Andronizarea PSD-ului. Culisele unui vot PSD cot la cot cu USR, pe mandatele rectorilor, și cum a ajuns Andronescu să susțină ce prevedea legea Funeriu

Limitarea mandatelor de rector s-a transformat în metodă de răfuială și răzbunare, în mâinile Ecaterinei Andronescu, iar partidul i-a împrumutat comportamentul cameleonic. Social-democrații au votat săptămâna trecută cot la cot cu USR-ul proiectul de lege al acestora care prevede limitarea rectorilor la strict două mandate, indiferent dacă au fost întrerupte sau nu. Surpriză, însă: social-democrații s-au abținut în masă, când inițiativa a ajuns la vot în plenul Camerei. Pentru ca acest comportament să fie și mai schizoid, amintim că tot PSD a fost cel care a schimbat legea Funeriu-Miclea și a eliminat limitarea strictă a mandatelor, pe care acum pare că o vrea readusă.

Ce s-a întâmplat, însă, la cele două voturi ale PSD – unul pentru și unul de abținere pe limitarea mandatelor rectorilor? O comandă de vot pornită de la Andronescu și întoarsă de o mică revoltă a rectorilor, cu amenințări de demisii din PSD care au căpătat o importanță mai mare, odată cu apropierea moțiunii, potrivit surselor Edupedu.ro. Singurii care au fost constanți în votul dat proiectului, pe lângă inițiatorii USR, au fost parlamentarii UDMR. De ce? Pentru că așa îl pot opri pe Leonard Azamfirei să ocupe și al treilea mandat de rector al Universității de Medicină de la Târgu Mureș. Azamfirei este cel care de 8 ani le refuză maghiarilor facultatea în limbă maghiară.

Să o luăm în ordinea producerii evenimentelor:

Potrivit surselor Edupedu.ro, Ecaterina Andronescu a fost cea care le-a dat mandat deputaților săi să voteze “pentru” limitarea mandatelor de rector, alături de USR, în Comisia de Învățământ din Camera Deputaților. Cum a făcut-o? Înaintea votului, secretarul de stat Petru Andea a prezentat punctul de vedere al Guvernului, pe acest proiect de lege. Paradoxul a făcut că deși punctul de vedere scris al Ministerului condus de Andronescu este împotriva limitării mandatelor – pe motiv că procesul electiv în universități a început deja și nu mai pot fi schimbate procedurile în timpul jocului -, cuvântarea ținută de secretarul de stat de la Educație în fața deputaților a fost pentru votarea proiectului. Andea este în continuare secretar de stat și la o săptămână după ce a susținut, la limita legii, un alt punct de vedere decât cel scris de executivul pe care îl reprezenta, potrivit surselor noastre.

Cum de a ajuns Andronescu să susțină limitarea mandatelor de rector, deci revenirea la legea Miclea-Funeriu? Așa se poate răzbuna direct pe cei mai importanți adversari ai săi, care paradoxal au detronat-o atât de la conducerea Politehnicii, cât și de la șefia Consiliului rectorilor – înființat chiar de ea.

Cine sunt adversarii lui Andronescu? Fix cei care vor și al treilea mandat de rector.

Primul în ordinea intensității conflictului este Mihnea Costoiu, fostul său pupil. La 29 de ani era secretar general în Ministerul Educației condus pe atunci (2001) pentru prima dată de Ecaterina Andronescu. Aceasta și-a luat omul de încredere și l-a făcut secretar de stat și în al doilea său mandat (2009), după care au început problemele, împletite într-o complicitate care s-a întors pe rând împotriva fiecăruia dintre ei: dosarul cutezătorii, apoi Mihnea Costoiu a preluat șefia Universității Politehnica București de la Ecaterina Andronescu și a devenit rectorul acesteia, după care a devenit chiar ministru delegat pentru Învățământ Superior și Cercetare alături de Remus Pricopie, ministru plin.

Costoiu, cu care Andronescu își dispută și astăzi influența în Politehnică – universitate ce gestionează mare parte din banii din cercetare – este rector din 2012, poziție din care s-a suspendat cât a ocupat funcția de ministru, și vrea acum al treilea mandat. Paradoxal, chiar el și Remus Pricopie au modificat Legea 1/2011 pentru a le da posibilitatea rectorilor care se suspendă din mandatul de rector să candideze și pentru un al treilea mandat.

