„Măsuri de austeritate”, repetă insistent ministrul autoproclamat al „Austerității”, Daniel David, pentru a prezenta condițiile în care începe anul școlar 2025-2026. Tot el repetă, de mai bine de o lună, că această perioadă va trece și va veni vremea adevăratelor reforme, pentru care trebuie să ne pregătim de pe acum și în care el speră să revină la rolul de ministru al „Reformei”, pe care este nemulțumit că l-a pierdut momentan. Ce înseamnă, însă, această reformă?
Înseamnă nevoia unor răspunsuri aplicate pentru problemele grave cu care se confruntă educația din România, așa cum sunt reliefate în rapoartele de țară sau comparative ale principalelor organizații ce furnizează astfel de date, UE și OCDE. Or, aceste probleme sunt ignorate complet și riscă să fie aprofundate de măsurile de „austeritate” luate fără argumente bazate pe date de către ministrul Daniel David și premierul Ilie Bolojan.
Edupedu.ro prezintă, mai jos, situația din Educația românească așa cum e ea reflectată de evaluările și rapoartele internaționale și care, în acest moment, este lovită și mai mult de tăierile și celelalte măsuri aplicate de ministrul Daniel David și premierul Ilie Bolojan. Cele mai importante dintre acestea:
- Reorganizarea muncii profesorilor, cu impact asupra veniturilor, reorganizare legată de creșterea normei didactice, stabilită pe criterii neștiute de nimeni
- Afectarea veniturilor multor profesori ca urmare a reducerii plății cu ora
- Tăierile decise la nivel de burse pentru elevi (și studenți)
- Comasările și schimbarea statutului juridic pentru școlile mici / cu puțini elevi, cum se regăsesc în special în zonele afectate de probleme de echitate (rural, medii defavorizate)
În condițiile acestor tăieri și intervenții, ministrul David invocă repetat viitoare reforme pentru care așteaptă sprijin chiar de la cei afectați. Și se rezumă să invoce singura restanță unde a realizat un avans – planurile-cadru pentru liceu, întârziate ani de zile. Situația relevată de organizațiile internaționale este însă mult mai complexă.
Context, pe scurt:
Reforma pusă la sertar pentru ca profesorii, elevii și multe școli să se uite cum Daniel David și premierul Ilie Bolojan le dau peste cap organizarea muncii, bursele, respectiv structura de funcționare este schițată, generic, în așa-numitul „raport QX” publicat în mai de ministrul Educației. Ministrului i-au fost necesare toate lunile din primul mandat, început în decembrie 2024, pentru a publica raportul în momentul de respiro când s-au limpezit apele după alegerile prezidențiale. Atunci, a fost publicat rapid, cât să nu prindă „logica austerității” care se anunța sub noul guvern și să rămână, astfel, referință pentru promisiunile de reformă viitoare.
- După anunțarea măsurilor din Educație, efectul acestora, ca răspuns la nevoia de austeritate și la nivel de justificare a lor pe baza datelor existente, a fost contestat în mod repetat. Mai întâi printr-o perspectivă cenzurată de Minister a Institutului pentru Științe ale Educației, apoi prin estimările Consiliului Fiscal desconsiderate de ministrul David, estimări luate în considerare cel mai recent și într-o analiză de specialitate realizată chiar în cadrul Universității Babeș-Bolyai, instituție condusă până recent de Daniel David.
Domeniile de reformă ignorate total la începutul anului școlar 2025-2026
1. Finanțarea educației
Cel mai recent raport relevant statistic pentru educația românească este cel referitor la „Investițiile în educație 2025”, publicat de Comisia Europeană la sfârșitul lunii august, arată că România este penultima printre statele membre UE în ceea ce privește procentul din PIB cheltuit pentru Educație (3,4% în 2023).
Raportul Comisiei apare chiar în momentul în care ministrul David își întărea discursul public cu privire la reforma ce va urma austerității, context în care stabilea că finanțarea educației cu 15% din bugetul general consolidat, ce reprezintă o obligație legală, dar prorogată în mod repetat, devine țintă „pe termen lung” în „construirea înțeleaptă” a educației. Totul – după ce trece perioada de austeritate.
