ANALIZĂ Cum se fac profesorii, în țările cu cele mai bune rezultate la testele PISA

Profesorii din țările europene cu educație performantă ies profesori încă din universitate. Dacă în România cursurile pentru formarea cadrelor didactice sunt diluate în facultate și tinerii ajung calificați abia după examenele de definitivat care lasă în urmă sute de profesori debutanți cu note sub 5, în Estonia și Finlanda formarea în universitate este extrem de puternică și dificil de absolvit. Apoi, recrutarea și angajarea se face în cele două țări direct de școală. În România, profesorii sunt angajați ai sistemului, deci greu de dat afară în cazul în care nu au performanțe sau chiar în cazuri de abuzuri.
  • Comisia Europeană a publicat anul acesta raportul “Teaching careers in Europe”, realizat de Eurydice – rețeaua executivului european specializată pe monitorizarea sistemelor de educație din Europa.
  • EduPedu.ro a analizat țările europene cu cele mai bune rezultate la testele PISA, pentru a vedea ce le diferențiază de România, țară pe locul 48 din 72
  • Țările europene cu rezultate de top la cele mai recente teste PISA sunt Estonia (locul 3, după Singapore și Japonia), Finlanda (locul 5) și Slovenia (locul 13).
  • Paradoxal, și România are prevăzută în lege o rută asemănătoare celei promovate de țările performante. Masteratul didactic a fost introdus în 2011, de legea Miclea-Funeriu, însă nu a fost pus în aplicare nici astăzi

Estonia și Finlanda sunt singurele țări din Uniunea Europeană în care școlile au recomandarea explicită de a oferi îndrumare, “mentoring”, oricărui profesor aflat la început de carieră sau care are nevoie de susținere, arată raportul Eurydice.

Documentul european precizează că un element crucial în definirea unui sistem educațional de calitate ține de modul în care profesorii debutanți transformă educația într-o carieră. Comisia Europeană vorbește despre îmbunătățirea selecției și a recrutării profesorilor.

Cerințele pentru a deveni profesor calificat: Formare de calitate în universitate

Datele Eurydice arată că statele cu cele mai bune rezultate la testele PISA sunt cele care acordă o importanță foarte mare formării inițiale a profesorilor. Concret, Estonia, Finlanda și Slovenia aduc la clasă direct profesori calificați, față de state ca România, de exemplu, unde calificarea se obține după trecerea unor examene ca definitivatul.

Sursa foto: Eurydice

În aproape jumătate dintre sistemele educaționale europene, absolvirea formării inițiale ca profesor (ITE, cursurile din universitate) este suficientă pentru a deveni profesor calificat. În aceste sisteme, diploma de formare profesională arată la ce nivel pot preda absolvenții. În alte 23 de state, absolvenții formării inițiale trebuie să îndeplinească cerințe suplimentare, pentru a deveni profesori calificați. În 6 țări (Spania, Franța, Italia, Luxemburg, Albania și Turcia), calificarea este obținută numai în urma unui examen competitiv.

Țările unde absolvirea formării inițiale ca profesor este singura cerință pentru a deveni profesor calificat: Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Austria, Olanda, Belgia, Luxemburg, Elveția, Islanda, Portugalia, Bulgaria, Grecia.

Spre comparație, în țări ca Germania, Croația, România, Slovenia, Bosnia și Herțegovina, Macedonia, Muntenegru și Serbia, profesorii debutanți trebuie să dea un examen profesional, pentru a deveni cadru didactic calificat. În România, pentru a deveni profesor, un student trebuie să urmeze la facultate și master modulul psiho-pedagogic, deci cursurile Departamentului de Pregătire a Personalului Didactic (DPPD). Aceasta este formarea inițială de facto, urmată de examenul de definitivat – pentru a deveni profesor calificat, examenul de titularizare – pentru angajarea într-o școală, și de examenele de grad II și I pentru ascensiunea în carieră.

Pentru că modulul psiho-pedagogic nu se face în mod real în multe universități românești, în 2011 a fost introdusă în legea educației obligativitatea formării inițiale ca profesor printr-un masterat didactic, cu un conținut controlat de Ministerul Educației, cu o componentă mare dedicată activității practice didactice, masterat care să nu poată fi realizat decât în cele mai bune universități și care să vină la pachet cu bursă lunară pentru studenții care îl aleg. Legea a fost succesiv schimbată, însă, astfel că astăzi acest masterat nu este operaționalizat (Mai multe detalii aici).

Un alt element comun țărilor europene cu sisteme educaționale de succes este angajarea profesorilor în urma unei recrutări deschise

România, Turcia, Spania, Franța și Liechtenstein sunt singurele țări unde angajarea profesorilor calificați se face exclusiv prin examene competitive organizate de autoritățile centrale.

Spre comparație, recrutarea deschisă înseamnă că responsabilitatea anunțării în comunitate a posturilor vacante și selectarea celor mai buni candidați este descentralizată. Angajarea este realizată de obicei de școli, uneori în parteneriat cu autoritățile locale. Profesorii trimit aplicațiile de angajare direct la școlile pe care le doresc.

Sursa foto: Eurydice

În majoritatea sistemelor educaționale din Europa, școlile și autoritățile locale sunt cele responsabile de recrutarea profesorilor. Acest sistem a fost introdus în 2011 și în România, odată cu principiul finanțarea urmează elevul. Dacă școlile erau cele care angajau profesorii, asta înseamnă că tot ele puteau da afară mult mai ușor cadrele didactice care înregistrau derapaje, abuzuri sau care nu performau. Una dintre primele modificări ale legii 1/2011 a eliminat exact această prevedere, astfel că acum profesorii sunt angajați de inspectoratele școlare, ceea ce face mult mai dificilă monitorizarea prestației lor și eventuala bonificare sau sancționare.

În 7 țări europene, statul face doar planificare pe termen lung a politicilor din educație; asta înseamnă prognoze și planuri pentru peste 10 ani, precizează Raportul Eurydice Teaching Careers in Europe 2018. Țările care aplică acest tip de strategie, pentru a vedea din timp care sunt provocările sistemului educațional, sunt Danemarca, Germania, Olanda, Finlanda și Norvegia.

România se află printre țările unde autoritățile nu au o strategie privind cariera de profesor. Țările în care autoritățile elaborează o planificare specifică în avans pentru profesia de cadru didactic:

Sursa foto: Raportul Teaching Careers in Europe: Access, Progression and Support

Total
50
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Universitatea din București, după amenda pentru cantină: Întreg aparatul administrativ al Universității servește zi de zi masa la cantină, inclusiv dl rector și prorectorii

Sănătatea studenților și a profesorilor care mănâncă la cantina Universității din București nu este pusă în pericol, anunță purtătorul de cuvânt al instituției de învățământ superior. Într-un răspuns la solicitarea…
Vezi articolul

Consiliul Național al Elevilor cere Guvernului să amâne aprobarea bugetului de stat pe 2019 și acuză probleme în stabilirea costului standard per elev

Consiliul Elevilor cere amânarea aprobării bugetului de stat pentru anul 2019, acuzând numeroase probleme în funcționarea Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar (CNFIP) – forul care trebuie să stabilească costul…
Vezi articolul