Al doilea rector lovit de “buna intenție” a Ecaterinei Andronescu de a susține principiile corecte ale limitării mandatelor este Sorin Cîmpeanu. Președinte al Consiliului național al rectorilor – mandat pe care l-a preluat direct după Ecaterina Andronescu -, acesta i-a fost ostil în tot mandatul la șefia rectorilor. Cel mai sfidător gest al CNR condus de Cîmpeanu față de “mamițica” a fost susținerea lui Valentin Popa – rectorul de la Suceava – la șefia Ministerului Educației, împotriva unui nou mandat pentru Andronescu. Amintim aici celebra scrisoare deschisă a rectorilor în susținerea lui Valentin Popa la șefia Ministerului, care a produs uimire la apariția în spațiul public: cum pot universitarii să îl susțină la conducerea educației pe cel care a devenit cunoscut pentru greșelile sale gramaticale? Motivul pentru care s-au coalizat rectorii conduși de Cîmpeanu a fost lăsarea în ofsaid a Ecaterinei Andronescu. Atunci le-a ieșit.

Alt meci important Cîmpeanu-Andronescu s-a dus pe metodologia de evaluare a școlilor doctorale. A câștigat de această dată Andronescu, care a reușit să o modifice până a amânat sine die procesul de evaluare. Victoria a fost obținută cu prețul unor lacrimi vărsate în ședința Consiliului Național al Rectorilor din februarie, unde a fost atacată de majoritatea rectorilor care au luat cuvântul, potrivit surselor Edupedu.ro.

Cîmpeanu este rector aflat la al doilea mandat, suspendat din această funcție cât a fost el însuși ministru al Educației, deci cu toate argumentele pentru a prelua și al treilea mandat la șefia Universității de Agronomie din București, așa cum își dorește, potrivit surselor Edupedu.ro.

Al treilea eliminat din poziția de rector pentru al treilea mandat la care aspiră este Leonard Azamfirei, potrivit surselor noastre. Rector de două mandate al Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș, Azamfirei este proaspătul destinatar al unui amendament depus și susținut de PSD-UDMR la proiectul USR, care spune că nu poți fi rector pentru al treilea mandat nici al universității proaspăt-înființate prin fuziunea a două instituții de învățământ superior, deși juridic este vorba despre o altă universitate.

Amintim că Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș a fuzionat în 2018 cu Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș, prin contopirea acesteia din urmă sub umbrela Universității de Medicină.

  • Ce spune amendamentul depus la proiectul de lege USR și votat în unanimitate de UDMR: “Durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi înnoit cel mult o dată, în urma unui nou proces de desemnare conform art. 209 alin. (1) lit. a) și b) și prevederilor Cartei universitare. O persoană nu poate fi rector al aceleiași instituții de învățământ superior sau al instituției succesoare în drepturi ale acesteia pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele și de întreruperile acestora.”

Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș (UMFST) condusă de Leonard Azamfirei este succesoarea în drepturi a fostei UMF, care a absorbit-o între timp pe Petru Maior.

De ce nu îl susține UDMR pe Azamfirei? Linia maghiară de la Universitate cere constant înființarea unei facultăți în limba maghiară; răspunsul rectorului a fost permanent negativ, iar la începutul anului Azamfirei a anunțat că înființează facultate în limba engleză, gest considerat sfidător de linia maghiară.

Potrivit surselor Edupedu.ro, alți rectori cărora limitarea mandatelor le-ar opri ambițiile de obținere a încă cel puțin 4 ani în fruntea universității pe care o conduc deja sunt Marilen Pirtea – rectorul Universității de Vest din Timișoara, Ioan Abrudan – rectorul Universității Transilvania din Brașov și chiar Valentin Popa – rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava.

De ce s-au răzgândit la vot ieri, în plen, social-democrații? Surse politice au declarat pentru Edupedu.ro că votul dat pe 4 iunie de social-democrați alături de USR-iști în favoarea limitării mandatelor, în comisia de învățământ, a condus la dezbateri extrem de tensionate între rectori și ministrul Educației. Rectorii au acuzat-o pe Andronescu că le-a dat social-democraților mandat să le limiteze mandatele, iar Mihnea Costoiu ar fi amenințat că își dă demisia din PSD, dacă acest proiect trece la vot, potrivit surselor Edupedu.ro.

Cu influență în deciziile politice de numire a miniștrilor educației, Consiliul Rectorilor este acum o amenințare pentru fotoliul de ministru și așa șubred pe care îl Ecaterina Andronescu îl ocupă.