Comisia Europeană arăta, în raportul citat, că educația este o investiție, nu un cost, cu efecte directe în productivitate, competitivitate și reziliență”.
Lucru semnalat separat și de cealaltă mare sursă de date statistice comparative relevante pentru România, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). În cel mai recent raport al său privind Educația și Competențele în România, dat publicității în mai a.c., OCDE arăta cerea un nou model de finanțare pentru educație și reforme mai rapide, dar și măsuri urgente pentru comunitățile sărace și mai multă autonomie pentru școli.
Niciuna dintre aceste chestiuni nu a fost luată în calcul în tăierile decise de guvern înaintea noului an școlar.
- În cazul finanțării educației, OCDE făcea apel la o susținere prioritară pentru educația timpurie și pentru școala primară. În același document, organizația cerea mai puține bariere financiare pentru elevi vulnerabili, pentru elevi romi, pentru programe digitale și pentru universități, dar și pentru îmbunătățirea eficienței financiare prin sisteme mai puternice de analiză și de raportare.
2. Ținte la care România este codașă la nivel european
Raportul OCDE privind Educația și Competențele în România atinge, în esență, aceleași probleme semnalate și de rezultatele României la indicatori-cheie privind rezultatele educației. Organizația face o serie lungă de recomandări în următoarele domenii: calitatea programelor educaționale și rezultatele școlare, accesul la educație, buna guvernanță, în cele 4 sectoare: învățământ timpuriu și preșcolar, școala, universitatea, formarea adulților.
Și prezintă situația la zi din România: „Sistemul educațional lasă numeroși elevi fără competențe de bază, determinând provocări cu impact pe termen lung atât la nivel individual, cât și la nivelul economiei”.
Niciuna dintre aceste probleme, considerate de OCDE ca având nevoie de intervenție prioritară și de reforme, nu este avută în vedere în măsurile de austeritate luate de guvernul Bolojan și de ministerul condus de Daniel David.
Amintim că OCDE va prezenta marți, 9 octombrie, cele mai noi date agregate și comparative privind educația din România, în raportul anual ”Education at a Glance 2025”. Edupedu.ro va prezenta pe larg datele din principala analiză a organizației internaționale în ceea ce privește educația, când acestea vor fi disponibile.
Principalele ținte în domeniul educației:
Comisia Europeană a publicat, în ultima jumătate de an, o serie de noi date privind progresul țărilor în realizarea unor ținte curajoase privind educația, la nivel UE. În cazul celor mai mulți dintre acești indicatori – care de obicei sunt actualizați la final de an – România nu doar că se încadrează sub media europeană, dar o trage mult în jos, țara aflându-se pe ultimul loc sau printre ultimele la nivel UE în cazul acelor ținte.
Ultimul Monitor UE al Educației și Formării, publicat la finalul anului trecut de Comisia Europeană (cu date actualizate parțial – detalii mai jos), a arătat că „România, țară situată pe ultimul loc sau printre ultimele din Uniunea Europeană la toți indicatorii privind calitatea educației, a reușit performanța ca, în momentul intrării în vigoare a noilor Legi ale educației Deca-Iohannis, să își înrăutățească prestația la toți acești indicatori”, după cum a semnalat atunci Edupedu.ro.
Acel raport arăta, între altele:
- Participarea la educație timpurie (de la vârsta de 3 ani la vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară): La nivel UE, media este de 93,1% în 2023. În România, este cu aproape 20 de puncte procentuale mai mică: 74,8%.
- Elevi cu competențe digitale scăzute: Edupedu arăta că ținta prevăzută de UE pentru 2030 este ca procentul elevilor de clasa a VIII-a având competențe digitale scăzute să fie de sub 15% în 2030, dar că monitorul nu includea date pentru România sau pentru media UE. Dar rezultatele testării internaționale ICILS 2023, prezentare recent, arată că elevii români de clasa a VIII-a au obținut cele mai slabe scoruri din Europa.
