Alexandru Balaș, profesor la New York: Sancțiunile impuse Rusiei „nu mușcă din dușmani”, au fost la niște bănci de mâna a doua, la oligarhi care au conturi și în paradisuri fiscale. De ce nu se blochează conturile oligarhilor pro-Putin, care sunt din gașca lui? Nimeni nu vorbește de gazoductul Nord Stream 1 și de embargouri pe produsele care vin din Rusia

2.839 de vizualizări
Foto: © Palinchak | Dreamstime.com
„Toată retorica lui Putin și tot naționalismul acesta în care Ucraina e parte din Rusia mă fac să mă gândesc că s-ar putea să vrea, pe de altă parte, toată Ucraina cumva, deși cred că economic îi va aduce în genunchi din multe puncte de vedere chestia aceasta, pentru că trebuie să consumi o groază de bani ca să controlezi un astfel de teritoriu”, a declarat Alexandru Balaș, profesor în științe politice și directorul Centrului James Clark pentru Implicare Globală al Universității de Stat din New York, Statele Unite, jurnalistei Corina Negrea la Radio România Cultural, în legătură cu faptul că Rusia a atacat Ucraina.

Doctor în științe politice al Universității Illinois din Urbana Champaign și cu unul dintre masterate absolvit în analiza conflictelor la Universitatea Sabanci din Istanbul, profesorul Alexandru Balaș a declarat la Radio România Cultural că, „pe termen scurt, vom avea valuri de refugiați, inclusiv în România mă aștept să avem destul de mulți refugiați, mai ales că avem atât de mulți etnici români în Ucraina. Aceasta este părerea mea. Pe Rusia o va costa probabil destul de mult această invazie, la fel de mult a costat și cea din Afganistan. Aliații nu vor trimite ei acolo trupe să lupte în Ucraina”.

El a punctat că la acest moment nu vede un război mondial din cauza faptului că Rusia a invadat Ucraina și a explicat cum ar putea fi afectate România și Republica Moldova: „Alt aspect important cred că este cel legat de Moldova, pentru că dacă rușii vor prelua puterea în Ucraina, care este următorul pas al unei țări ușor de cucerit de către ruși, care deja la momentul acela, din nou, ar avea Moldova încercuită pe trei flancuri și asta ar putea să afecteze România foarte mult.

Alexandru Balaș: Nu sunt surprins deloc. Au așteptat să se termine Jocurile Olimpice, probabil, ca să invadeze în liniște. În momentul în care ai peste 150.000 de soldați care sunt în jurul Ucrainei, ca o seceră gata să recaptureze grânarul, estul Europei, Ucraina, foarte greu să crezi că nu se duc la război – la fel ca atunci când Statele Unite în 2003 au avut peste 100.000 de soldați în Golf – era de așteptat că vor invada Irakul, nu poți să ții atâția soldați și să-i mobilizezi fără să te duci la război. Nu sunt surprins deloc.

Jurnalista Corina Negrea: Reuters scrie astăzi (24 februarie 2022 – n. red.) că sunt cele mai negre ore de după cel de-al doilea Război Mondial. De asemenea, tot Reuters scrie că este un război cumva după „cel mai de speriat scenariu” pe care Statele Unite și aliații și l-au imaginat și anume, această invazie pe trei căi: pe aer, pe sol, dar și pe apă.

Alexandru Balaș: Da, este cel mai urât scenariu de la al Doilea Război Mondial încoace. Poate cei din fosta Iugoslavie vor spune că și ei au avut acest moment drept cel mai urât scenariu, dar Rusia, sub conducerea lui Putin, de prin 2004-2005, a tot scris, a vorbit de faptul că Ucraina este parte integrală a Rusiei, că ucrainenii și rușii sunt același popor. Nu mă miră faptul că a venit momentul, Putin are și el o vârstă – 69 de ani, a venit momentul să reia Ucraina. Este o istorie veche de peste 1000 de ani în care rușii, Putin cel puțin, consideră că acest teritoriu este al lor și că Ucraina nu a fost niciodată un stat stabil, că nu a avut decât aproximativ un an de zile după Primul Război Mondial de independență, după care a devenit parte din Rusia comunistă la momentul respectiv. Înainte a fost parte din Imperiul Țarist, ulterior din 1991, independentă. (…)

