Adolescența în pandemie. Cum își pot da seama părinții și profesorii că adolescentul suferă? Viorica Stoian, Psihoterapeut: Dacă a devenit rebel, e furios și iritat din „te miri ce” sau dimpotrivă, s-a închis în sine, comunică foarte puțin, este timpul să acționeze

3.501 de vizualizări
Viorica Stoian / Foto: Arhiva personală
“Într-un mediu de interacțiune online sau fluctuant, școală normală versus școală online, adolescenții pot ajunge să nu-și mai conștientizeze în mod corect și realist valorile, competențele și abilitățile”, spune psihologul psihoterapeut Viorica Stoian, într-un interviu pentru Edupedu.ro. 

“Li se poate părea că nu mai fac nimic bine sau nu mai au curajul să se implice în anumite activități care le-ar aduce satisfacții pentru că au impresia că nu se vor descurca și astfel devin neliniștiți în legătură cu propria persoană și integrarea lor în contextul social, școlar sau chiar familial”, adaugă Viorica Stoian.

“Atunci când părintele sau profesorul observă că adolescentul se confruntă cu anumite stări emoționale care generează comportamente deviante de la fluxul normal: observă că a devenit rebel, are un comportament irascibil, vrea să facă doar ce dorește sau dimpotrivă: s-a închis în sine, comunică foarte puțin, se confruntă cu timiditatea, este timpul să acționeze”, spune Viorica Stoian, întrebată cum își pot da seama părinții că adolescentul suferă de anxietate, depresie? Dar profesorii?, oferind și sfaturi pentru aceștia.

Interviul integral:

Edupedu.ro: Ce efecte au avut pandemia, izolarea, școala online, faptul că, de exemplu, au intrat la liceu, însă își cunosc colegii după luni de zile și nu interacționează fizic?

Viorica Stoian: Un aspect foarte important în educație este mediul în care elevul/ adolescentul interacționează pe parcursul dezvoltării sale. Educația trebuie să se facă treptat, pentru a oferi timpul necesar asimilării noilor experiențe, într-un cadru care să-i ofere elevului sentimentul de siguranță și dragoste.

Mutarea școlii în mediul online este o expresie cam forțată, pentru că școala cu tot ce presupune ea nu s-a mutat în mediul online, școala în pandemie a trebuit să fie adaptată la o nouă formă. Însă, când ne referim la mediul școlar, nu ne referim doar la programa de învățământ și la modalitatea în care ea este parcursă, ci ne referim la un întreg context de acțiuni care se petrec între toți membrii ei: profesori, elevi, infrastructură, dar mai ales interacțiune fizică, socializare, observare, dialog de la om la om, lucru în echipă în clasă.

Ne dezvoltăm numai în relație cu alți oameni, iar modul acesta de relaționare virtual, oricât de performant ar fi, rămâne un instrument de comunicare ce nu reușește să surprindă și să redea totalitatea limbajului așa cum se întâmplă într-un mediu de interacțiune fizică. Mă refer aici în special la limbajul non-verbal, gestual.

Dezvoltarea emoțională este poate cel mai mare minus al școlii online.

În adolescență – și mai ales în perioada liceului – se formează cele mai puternice legături, tocmai pentru că au un conținut încărcat emoțional. Aceasta fiind perioada întrebărilor delicate, adolescenții se simt în largul lor să discute cu copii de aceeași vârstă, au nevoie să-și împărtășească unii altora neliniștile, pasiunile, planurile viitoare.

Prin intermediul școlii online, elevilor, adolescenților le lipsește cadrul în care să-și poată exersa emoțiile, în care pot să observe și să învețe să se comporte diferit. Spre exemplu, într-un fel percepi ce înseamnă să te lovească o minge în curtea școlii atunci când descrii acest episod la modul teoretic și cu totul altfel e atunci când îl experimentezi pe propria piele. Într-un fel învață școlarul mic să scrie atunci când mâna învățătoarei îl conduce și altfel învață din fața tabletei. Nu poate să existe o echivalență între cele două tipuri de percepție. Realitatea fiind percepție, ea poate fi distorsionată în cadrul virtual și asimilată mai puțin corespunzător, cu anumite lipsuri.