- Elevii de 15 ani cu competențe scăzute la citire, matematică și științe: Pentru acest indicator, raportul Comisiei pe 2024 ia în calcul rezultatele PISA 2022, pe când cel de anul trecut lua în calcul rezultatele PISA 2018. Edupedu.ro a scris pe larg despre rezultatele României la evaluarea internațională de acum doi ani, arătând că, în ansamblu, este vorba despre o stagnare a rezultatelor, comparativ cu testarea PISA de acum 6 ani.
- Părăsirea timpurie a școlii: În 2023, această rată a fost. În cazul României, de 16,6%, de două ori mai mare decât media europeană de 9,5%, în condițiile în care ținta UE este de 9%.
- Expunerea absolvenților învățământului profesional la învățare prin muncă: În 2023, la nivelul României, doar 8,1% dintre absolvenți au fost expuși – de opt ori mai puțini decât media europeană (64,5%).
- Absolvenții de studii universitare: La nivelul Uniunii Europene, ținta pentru 2030 este ca 45% dintre tinerii de 24-34 de ani să fie absolvenți de învățământ terțiar. Ținta este aproape atinsă la nivelul Uniunii Europene (43,1%) în 2023. Dar este trasă în jos de datele pentru România, unde această rată este de două ori mai mică – doar 22,5% dintre tinerii români din această categorie de vârstă au absolvit studii superioare.
Datele actualizate pentru acești indicatori sunt așteptate spre sfârșitul acestui an, în formulă agregată. Însă Comisia și Eurostat au actualizat, punctual, unele date în ultima perioadă, iar situația nu s-a schimbat deloc în mod relevant față de anul anterior. Mai precis:
România a rămas pe primul loc în UE la părăsirea timpurie a școlii în 2024, conform ultimelor statistici europene în acest sens: aproape 17% dintre tinerii români (18-24 de ani) absolviseră cel mult gimnaziul.
România a fost și în 2024 pe ultimul loc în UE la indicatorul-cheie al tinerilor absolvenți de studii superioare: 23% dintre tineri sunt absolvenți de învățământ universitar, rată de aproape două ori mai mică decât media europeană.
O altă problemă discutată recent în contextul măsurilor ce afectează școlile a fost situația numărului de elevi la clasă. Situația numărului de elevi per profesor și poziția codașă a României în UE, la nivelul școlii primare, cu 18 elevi/profesor, au fost semnalate de Edupedu.ro în baza datelor OCDE aferente anului 2022, la sfârșitul lunii trecute. Edupedu.ro arăta, cu acea ocazie, că indicatorul era „sărit” de Ministerul Educației, alături de alte elemente ce nu susțin recentele măsuri ce afectează școlile, în primele referințe bazate pe date pe care le-a invocat instituția pentru a susține aceste măsuri.
Procentul OCDE, aferent anului 2022, a fost confirmat și pentru anul 2023 de către cele mai recente date Eurostat, care au arătat că România înregistrează 18,4 elevi per profesor în școala primară, mult peste media europeană de 13,4 elevi per profesor. Acum, cadrele didactice din școala primară vor avea de acoperit și două ore de activități remediale în ciclul primar, pe lângă măsurile de comasare din unele școli.
Toate aceste probleme persistă de peste un deceniu și au rezistat tentativei de „reformă” România Educată, ce a rezultat în legile din 2023, ale căror efecte sunt, parțial, prorogate în continuare în chestiuni-cheie. Situația s-a văzut anul acesta în rezultatele generației-experiment care a dat Bacul după 13 ani de improvizații, după cum Edupedu.ro a semnalat în iunie: o generație rărită considerabil și cu rezultate ce relevă inechități majore, în pofida unor programe majore de finanțare cu bani europeni.
Iar acum sistemul educațional, angajații și beneficiarii educației trebuie să aștepte promisiunea de reformă viitoare, care trebuie să aștepte o perioadă de austeritate planificată a avea aplicație și efecte și în 2026, nu doar în 2025. Sub un ministru care se prezintă insistent drept un „ministru al Austerității”, chit că și pe el însuși îl nemulțumește acest titlu autoaplicat.