Practic, au mobilizat o mare parte din armata lor ca să fie siguri că iau Ucraina fără nicio problemă și, probabil, va fi o discuție de câteva zile ca să controleze întreg teritoriul. Ce se va întâmpla ulterior? Cred că va fi o situație asemănătoare cu cea a americanilor în Irak. Poți să câștigi războiul foarte ușor, e mai greu de controlat teritoriul și populația. Și pe termen lung, mă aștept la un conflict de lungă durată pentru Rusia.

Corina Negrea: Pentru că înțeleg de aici că ar trebui să existe o ripostă din partea Ucrainei, dar nu atât armată sau cum? Deocamdată nu e nicio riposta armată din partea Ucrainei.

Alexandru Balaș: Corect. Va fi o ripostă probabil din partea acelor organizații de extremă dreaptă ucrainene istorice, care au luptat împotriva rușilor imediat după Primul Război Mondial și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au luptat. De obicei, organizațiile acestea sunt bazate mai ales în zona de vest a Ucrainei, la granița cu Polonia și în zona orașului Lvov. De acolo mă aștept la o ripostă. Și probabil că vor fi elemente din armată care vor arma populația, cum am văzut de atâtea săptămâni că populația se pregătește de război. Va fi un război de lungă durată pentru ruși, asemănător probabil aș spune cu invazia lor din Afganistan din 1979-1989. Și americanii și aliații europeni au spus că vor trimite arme celor care vor lupta împotriva rușilor. Exact un scenariu asemănător cu anii ’80 în care, la fel, americanii au dat celor care luptau împotriva rușilor. (…)

Acum vom vedea ce va ieși din toată chestia aceasta, că dacă dai atât de multe arme în mâinile civililor, la ce va duce în Ucraina? Cu siguranță, pe termen scurt vom avea valuri de refugiați, inclusiv în România mă aștept să avem destul de mulți refugiați, mai ales că avem atât de mulți etnici români în Ucraina. Aceasta este părerea mea. Pe Rusia o va costa probabil destul de mult această invazie, la fel de mult a costat și cea din Afganistan. Aliații nu vor trimite ei acolo trupe să lupte în Ucraina. (…) 

Corina Negrea: Apropo de lipsa de ripostă, cel puțin momentană, este și din cauza faptului că numeric armata rusă este mult mai numeroasă?

Alexandru Balaș: Cred că da. Sunt și eu surprins de această lipsă de ripostă, pentru că tot vorbeau – bun, au și ei armata lor, totuși, nu poți să-i lași pe ruși să vină peste tine, dar ai 150.000 de soldați, unele estimări chiar ridicau numărul la 190.000 de soldați, care te înconjoară pe trei flancuri și știi că nu-ți vine nimeni în ajutor. Poate ucrainenii, liderii politici se gândesc să încerce să facă pace. Poate dacă pun un lider pro-rus la Kiev să reușească să oprească războiul îndeajuns de repede încât să nu ai foarte multe victime. Asta stau și mă gândesc dacă aș fi în situația lor, aș încerca să fac pace cât mai repede și să-i scot din țară cumva, dar vă dați seama că la nivel economic vor deveni dependenți de Rusia, oligarhii pro-europeni își vor pierde afacerile cel mai probabil, doar dacă n-au ceva legături cu Rusia și vor fi promovați cei pro-ruși.

Nu știu cât de mult vrea Rusia să preia controlul întregului teritoriu al Ucrainei, să încorporeze Ucraina la fel cum a încorporat Crimeea în 2014, pentru că Crimeea a costat-o destul de mult, undeva între 1 și 2.7 miliarde de dolari americani pe an. Bine, este o nimica toată când ai o economie de 1.6 trilioane a Rusiei. Dar Ucraina e mult mai mare, nu este chiar așa ușor de încorporat în Rusia. 