Edupedu.ro: Există și aspecte pozitive? Cum trec adolescenții prin această perioadă, spre deosebire de adulți?

Viorica Stoian: Pandemia a destructurat confortul, rutina zilnică, l-a obligat pe om indiferent de vârstă, țară, cultură să se adapteze unui stil nou de viață. Din acest punct de vedere, putem vedea aici și un beneficiu, pentru că de obicei situațiile de criză ne forțează să descoperim resurse noi cu ajutorul cărora reușim să facem față provocărilor, să ne adaptăm. De fapt, viața presupune o succesiune de readaptări la situații diverse asupra cărora de multe ori nu avem niciun control. Tocmai aceste situații ajung să fie determinante în dezvoltarea personală, dezvoltarea logicii, găsirea de soluții, depășirea limitelor și de multe ori constatarea capacității de reușită într-o manieră fascinantă. Din acest punct de vedere, perioada adolescenței poate aduce un plus de entuziasm și inițiative foarte benefice adultului de mai târziu.

Edupedu.ro: Care sunt îngrijorările adolescenților? Până la ce punct sunt îngrijorări normale și când intervine anxietate si depresia și aceste îngrijorări le afectează viața?

Viorica Stoian: Într-un mediu de interacțiune online sau fluctuant, școală normală versus școală online, adolescenții pot ajunge să nu-și mai conștientizeze în mod corect și realist valorile, competențele și abilitățile. Din această cauză, principala problemă cu care se confruntă majoritatea adolescenților este imaginea de sine și lipsa stimulilor potriviți care să le poată oferi aprecierea și validarea din partea celor din jur: în cazul de față a profesorilor și colegilor.

Stima de sine, încrederea în forțele proprii, imaginea pe care o au despre ei le influențează viața, iar atunci când adolescentul are o stimă de sine scăzută este mult mai susceptibil să dezvolte stres, anxietate, respectiv depresie, probleme ce sunt legate direct de o auto-evaluare nefavorabilă. Aceste stări de neliniște generate pe un fond de neîncredere provoacă manifestarea unor comportamente care pot deveni contraproductive.

Li se poate părea că nu mai fac nimic bine sau nu mai au curajul să se implice în anumite activități care le-ar aduce satisfacții pentru că au impresia că nu se vor descurca și astfel devin neliniștiți în legătură cu propria persoană și integrarea lor în contextul social, școlar sau chiar familial.

Edupedu.ro: Cum își pot da seama părinții că adolescentul suferă de anxietate, depresie? Dar profesorii? 

Viorica Stoian: Atunci când părintele sau profesorul observă că adolescentul se confruntă cu anumite stări emoționale care generează comportamente deviante de la fluxul normal: observă că a devenit rebel, are un comportament irascibil, vrea să facă doar ce dorește sau dimpotrivă: s-a închis în sine, comunică foarte puțin, se confruntă cu timiditatea, este timpul să acționeze.

Iată câteva comportamente care atrag atenția că adolescentul se confruntă cu anumite probleme din punct de vedere emoțional. Dacă adolescentul întâmpină astfel de dificultăți, este recomandat să fie evaluat de psihologul școlar, respectiv de un psihoterapeut.

Sentimente de disperare și neajutorare. Înclină spre o perspectivă sumbră în legătură cu planurile de viitor, parcă nimic nu se întâmplă din ceea ce își dorește și are impresia că nu poate face nimic ca să îndrepte situația.

Evită să facă lucruri pe care altă dată le făcea cu plăcere, se simțea confortabil.

– Și-a pierdut interesul în activitățile zilnice. Nu mai reprezintă interes niciuna dintre pasiunile care alteori îi aduceau satisfacție. Și-a pierdut interesul pentru socializare.

– Se confruntă cu probleme de somn. Pe de o parte cu insomnia, pe de altă parte își petrece foarte mult timp dormind, fără chef de a se ridica și a se apuca de o activitate anume.

– I-a scăzut încrederea în capacitățile proprii. Manifestă sentimente de inutilitate sau vinovăție. Se critică aspru și are impresia că ceea ce face nu iese bine, are credința că ceilalți pot obține rezultate mai bune.

Este din ce în ce mai furios și iritat din „te miri ce”. Simte agitație și ajunge să se manifeste violent. I-a scăzut nivelul de toleranță și are senzația că toată lumea „îl calcă pe nervi”.

– Și-a pierdut energia. Aproape tot timpul se simte obosit, activitățile obișnuite pe care le are de făcut au devenit mai obositoare și îi solicită mai mult timp pentru a le finaliza.

– Are probleme de concentrare. Își pierde cu ușurință focusul în activitățile în care este implicat, îi vine greu să ia decizii legate de situații obișnuite, simte că memoria îi este afectată și își amintește cu greutate anumite lucruri de rutină.

Fiziologic, simte disconfort și durere inexplicabilă: dureri frecvente de cap, stomac sau dureri musculare.

Edupedu.ro: De ce este important să se intervină la timp? Care sunt posibilele efecte pe termen lung?

Viorica Stoian: Avem toate resursele necesare pentru a face față tuturor problemelor. Chiar dacă uneori poate părea că situația pe care o traversăm este mult mai dificilă decât capacitatea noastră de a găsi soluții, nu este așa!

Sondajele arată că, în ultima perioadă, din ce în ce mai mulți adolescenți se confruntă cu neliniști frecvente, disperare profundă, frici nerealiste și fără un obiect concret, lipsă de speranță, stres post-traumatic, care conduc la depresie.

În astfel de situații trebuie luate măsuri și mers la consultație de specialitate: psiholog, psihiatru. Depresia netratată la timp se aprofundează, starea de tristețe sau de neputință se intensifică și, odată ajunsă la stadiul sever, persoana respectivă are nevoie atât de tratament medicamentos, cât și de asistență permanentă.

Este normal și necesar să cerem ajutorul atunci când simțim această nevoie. 

Edupedu.ro: Cum îi putem ajuta ca părinți și profesori pe adolescenți în această perioadă?

Viorica Stoian: Încă din primii ani de viață, părinții și profesorii sunt factorii determinanți în educarea și dezvoltarea din punct de vedere comportamental a copiilor. Pandemia pe care o traversăm cu toții are efecte diferite de la caz la caz, de la mediu la mediu. Spre exemplu, în anumite localități din mediul rural, elevii și adolescenții sunt limitați din punct de vedere al infrastructurii, nu au acces la internet, le lipsesc mijloacele tehnice necesare dezvoltării educației, iar în aceste condiții mulți dintre ei au abandonat școala. Acest tip de situație produce alt tip de probleme, pe de o parte se acumulează frustrări și resentimente, pe de altă parte, elevul se confruntă cu un capital de timp care a rămas neinvestit și care necesită o atenție deosebită din partea familiei și capacitatea acesteia de a-l absorbi pe elevul, adolescentul respectiv în alte tipuri de activități constructive, spre exemplu învățarea unei meserii.

Este foarte important modul în care adolescentul primește atenția și suportul de care are nevoie pentru a înțelege ce se întâmplă cu el.

Iată câteva sugestii pentru părinți și profesori:

  • Ascultă-i întrebările sau nevoile pe care le exprimă sau cele pe care le sesizezi
  • Comunică deschis cu copilul tău
  • Fii flexibil
  • Motivează-l, premiază-i reușitele
  • Apreciază-l verbal de fiecare dată când spune sau face ceva deosebit
  • Fii un exemplu pentru el
  • Încurajează-l atunci când întâmpină dificultăți
  • Comunică-i ce aștepți de la el în legătură cu anumite rezultate/ obiective

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like