Citește și:
ANALIZĂ Premierul Bolojan apără tăierile din domeniul Educației cu falsuri și informații scoase din context, legate de norma didactică sau numărul de elevi la clasă / Profesorii – singurii făcuți responsabili pentru rezultatele elevilor, în timp ce „greșelile decidenților politici” sunt doar bifate declarativ
ANALIZĂ Ministerul Educației decupează după cum îi convine informația științifică privind creșterea numărului de elevi în clasă: „ministrul și specialiștii din cabinetul său” prezintă studii favorabile, dar ignoră rapoartele care oferă argumente contra, inclusiv ce spun propriul Institut de Științe ale Educației și OCDE
DOCUMENT Noul raport OCDE de evaluare privind Educația și Competențele în România cere un nou model de finanțare pentru educație, în care educația timpurie să fie prioritară, reforme mai rapide, un cuvânt mai puternic de spus școlilor, măsuri urgente pentru comunitățile sărace
Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene: Cheltuielile cu Educația sunt o investiție, nu un cost / România este penultima în UE la procentul din PIB pentru acest domeniu și antepenultima la cheltuiala din total buget, arată un raport CE
Comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi va avea ca posibil efect supraaglomerarea și epuizarea echipei manageriale a școlilor care preiau structurile noi arondate, pe lângă concedierea a 900 de directori, secretari, contabili, administratori – analiza IȘE cenzurată de ministrul Educației și Cercetării
MEGATENDINȚE Profesorii români se lovesc de obstacole ce afectează educația globală, precum schimbările demografice, digitalizarea, inegalitățile – Raport internațional / Datele OCDE contrastează cu raportările de tip „no problem” făcute de directorii de școli din România
Daniel David
Raluca Pantazi
Redacția
Ștefan Pălărie
6 comments
Dle Costin Ionescu,
As fi dorit sa gasesc mai putine „contradictii” in studiul dvs.
Impactul bugetar este generat din diferenta dintre ce se cheltuia inainte si ce se cheltuie acum. Daca impactul este infim (sindicatele din invatamant au calculat si spun un 0,02% PIB), atunci inseamna ca si reducerile sunt infime.
„Reorganizarea muncii profesorilor, cu impact asupra veniturilor, reorganizare legată de creșterea normei didactice, stabilită pe criterii neștiute de nimeni”.
Atnci cand ai doresti sa cresti productivitatea unei activitati, cauti sa cresti durata muncii productive si sa reduci durata muncii mai putin productive.
Cum poate avea impact asupra veniturilor o reorganizare care nu schimba numarul total de ore de munca pentru cei angajati cu norma intreaga (ele raman tot 40 de ore / saptamana, ca al tuturor lucratorilor din Romania) si nu schimba salariul. Afirmatia dvs ar putea fi adevarata doar daca, in timpul orelor de program, respectivii profesori practica activitati cu caracter privat din care castiga alti ban, peste salariu; ca inainte castigau in plus ceva mai mult si acum vor castiga in plus ceva mai putin sau deloc; doar ca a munci in scop privat in timpul orelor de program este cam „ilegal”. Presupunand ca nu aveti in studiu activitati ilegale, nu vad cum puteti proba afectarea veniturilor cand veniturile nu se schimba.
Activitatea la plata cu ora este o activitate de necesitate. Este platita atat cat iti permiti sa o platesti. In mod normal nu ar trebui sa existe plata cu ora in invatamant.
„Taierile la nivel de burse” sunt doar o revenire la un buget realist de burse. Ir, platim atat cat avem bani sa platim. Iar taierile nu pot fi „enorme”, daca impactul este „infim”. Modul populist si iresponsabil de acordare a burselor in ultimii cativa ani a dus la situatii hilare. Aveam extrem de multi bursieri de excelenta, care aveau medii foarte mari la clasa si note mediocre la testele nationale (acolo unde valoarea reala este aratata). Aveam clase intregi cu media tuturor copiilor peste 9.50, ceea ce statistic este o aberatie daca clasa reaspectiva nu a fost creata printr-o selectie elitista, foarte dura. O spun din postura unui parinte al carui copil a obtinut medie de bursa de excelenta, desi la valoare reala stiu ca media luni nu ar fi fost 9.50 sau peste; valabil si pentru 95% din colegii din clasa lui, care au obtinut toti burse de excelenta. Profesorii stiu ca au umflat notele „sa ii ajute pe copii”, desi in fapt nu ii ajuta cu nimic.
„Comasările și schimbarea statutului juridic pentru școlile mici / cu puțini elevi” Peste tot in lume se intampla asta in mod normal. Este o evolutie normala a unei societati. Unse sunt copii mai multi trebuie sa cresti numarul de scoli, unde nu mai sunt copii trebuie sa le reduci. Pur si simplu nu poti desfasura o activitate costisitoate pentru un numar mic de „clienti”. Ce poti face este sa aduni clientii la un loc si sa le oferi serviciile centralizat. De asta exista microbuze scolare si tot de asta s-au achizitionat multe astfel de microbuze scolare noi.
In schimb, as vrea sa vad propuneri despre cum sa recompensam profesorii care isi conving elevii sa invete mai bine si sa devina mai desptepti si cum ii eliminam treptat din invatamant pe profesorii indolenti, care nu performeaza, ci doar vin la scoala ca sa isi ia salariul. Exista centre de testare in toate scolile, de ce nu testam regulat elevii la aproape toate materiile (mai putin cele bazate pe talent), ca la testele nationale, ca sa vedem care profesori imbunatatesc performantele elevilor si care le scad. Sa nu mai avem profesori „titulari pe viata”, ci profesori „titulari pe performanta”. Ca doar scoala este facuta ca sa educam copiii, nu ca sa platim salarii profesorilor ca ei sa fie bone.
Plecati in Rusia!
Date statistice incontestabile care arată nivelul educației în momentul prezent, de care trebuie să țină seamă întreg guvernul Bolojan și președintele Nicușor Dan!
Reformă da, austeritate în Educație – Nu! Nu Educația este de vină, Educația deficitară este consecința subfinanțării cronice în ultimii 35 de ani de către stat!
Bunăstarea Educației și bunăstarea Școlii înseamnă bunăstarea oamenilor. Bunăstarea oamenilor înseamnă bunăstarea națiunii!
Două cărți EXCELENTE de „Reziliență bazată pe forțele caracterului”, manual și registru de lucru, pe care LE MERITĂ fiecare elev, student și profesor român! ”Masterful. This is the #1 resilience manual!” Ryan M Niemec Author of „Character strengths interventions”
A doua carte este un registru de lucru ESENȚIAL pentru educatori, învățători și profesori: „Reducerea oboselii compasiunii, a stresului traumatic secundar și a burnout-ului”, o CARTE-DOVADĂ – RESPECT – RECUNOAȘETERE a stresului educatorilor, învățătorilor și profesorilor! Bunăstarea angajaților înseamnă bunăstarea instituției.
Nu poți aborda educația, fără să antrenezi reziliența elevilor și educatorilor la efort psihic, fără să evaluezi cu scale clinice profesionale, pentru a preveni oboseala compasiuniunii, stresul traumatic secundar și burnout-ul la educatori, învățători și profesori. Aceste servicii, cursuri, traininguri costă și trebuie asigurate de stat, pentru că sunt boli profesionale. Ce fel de încadrare este asta: un psiholog școlar la căteva sute de elevi?
Ambele cărți sunt dovezi peremptorii și indubitabile în fața guvernanților politici că educația trebuie să fie prioritatea numărul 1 a statului democrat european.
Nu poți face reformă în educație începând cu măsuri de austeritate. Reformă și austeritate, două acțiuni care sunt în contradicție! De fapt educația a fost în austeritate mereu în ultimii 35 de ani. Este o dovadă de neînțelegere și de lipsă de respect din partea guvernanților față de o amplă categorie profesională, să pui tot educația să plătească „oalele sparte”, dezastrul, dezmățul financiar din 2024 al conducătorilor needucați, mediocri, incompetenți. Pe bună dreptate educatorii, învățătorii și profesorii se pot simți nedreptățiți și frustrați.
Propun celor două sindicate mari din învățământ, „Federația Sindicatelor Libere din Învățământ(FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” (FSE), „Consiliul Național al Elevilor”, „Uniunea Elevilor Reprezentanți” și Ministerului Educației și Cercetării, să susțină editarea în limba română a două cărți, pe care le consider remarcabile și foarte utile atât pentru educatori, învățători și profesori, cât și pentru elevii de liceu, tineri și studenți.