Pe de altă parte, principalul motiv pentru război este naționalismul. Putin consideră istoric acel stat, Kievan Rus, care a fost construit în jurul Kievului. Este predecesorul Rusiei actuale, Vladimir cel Mare, care a domnit între 980 și 1015, este primul conducător rus. Chiar i-a făcut o statuie a lui lângă Kremlin. (…) Este naționalismul care domină motivul principal pentru această invazie și din cauza aceasta nu sunt sigur dacă vor accepta o situație în care să pună pe altcineva președinte al Ucrainei, să rămână independența Ucrainei sau vor încerca să includă Ucraina cu totul în Rusia. (…)

Putin nu are mare lucru de pierdut, populația îl susține. Ei consideră, ca marea majoritate a populației, că Ucraina e parte integrală a teritoriului lor și parte a culturii rusești. Ar prefera probabil marea majoritate a populației să nu aibă violență foarte mare împotriva ucrainenilor și să nu aibă un război de lungă durată care va afecta atât economic, cât și uman vor fi pierderi de vieți omenești și de partea rușilor probabil. Am început să văd că ziare importante din Rusia nu susțin această invazie și sunt câțiva protestatari pro-pace în Rusia. Nu cred că li se va întâmpla nimic imediat, sunt doar câțiva, dar marea majoritate cred că sunt în spatele lui Putin. (…)

Corina Negrea: M-aș opri puțin la anul 1994. Este un moment important, pentru că atunci Statele Unite, Marea Britanie și Rusia au semnat împreună cu Ucraina un acord prin care cele trei state se angajau să apere Ucraina, după separare, sigur că da. Ucraina, una dintre cele trei țări foste aparținând Uniunii Sovietice, alături de Belarus și Kazahstan care aveau armament nuclear. Acest acord a fost încheiat în schimbul predării armamentului nuclear de către Ucraina către Rusia, doar că acest acord nu are valoare legală, juridică. Acordul prevedea tocmai ca cele trei țări să apere Ucraina. S-a dovedit faptul că un acord de genul acesta este apă de ploaie.

Alexandru Balaș: Da, a fost greșeală mare a ucrainenilor la momentul respectiv. Ucraina la momentul respectiv avea multe probleme economice, dar și la nivel de abilitate de a proteja armament, mai ales în momente nuclear, ca să nu cadă în mâinile unora care voiau să facă tot felul de atacuri. (…) Era această frică că acest arsenal nuclear poate să cadă în mâini greșite, teroriști sau alte state la care nu ar fi trebui să ajungă. Și atunci, și costul foarte mare de avea grijă de acest moment nuclear a dus la acest tratat. Și se vede că da, este apă de ploaie. Din momentul acesta nu cred că nicio țară din lume care are arme nucleare le va ceda vreodată de bunăvoie, în ideea în care Statele Unite, Marea Britanie sau Rusia le vor veni în ajutor. (…) 

Toată retorica lui Putin și tot naționalismul acesta în care Ucraina e parte din Rusia mă fac să mă gândesc că s-ar putea să vrea, pe de altă parte, toată Ucraina cumva, deși cred că economic îi va aduce în genunchi din multe puncte de vedere chestia aceasta, pentru că trebuie să consumi o groază de bani ca să controlezi un astfel de teritoriu.

Corina Negrea: Pe de altă parte, calculele acestea economice par să nu conteze prea mult, din moment ce a avut loc invazia. Rusia are putere suficiente cat să își producă singură ar armamentul pentru acest război?

