„Trebuie să-i acomodăm pe copii cât mai devreme cu ideea de a merge într-un laborator, de a face un experiment”, a apreciat săptămâna aceasta, într-un interviu acordat Prima News, Adrian Curaj, care a fost ministru al Educației acum 10 ani, în guvernul Cioloș. Acum director al UEFISCDI, entitate responsabilă cu finanțarea învățământului superior și coordonatoarea licitațiilor prin PNRR în ultimii ani, el spune că elevilor le trebuie asigurat acces „24/7” la ceea ce el numește „infrastructura fabuloasă” de laboratoare realizate cu fonduri PNRR în țară.
În timp ce presa a relatat, în ultima vreme, faptul că multe dotări realizate cu fonduri PNRR au rămas neutilizate și altele întârzie, doar 50% din fondurile pentru Educație fiind utilizate până în primăvară, Adrian Curaj spune că infrastructura de laboratoare realizate prin proiecte PNRR este substanțială și trebuie folosită permanent: „Nu trebuie să spun că e sâmbătă, nu se mai poate să vină elevii. Dar poate vor să vină!”
În interviul din emisiunea „Viitor pentru România” al postului menționat, el a arătat că UEFISCDI, unitatea guvernamentală responsabilă cu derularea proiectelor PNRR, „a asigurat finanțarea a 5400 de proiecte PNRR cu transformarea școlilor, laboratoare vreo 4000, vreo 5000 de clase noi, foarte bine aranjate, sunt vreo 1400 de laboratoare inteligente”, infrastructură care trebuie să fie la îndemâna elevilor.
- El a enumerat investițiile în condițiile în care, pe parcursul anilor, obiectivele PNRR au fost folosite în mod sistematic pentru promovare politică, deși au apărut rapid tăieri în multe dintre zonele vizate de investiții, inclusiv dotarea cu laboratoare și tehnologie. În 2021, la începutul programului european, ministrul Educației de atunci, Sorin Cîmpeanu, vorbea de 9000 de laboratoare de științe ce urmau să fie finanțate astfel.
Întrebat fiind, la emisiunea Prima News, care sunt evaluările sale despre meseriile viitorului, el a apreciat că mai degrabă ar pune problema altfel:
- „Trebuie să-i acomodăm pe copii cât mai devreme cu ideea de a merge într-un laborator, de a face un experiment. Și experimentul poate să fie scump sau poate să fie acum în mediu virtual, că din ce în ce avem mai multe facilități virtuale, astfel încât să simtă gustul căutării. Acest gust al căutării nu înseamnă că el, copilul, tânărul, tânăra, vor ajunge să facă știință. Dar vor simți măsura în care sunt atrași de ceva și vor descoperi că, probabil, chiar dacă ei au fost programați – să zicem, toată familia spune „mergeți, mergeți, mergeți acolo” – ei probabil își descoperă bucuria de a merge într-o anumită direcție. Și sigur unii dintre ei vor face cercetare.”
- „Eu cred că ține de responsabilitatea noastră să oferim elevilor cât mai devreme posibilitatea de a experimenta, de a fi parte a căutării lor, pentru că ei cât mai devreme văd dacă sunt interesați de ceva anume. Și acest interes de ceva anume nu înseamnă neapărat să ajungă în cercetare. Și o spun de multe ori, unii dintre ei vor ajunge în cercetare, dar și ceilalți vor ajunge în zone de dezvoltări tehnologice, în zone de antreprenoriat, dar și găsesc dorința aceasta de a explora, de a încerca.”
Adrian Curaj, detaliat pe această temă în emisiunea de la Prima News:
Moderatoare: „(…) Cei mai mulți dintre părinți, profesori, în sensul larg, se întreabă cu simțul comun care sunt meseriile de viitor, către ce să-i îndrepte pe copii, de ce tip de consiliere au nevoie și așa mai departe. Și aici ne interesează să știm ce spune știința, ce spun cercetările.
Adrian Curaj: Este o provocare. Poate nu o să răspund direct la ce meserii vedem pentru viitor, pentru că dinamica este atât de mare și, dacă n-ar fi dinamica mare și incertitudinea potrivită, atunci n-am mai auzi că în țări extrem de dezvoltate este un minus de 500-600.000, de 1.000.000 de lucrători într-un domeniu sau în altul. Domenii care s-au schimbat în funcție de dinamică tehnologică și viteza acestei transformări digitale și tehnologice din care facem parte. Deci, nu o să adresez denumiri, pentru că și inteligența artificială pune acum presiuni de tot felul și nu sunt răspunsuri foarte clare. Dar ce vă pot spune este un pic altceva. Și asta o spun des. Cred că trebuie să-i acomodăm pe copii cât mai devreme cu ideea de a merge într-un laborator, de a face un experiment.
Și experimentul poate să fie scump sau poate să fie acum în mediu virtual, că din ce în ce avem mai multe facilități virtuale, astfel încât să simtă gustul căutării. Acest gust al căutării nu înseamnă că el, copilul, tânărul, tânăra, vor ajunge să facă știință. Dar vor simți măsura în care sunt atrași de ceva și vor descoperi că, probabil, chiar dacă ei au fost programați – să zicem, toată familia spune „mergeți, mergeți, mergeți acolo” – ei probabil își descoperă bucuria de a merge într-o anumită direcție. Și sigur unii dintre ei vor face cercetare.
Moderatoare: Practic, acum recomandările sunt de a învăța experiențial, de a învăța și prin internship cât mai mult.
Adrian Curaj: Contează foarte mult, pentru că, încă o dată, ei trebuie să poată să pună întrebări de foarte devreme, trebuie să poată să experimenteze cât mai devreme. Vedeți ce înseamnă experimentul extraordinar, copiii care sunt în fața experimentului – mă gândesc acum, e și zona mea de interes științific sau fosta mea zonă de interes științific, robotică – vedeți ce fac echipele noastre. De ce? Și sunt multe echipe în România.
Unii sunt acolo foarte la vârf. Dar să știți că-s foarte multe echipe în România, școli care fac lucrul acesta. Există un mecanism întreg de a-i selecta pe cei mai performanți. Dar ei sunt acolo și înțeleg și trăiesc o pasiune. Și de asta spun… mi-a spus de cercetare și cum arată societatea românească. Eu cred că ține de responsabilitatea noastră să oferim elevilor cât mai devreme posibilitatea de a experimenta, de a fi parte a căutării lor, pentru că ei cât mai devreme văd dacă sunt interesați de ceva anume. Și acest interes de ceva anume nu înseamnă neapărat să ajungă în cercetare. Și o spun de multe ori, unii dintre ei vor ajunge în cercetare, dar și ceilalți vor ajunge în zone de dezvoltări tehnologice, în zone de antreprenoriat, dar și găsesc dorința aceasta de a explora, de a încerca.
Simt că există posibilitatea și se obișnuiesc cu riscul și cu riscul de a nu câștiga și cu riscul de a avea o pierdere și cu riscul de a nu reuși. Dar este parte a dezvoltării lor. (…)”
Adrian Curaj: „(…) Agenția pe care o conduc, la solicitarea Ministerului Educației, a fost cea care a asigurat finanțarea a 5400 de proiecte PNRR cu transformarea școlilor, laboratoare vreo 4000, vreo 5000 de clase noi, foarte bine aranjate, sunt vreo 1400 de laboratoare inteligente. Deci avem o infrastructură fabuloasă. Ele trebuie să fie deschise 24/7. Adică nu trebuie să spun că e sâmbătă, nu se mai poate să vină elevii. Dar poate vor să vină! Acolo trebuie găsită forma ca școala să fie locul care-i atrage, să fie și locul care le oferă. Și e locul care nu îngrădește nimic din ceea ce înseamnă eu și bucuria mea de a afla. Și asta cred că poate să facă diferența (…).”
Foto: © Rido | Dreamstime.com | Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