1. „Reducing compassion fatigue, secondary traumatic stress and burnout A trauma sensitive manual”, William Steele, publicată în 2020, 232 pag, Routledge, Taylor&Francis Group
Cartea se adresează angajaților care lucrează cu persoane traumatizate: pompieri, paramedici, asistență socială, protecția copilului, asistență medicală, învățământ, poliție, justiție.
Este un registru de lucru cu 7 capitole despre necesitatea îngrijirii de sine, care implică și responsabilitatea instituției, reacția organismului la stres, tehnici de reducerea stresului, organizații informate despre traumă, 10 scale de evaluarea stresului, a celor trei sindroame, scala de evaluare a calității vieții, scale de autoeficacitate și 7 anexe cuprinzând liste de simptome, fișe de lucru, sesiuni cu întrebări reflexive și răspunsuri. Bunăstarea angajaților înseamnă bunăstarea instituției!
Autorul William Steele are peste 30 de ani de studiu și intervenții în situații de dezastre, violențe în școli, atentate cu armă și de prevenirea traumelor în școli și colegii din SUA.
O clasă cu 30 de elevi are între 30%-60% de elevi care au familii disfuncționale, cu traume emoționale cronice: neîncredere, abandon, abuz emoțional sau fizic, deprivare emoțională. Procentajul depinde de nivelul social de bunăstare al familiei. Între 10-30% din elevii unei clase cu 30 de elevi au tulburări emoționale și comportamentale.
Un învățător sau un profesor poate resimți, zi de zi, aceste traume emoționale ale elevilor, sub forma manifestării acestor trei sindroame. Tulburările emoționale și comportamentale pot genera hărțuire între elevi, violențe, fapte antisociale în școli.
Am 77 de ani, sunt pensionar, locuiesc în Galați. Am lucrat medic psihiatru în Vaslui 33 de ani și 12 ani în Galați. În 45 de ani de practică psihiatrică, cei aproximativ 200 000 de pacienți proveneau din familii disfuncționale, traumele afective cronice se pot transmite transgenerațional.
2. „Strenghts-based resilience A practitioner”s manual for the SBR program”, Rashid Tayyab, Jane Gillham, Afroze Anjum, publicată 2025, 286 pag, Hogrefe
Sunt două cărți, manual și registru de lucru, care se adresează elevilor din licee, studenților, tinerilor și persoanelor de orice vârstă.
Programul „Strenghts Based Resilience-SBR” se bazează pe elemente de terapie cognitiv comportamentală, psihologie pozitivă și mindfulness. Conține 2 module de practici regulate, care se repetă în fiecare sesiune: mindfulness și relaxare și Jurnalul de recunoștință.
Programul „Reziliența bazată pe forțe” SBR conține 14 module: 1. Reziliență 2. Mentalitate fixă și de creștere 3. Precizie cognitivă 4. Flexibilitate cognitivă 5. Forțele caracterului 6. Semnătura forțelor de caracter 7. Rezolvare de probleme 8. Ranchiună și recunoștință 9. Empatie 10. Încetinire și savurare 11. Relații pozitive 12. Comunicare pozitivă13. Altruism 14. Sens scop
Cele 14 module sunt prezentate clar, concis, convingător, au aceeași structură: un cuprins, activități de deschidere și de încheiere a sesiunii, câteva clipuri scurte motivaționale, concepte de bază și exerciții practice cu abordări individuale și tehnici experiențiale de grup. Registrul de lucru conține fișe de lucru pentru exercițiile practice din manual.
Programul SBR „Reziliența bazată pe forțe” antrenează în mod practic și eficient cu ajutorul participanților, familiei, colegilor, prietenilor, reziliența bazată pe propriile forțe ale caracterului, asigură participanților o mentalitate de creștere, dezvoltă o gândire precisă și flexibilă, prin evitarea scurtăturilor de gândire și a negativității. Tinerii și persoanele de orice vârstă își pot rezolva problemele interpersonale și de adaptare și pot depăși obstacolele, adversitățile.