Alexandru Balaș: Haideți să discutăm întâi de partea economică. (…) Toată lumea vorbește despre Nord Stream 2 că s-a oprit procesul de certificare acestui gazoduct care leagă Rusia direct de Germania. Dar nimeni nu vorbește de Nord Stream 1, care funcționează la capacitate completă, iar Gazpromul, care controlează ambele gazoducte, nu are nevoie de Nord Stream 2 la momentul acesta. Sancțiunile au fost la niște bănci mijlocii, de mâna a doua. (…) Sancțiuni împotriva unor oligarhi ruși care știu foarte bine cum să-și ascundă banii- fie în conturi elvețiene, fie în insule virgine americane sau în alt paradis fiscal. Deci nu atacă, nu mușcă din dușmani sancțiunile la nivelul acesta.

Doi la mână, economic vorbind, da, îi va costa destul de mult pe ruși să controleze întreaga Ucraina, dar pe de altă parte câștigă și un teritoriu care are dezvoltate foarte multe fabrici, mine pentru tot felul de metale și produse importante – comodități care costă foarte mult pe piața globală. Ucraina este al doilea cel mai mare producător în Europa de gaz natural, după Rusia bineînțeles. Are undeva între 40-50% dintre gazele Europei, dar nu sunt dezvoltate acele câmpuri de gaz natural. Rusia are capacitatea să le dezvolte. Are litiu, are una dintre cele mai rezerve de litiu din lume, care este important la fabricat mașini electrice, fier, titan, mangan, etc. Este în primele 10 la nivel mondial ca și producător. Are destul de multe resurse, ca să nu mai vorbim de faptul că a fost decadă la rând grânarul Uniunii Sovietice și rămâne în continuare un producător foarte important de greu și porumb (…). Din anumite puncte de vedere, Rusia câștigă și economic, deși ar părea că sancțiunile o lovesc destul de puternic. Dar nu, nu sunt îndeajuns de puternice. (…) 

Nu văd la nivelul acesta dorința politicienilor din Statele Unite sau din Europa de Vest de a pune embargouri asupra produselor care vin din Rusia, mai ales când vine vorba de acest tip de comunități pe care le-ați amintit. Este doar vorbă. Dacă vă uitați la declarații, nu este nimic de care să spui că mușcă din dușmani, în care blochezi conturi – uitați-vă cum s-a făcut în Canada, s-au blocat conturile celor care fac demonstrațiile – de ce nu se blochează conturile oligarhilor ruși pro-Putin care sunt din gașca lui, ca să spun, conturi care sunt în state vestice, în genere, sau în zona de cryptomonede ale acelorași persoane? De ce nu se oprește Nord Stream 1? De ce nu se oprește acest comerț cu toate produsele pe care le-ați menționat? Pentru că Europa de Vest cel puțin este dependentă de Rusia. Când vine iarna și ai 40-50% din gazul natural care îl consumă Europa de Vest care îți vine din Rusia, nu poți să-i blochezi în felul acesta. 

Statele Unite au încercat un alt joc de data aceasta. Ca să blocheze acest război, dădeau la știri din surse ale spionajului american ce vor face rușii, care sunt următorii pași. Dar acest joc n-a putut să oprească invazia, clar. Pe de altă parte, dacă ești rus, dacă ești Putin, stai să te întrebi: cat de mulți spioni au americanii în sistemul nostru de pot să știe așa de bine, în avans, ce vrem să facem? Din nou, comerțul va continua. (…)

 La momentul acesta nu văd un război mondial din cauza faptului că Rusia a invadat Ucraina.

Corina Negrea: Teoretic, cum s-ar putea transforma într-un război mondial acest război din Ucraina?

Alexandru Balaș: Dacă țările din jurul Ucrainei, care sunt membre în NATO, și Uniunea Europeană sunt atrase în acest război, atunci poate să devină foarte ușor un război mondial în care Statele Unite, să zicem, vor veni să sprijine România, Polonia, țările baltice și atunci China va veni în sprijinul Rusiei. Asta este singura metodă, dar cred că rușii și chinezii își dau seama de lucrul acesta. China nu are nicio dorință de război acum. (…) Dacă ar fi o țară în jurul Ucrainei care să fie influențată foarte mult din cauza războiului acesta, cred că ar fi Polonia mai degrabă decât România.