Surse politice și surse din cadrul Ministerului Educației au declarat pentru Edupedu.ro că relațiile dintre Ecaterina Andronescu și Viorica Dăncilă s-au tensionat după ce Andronescu a declarat pentru Edupedu.ro că nu exclude o candidatură la șefia PSD. Ambițiile amândurora sunt să candideze la prezidențiale, așa că intenția oficializată a Ecaterinei Andronescu de a intra în joc tocmai a făcut-o să intre pe lista miniștrilor pe care Dăncilă are în vedere să îi schimbe, dacă moțiunea de cenzură împotriva executivului pică.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre cei susținuți de partid să preia fotoliul lui Andronescu se numără Lavinia Craioveanu, senator de Dolj, care vine pe filiera Olguța Vasilescu.

Paradoxal, PSD-ul adoptă pe educație exact aceeași atitudine pe care Ecaterina Andronescu o are față de fiecare inițiativă controversată: se întoarce la 180 de grade de pe o săptămână pe alta, în funcție de interesele care primează în ziua votului și de perspectiva banilor și a funcțiilor.

 

 

Total
128
Shares
6 comentarii
  1. Doamna, eu nu pricep o chestie simpla – de ce nu va ratoiti la Bruxelles, daca tot ziceti ca e anormala disparitia datelor cu caracter PERSONAL de pe saitul Ministerului ? Legislatia europeana cu privire la protectia datelor cu caracter personal – care in opinia mea este o porcarie – trebuie implementata fara discutie. Parintii au la dispozitie nota de admitere, nu si numele celor care au participat la exemenul de anul trecut. Asadar, de ce atacati victimele si nu autorii acestei legislatii tembele, recte Parlamentul European ?

  2. O precizare tehnica – prin noua lege a salarizarii, salariile rectorilor, decanilor, directorilor de departamente au devenit fixe (forfetare),; acestia au un contract de manageri, diferit de cel de cadru didactic (deci nu primesc ca inainte procente de 30% din salariul de baza ca indemnizatie de conducere); de aceea e foarte rentabil acum sa ai o functie de conducere, fiind lector universitat, pentru ca iti creste venitul de la aprox 3-4000 lei la 8-10.000 lei
    Evident rectorii si prorectorii (pt ca decanii si directorii de departamente nu reprezinta entititati cu personalitate juridica) isi pot face votate in CA si alte forme de sporuri + reducerea normei didactice cu 30% (adica un profesor univ – rector va tine doar 1 curs pe saptamana)
    Au bon entendeur!

  3. O precizare tehnica – prin noua lege a salarizarii, salariile rectorilor, decanilor, directorilor de departamente au devenit fixe (forfetare),; acestia au un contract de manageri, diferit de cel de cadru didactic (deci nu primesc ca inainte procente de 30% din salariul de baza ca indemnizatie de conducere); de aceea e foarte rentabil acum sa ai o functie de conducere, fiind lector universitat, pentru ca iti creste venitul de la aprox 3-4000 lei la 8-10.000 lei
    Evident rectorii si prorectorii (pt ca decanii si directorii de departamente nu reprezinta entititati cu personalitate juridica) isi pot face votate in CA si alte forme de sporuri + reducerea normei didactice cu 30% (adica un profesor univ – rector va tine doar 1 curs pe saptamana)
    Au bon entendeur!

  4. Foarte bun articolul.Felicitari.
    Insa cred ca trebuie sa luati in calcul si salariile acestori rectori si prorectori.Este normal sa fie mai mari ca salariul presedintelui?Iar daca se cumuleaza si cu cel de la catedra.Nu e corect intr-un sistem atat de saracit ca acestia sa isi stabileasca aceste salarii.Suntem o tara care se scufunda.Asa cum in sanatate banii pentru salarii au ajuns la 80%din buget , asa si in invatamant –
    acesti rectori,prorectori,decani si prodecani isi stabilesc salarii nedrept de mari fata de marea masa a colegilor lor.

  5. Mai sunt in aceiasi situatie adica avand mandatul intrerupt prin autosuspendare
    Ioan Aurel Pop dela UBB
    Mircea Dumitru de la UB
    Tudorel Toader de la UAIC

    Si poate si altii
    Deci multa lume ate de profitat si miza e ceva mai mare decat pumnalele infipte in spate prin PSD

    1. Ioan Aurel Pop și Mircea Dumitru nu mai candidează pentru încă un mandat de rector, din informațiile pe care le am, iar la Tudorel Toader contestatarii sunt foarte vocali și șansele să mai ia un mandat sunt destul de mici. Dar mai sunt rectori la coadă la mandate, așa este, și merită un articol separat. Mulțumesc pentru informațiile legate de salarii, deci miza este și direct financiară, nu doar de influență, poziție și apartenență.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate