Agenția Spațială Europeană (ESA) a suspendat misiunea ruso-europeană pe Marte: Deși recunoaște impactul asupra explorării științifice a spațiului, ESA este pe deplin aliniată cu sancțiunile impuse Rusiei de statele sale membre

În timpul unei ședințe de la Paris, consiliul de conducere al Agenției Spațiale Europene ”a recunoscut imposibilitatea actuală de a desfășura cooperarea în curs cu agenția spațială a Rusiei, Roscosmos, în misiunea rover ExoMars, cu lansare în 2022, și a mandatat directorul general al ESA să ia măsurile corespunzătoare pentru suspendarea activitățillor de cooperare în consecință”, potrivit unui comunicat de presă.

”Deplângem profund victimele umane și consecințele tragice ale agresiunii împotriva Ucrainei. Deși recunoaște impactul asupra explorării științifice a spațiului, ESA este pe deplin aliniată cu sancțiunile impuse Rusiei de statele sale membre”, a transmis Agenția Spațială Europeană într-un comunicat.

După decizia Roscosmos de a retrage personalul din baza din Guyana Franceză, responsabil cu lansările misiunilor europene în spațiu, cu rachete Soyuz. Retragerea a determinat suspendarea a patru programe (Galileo M10, Galileo M11, Euclid and EarthCare). Directorul ESA este nevoit să caute, de asemenea, soluții la această problemă.

În ciuda suspendării misiunii pe Marte, ESA a spus că programul Stației Spațiale Internaționale (ISS) ”continuă să funcționeze nominal. Scopul principal este de a continua operațiunile sigure ale ISS, inclusiv menținerea siguranței echipajului.” În prezent, la bord trăiesc și lucrează patru astronauți NASA, doi cosmonauți ruși și un astronaut european.

Informații de context

A doua misiunea rover ExoMars era programată să fie lansată în august- octombrie acest an. Scopul principal al misiunii este de a determina dacă a existat vreodată viață pe Marte și de a înțelege mai bine existența apei pe planetă. Roverul ExoMars, numit Rosalind Franklin, este echipat și cu un burghiu ce poate fi folosit pentru a sonda sub suprafața Planetei Marte, precum și cu un laborator în miniatură pentru detectarea vieții, ținut într-un compartiment ultra-curat.

Prima misiune a fost lansată în 14 martie 2016, când roverul Curiosity a ajuns pe Planeta Roșie.

Cum arată roverul care urma să aterizeze pe Marte