează să fie decise deja, în bună măsură, de așteptatele legi privind învățământul superior și cel preuniversitar.
Studiul “Evaluare ex ante a impactului introducerii unui sistem centralizat de admitere în universități” (accesibil pe această pagină a UEFISCDI) arată că modul cum sunt folosite, în prezent, rezultatele la Bacalaureat pentru admiterea în multe facultăți, ar facilita aplicarea unui sistem centralizat de admitere, considerat drept o posibilă soluție pentru a crește echilibrului între echitate și selecție și, astfel, pentru a întări accesul tinerilor în învățământul superior. Pe de altă parte, el arată că, în sistemul actual, există numeroase complicații de care trebuie ținut cont și care ridică semne de întrebare privind viabilitatea procedurală și legală a unui astfel de sistem.
Ce înseamnă un sistem centralizat?
Potrivit versiunii luate în considerare în analiza UEFISCDI, un astfel de sistem ar fi unul care s-ar baza pe o platformă online gestionată centralizat de o entitate a Ministerului Educației, platformă unde s-ar înscrie candidații și care s-ar putea dezvolta în jurul rezultatelor obținute la Bacalaureat – completate, dacă unele universități doresc, de rezultate la probe specifice. Modelul ține cont de faptul că foarte multe facultăți iau deja în considerare – uneori, ca unică modalitate de ierarhizare și selecție – rezultatele candidaților la Bacalaureat. Această soluție, afirmă documentul, ar duce la o creștere a eficienței administrative și tehnice, rămânând ca unele universități să organizeze unele probe suplimentare (de exemplu, probe specifice pentru Arte sau teste psihologice în domeniile militare), probe care să nu contribuie, însă, la ierarhizarea candidaților, ci doar la trierea lor.
Analiza UEFISCDI face trimitere la practicile Internaționale, arătând că există trei tipare urmate de majoritatea țărilor lumii: sisteme selective, majoritare în Europa, sisteme în care universitățile folosesc teste, examene etc pentru a-i selecta pe absolvenții de liceu (țări precum Marea Britanie, Spania, Ungaria); țări cu sisteme deschise, cu admitere centralizată (Franța Grecia, Elveția), sau sisteme unde sunt folosite teste standardizate. Și sunt țări care folosesc sisteme hibrid.
Studiul citat are două componente – o cercetare cantitativă a modelelor aplicate de universitățile românești, respectiv una cantitativă, bazată pe 27 de interviuri, preponderent cu experți din Ministerul Educației, ARACIS, universități sau din conducerea liceelor.
Principalele concluzii:
Cercetarea arată, pe de o parte, că sistemul actual, în care notele la Bacalaureat sunt principalul instrument de selecție, ar facilita introducerea unui sistem centralizat. Doar 17,3% dintre facultăți nu iau în calcul la admitere bacalaureatul (mai ales în științe biologice și biomedicale, artă sau instituțiile militare).
Interviurile la nivel de experți arată că modelul ar contribui la standardizarea și digitalizarea procesului de admitere, la creșterea transparenței și obiectivității, la creșterea relevanței examenului de Bacalaureat.
În același timp, sunt identificate “forțe de rezistență”: autonomia universitară, inerția sistemului, dorința de a face ierarhizări specifice fiecărei specializări.
Argumente pro și contra
Pe baza interviurilor, studiul consemnează o serie de argumente pro și contra acestui sistem.
“Argumente pro:
- scăderea efortului depus de elevii din anii terminali, care se vor concentra doar asupra probelor de bacalaureat
- reducerea presiunii financiare create de pregătirea suplimentară (meditații) pentru examenele de admitere
- creșterea motivației elevilor de a se pregăti pentru bacalaureat, ca și a șanselor de acces la învățământul superior pentru categoriile defavorizate
- corectitudinea și obiectivitatea repartizării computerizate
- accesul unitar la informații privind admiterea la universitate și sporirea transparenței admiterii
- diminuarea efortului depus de universități pentru organizarea admiterii.