Programul SBR și-a dovedit eficiența timp de peste 10 ani de aplicare și a asigurat bunăstarea, reușita profesională și socială a tinerilor participanți. Jane Gillham, a doua autoare a celor două cărți, a studiat și a aplicat în școli încă din 1995 Programul de reziliență Penn (PRP; Gillham et al., 1995).
Am convingerea fermă că elevii din licee, studenții, tinerii, educatorii, învățătorii, profesorii și persoanele la orice vârstă abia așteaptă să se instruiască, să-și descopere propriile forțe ale caracterului, pentru a-și antrena reziliența, a depăși adversitățile vieții și a se bucura de bunăstare.
Fiecare persoană vrea să-și descopere propriile forțe ale caracterului și abilități, pentru a-și antrena reziliența.
Fiecare persoană vrea și are dreptul să se bucure de bunăstare!
https://www.routledge.com/Reducing-Compassion-Fatigue-Secondary-Traumatic-Stress-and-Burnout-A-Trauma-Sensitive-Workbook/Steele/p/book/9780367144098?srsltid=AfmBOorQOBef4N7HIPUrTXsNsRgcJR85k43zoQsd9nPe5dnGu-TNpFEt
https://www.hogrefe.com/us/shop/strengths-based-resilience-92004.html
https://www.hogrefe.com/us/shop/strengths-based-resilience-workbook-94475.html
https://strengthsbasedresilience.com/lessons
Adevărul despre așa zisa austeritate la preuniversitar, e relativ…Atâta timp cât sunt specializări, în special la liceele tehnologice unde sunt sute!! de ore de specialitate libere pe listele de posturi vacante, unde cred că e invers: 18 profesori la un elev, ceva nu e bine, legat de aprobările de clase pe astfel de domenii: pe la mecanica, pe la zootehnie (cu profesori „specialiști” de 65-70, de pe
vremea colhozurilor), pe la șoferi, pe la industrie forestiera cu păduri private tăiate și exportate.Oare de ce se aprobă clase de liceu la tehnici când nu mai sunt profesori titulari de specialitate?? Ar trebui aprobate doar clase de profesionala și atunci, eminenții de clasa a VIII-a cu medii sub 5 nu vor avea încotro și se vor înscrie …Așa, cu lopata, toți la liceu…Se pare că austeritatea nici nu exista, că la liceu nu se mai dau burse, doar la învățământ profesional, 300, deci sunt bani, referirea fiind la parinții elevilor cu medii de 3 la examene naționale, care nu au nevoie de cei 300, doar să fie „ai lor” la liceu, fiindcă se poate! Iar tu, ISJ, să aprobi plan de școlarizare la specializări fără profesori de specialitate calificați, că foștii titulari sunt la pensie deja si nu mai vine nimeni din firmele partenere la ore, pe atâtea bla blauri de condiții, modul pedagogic, legi, mobilitate, oamenii nu au vreme de prostii, că lucrează la firme. Chiar….sfidare/indolență crasă.
Fă un mare efort și încearcă să înțelegi DE CE sunt tot învechiții ăia despre care vorbești la catedră, pe unde sunt. Oare meseria asta mai e atractivă pentru tinerii de valoare? Cei care pot să ia MĂCAR un 5 amărât la concurs, și care să vrea să vină în școlile unde e nevoie de ei?
Sau oamenii ăștia pe care-i jignești la grămadă sunt acolo tocmai pentru că nu vine nimeni să-i înlocuiască, și nici nu va veni prea curând?
Care e soluția ta? Să scoatem școala obligatorie, să rămână cu 4 clase ca acum 100 de ani, și care vrea mai mult, să meargă la privat. Halal.
18 profesori la un elev NU există nicăieri în România.
Este o aberație și o intoxicare deliberată.
O propagandă deșănțată cu scopul clar de a denigra învățământul și educația.
Intenționat se amestecă (sau ca urmare a analfabetismului funcțional) aceste teme.
David a zis clar că dă burse tehnologice ca au firmele contract cu liceele deci fără legătură cu performanța școlară.
Că liceele/școlile care nu sunt măcar la 75% din media națională de promovabilitate timp de 5 ani ar trebui monitorizate și apoi desființate dacă nu se constată o revenire după un interval de timp asta e cu totul altceva.