Corina Negrea: De ce?

Alexandru Balaș: Pentru că există legăturile culturale mult mai strânse și o graniță puțin mai permeabilă decât cea dintre România și Ucraina și faptul că România are lideri politici foarte anti-ruși, anti-Putin chiar aș spune din cauza istoriei Poloniei care a fost rasă de pe harta lumii de câteva ori din cauza rușilor. (…)

Corina Negrea: Mai este un aspect pe care nu știu în ce măsură ar trebui să-l neglijăm. Acest război cibernetic, aceste dezinformări pe care Rusia le-a practicat folosind aceste cyber-atacuri. Este un aspect la care se uită totuși specialiști în tehnologie, dar și în tactici de război. Ar putea conta foarte mult, ar putea face o diferență acum?

Alexandru Balaș: Da, bineînțeles. Dacă acest război cibernetic, acest război de propagandă, pe de altă parte, pe care-l folosesc rușii încă de la crearea Uniunii Sovietice, chiar înainte de crearea Uniunii Sovietice în timpul țarismului și au devenit specialiști. Dacă vând, știu să vândă acest război drept „noi ne luăm parte din teritoriul nostru”, foarte multă lume s-ar putea chiar să-i creadă. Bineînțeles că este o minciună totală. Doi la mână, războiul cibernetic, abilitatea lor de a controla sau de a se infiltra în tot felul de sisteme de electricitate, de gaz, aceasta abilitate sperie Europa de Vest. Aș spune că sperie chiar Statele Unite. Am colegi care lucrează în IT și spun că ei cred că rușii sunt infiltrați în sistemele americane de infrastructură, și americanii în cele rusești și de aceea nu se atacă unii pe alții. (…) 

Alt aspect important cred că este cel legat de Moldova, pentru că dacă rușii vor prelua puterea în Ucraina, care este următorul pas al unei țări ușor de cucerit de către ruși, care deja la momentul acela, din nou, ar avea Moldova încercuită pe trei flancuri și asta ar putea să afecteze România foarte mult.

___________________________

Cine este Alexandru Balaș

Potrivit Radio România Cultural, Alexandru Balaș este profesor în științe politice și directorul Centrului James Clark pentru Implicare Globală al Universității de Stat din New York (State University of New York, SUNY), din Cortland, Statele Unite.

Are un doctorat din 2011 în științe politice la Universității Illinois din Urbana Champaign, specializarea relații internaționale. În 2006 a absolvit la Universitatea Sabanci din Istanbul un masterat în analiza și rezolvarea conflictelor. Cel de-al doilea master este în științe politice, la Universitatea Illinois din Urbana Champaign, absolvit în 2008.

În 2004 el a absolvit Facultatea de Științele Politice din cadrul Universității din București.

Foto: © Palinchak | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


2 comments
  1. Exact.
    Puțin știe asta.
    A făcut feedback din 2014.
    Urmează pe lista lui
    Republica Moldova si Georgia.

    Dacă tot nu i se întâmplă nimic poate încercă si cu o țară baltică membră NATO.

    Din păcate, pt cei care l-au citit art. 5 din charta NATO nu prevede un termen de intervenție pt. ceilalți membrii, în caz de agresiune asupra unui stat membru.
    Teoretic ajutorul poate să vină mult prea târziu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Educația remedială trebuie plătită, dacă este după ore. Am lucrat cu 3.000 de profesori, 14.000 de copii și am avut 92% rată de absolvire la BAC, când lumea transforma școala în cabinet medical – experiența World Vision România, povestită de Mihaela Nabăr

“Dacă educația remedială este dincolo de orele de clasă, ea trebuie plătită ca atare și nu este vorba doar de plata orelor respective. Sunt materiale educaționale care trebuie folosite în…
Vezi articolul