Argumentele contra țin de:
- lipsa de relevanță a notelor de la bacalaureat pentru profilul unor facultăți, mai ales al celor vocaționale
- perpetuarea unor practici incorecte privind notarea absolvenților
- faptul că bacalaureatul încetează să constituie un examen de evaluare a competențelor dobândite la nivelul liceului, transformându-se într-un examen de admitere la programele de licență
- riscul ca la examenul de bacalaureat unii elevi să performeze sub nivelul cunoștințelor acumulate din motive contextuale, fără posibilitatea unui nou examen, ceea ce ar diminua șansele de admitere la studiile de licență
- faptul că elevii de liceu nu au același curriculum, însă pot susține, pentru admiterea la universitate, examen la o disciplină mai puțin studiată ori chiar nestudiată în timpul liceului
- posibila creștere a abandonului universitar, din cauza alegerii greșite a domeniului de studii
- scăderea prestigiului unor universități
- pierderea sau diminuarea veniturilor obținute de universități din organizarea admiterii la învățământul de licență
- temerea că se încalcă autonomia universitară
- existența unui număr mare de documente ce trebuie verificate la admitere și a unui număr mai mare decât în prezent de retrageri, în condițiile înscrierii candidaților la mai multe facultăți.”
Deși analiza constată că impactul unui sistem de admitere centralizat, pe bază de Bacalaureat, ar fi mai degrabă unul pozitiv (creșterea accesului, sporirea transparenței, reducerea efortului de organizare, modernizare prin digitalizare), recomandările oferite de respondenți în cadrul interviurilor sunt mai degrabă împotriva unui astfel de sistem sau de abordare precaută a subiectului, la nivel de politici publice. – Studiul poate fi consultat integral aici
Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Redacția
Ionel Funeriu
R.P.
5 comments
Admiterea centralizata ar fi o procedura transparenta. Fratele meu a fost admis la a doua opțiune (lngineria mediului) la admiterea la univ., chiar dacă îndeplinea condițiile primei opțiuni. A câștigat la contestații, secretarele s-au scuzat și au zis ca greșeală e omenesca. Din câte a auzit, rectorul vroia sa aibă studenți în propiul departament, Ingineria mediului.
Experinta universitatilor care au facut admiterea pe baza de Bacalaureat e una proasta. Numerosi studenti se inscriu la facultati pe care nu le termina pentru ca sunt mai grele decat se asteaptau. Procentele de abandon in facultatile cu admitere pe baza de Bacalaureat e pe la 30-40%.
In plus un astfel de sistem ar transforma liceele in locul unde se hotaraste viitorul elevilor iar meditatiile ar deveni o super-industrie. Adica “colegiile centenare” ar imparti multe privilegii in societatea romaneasca. Intr-o masura destul de mare acest fenomen s-a si intamplat. Iar elevii fara meditatii la Matematica si Romana n-ar avea aproape nicio sansa sa ajunga la o facultate buna.
E surprinzator ca acest UEFISCDI isi permite sa puna in discutie autonomia universitara prevazuta in Constitutie si sa o prezinte drept o “forta de rezistenta”. Daca universitatilor li se mai ia si dreptul de a organiza admitere atunci vor fi transformate in institutii fara un rol social semnificativ iar romanii vor regresa intelectual.
Nici in prezent nu este corecta admiterea pe baza bacalaureatului, pe care o practica multe facultăți, deoarece se compara mere cu pere, fiindca nu dau toti aceleasi probe la bac. De ex.cei de la uman, cu bac la istorie si geografie /logica, etc (materia pe 1 an de zile, adica daca invata doar 1-2 luni pot lua note f.mari) sunt ierarhizati si comparati cu cei de la real, care dau bacul mult mai greu, la matematica, fizica, etc.materia pe 4 ani de zile.
Corecte si echitabile sunt doar examenele de admitere, din materii specifice facultatii. Adevarat ca logistic si financiar ar fi mai greu pentru universitati, dar asa ar fi normal acolo unde solicitanții depasesc numarul de locuri. Altfel, dacă un elev a avut ghinion la bac, nu va avea niciodata sansa de a recupera si a urma facultatea dorita.
Admiterea pe baza bacalaureatului ar fi corecta doar daca s-ar uniformiza cu aceleasi probe pentru toata lumea, ceea ce desigur, nu ar fi fezabil.
adevarat
Admiterea cu examen e sfânta .
Universitatile prefera sa nu mai cheltuie din taxa de admitere pentru examen și fac admiterea pe dosar apoi se plâng ca renunța studenții .
Poate fac si ele o statistica și observa ca acolo unde se da examen renunțarea e foarte redusă .
Când se da examen de admitere viitorul student se gândește mai bine dacă ii place domeniul și poate face fata la cerintele din facultate .
Când admiterea se face pe dosar e pe principiul hai sa încerc ce-am avut și ce-am pierdut .