Patru direcții ar trebui să aibă institutele românești de cercetare în pregătirea lor pentru viitorul program-cadru european dedicat cercetării, Horizon Europe, spune Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC), într-un mesaj publicat pe Facebook. Instituția îndeamnă institutele naționale de cercetare-dezvoltare (INCD) să se pregătească și spune că, la nivel de țară, pregătirile pentru Horizon Europe 2028-2034 trebuie să înceapă „cu o evaluare corectă a capacității instituționale”, dar nu-și asumă niciun rol în acest proces.
Mai precis, ANC fie transmite INCD-urilor să acționeze, fie vorbește la modul general despre ce ar trebui făcut la nivel de sistem, dar nu menționează deloc acțiuni pe care, în contextul negocierilor pentru viitorul cadru bugetar european, Autoritatea însăși le-ar întreprinde.
„Pregătirea pentru 2028 (primul an al viitorului cadru financiar european – n.red.) începe în 2026”, scrie ANC în mesajul publicat pe Facebook, la un an și patru luni de când Consiliul UE a purtat, la propunerea Comisiei, primele discuții pe această temă și la aproape șase luni de când Consiliul UE și-a făcut cunoscută poziția privind Horizon Europe.
După ce prezintă contextul financiar și negocierile purtate la nivel european, fără să menționeze vreo poziție exprimată de autoritățile române pe această temă, ANC apreciază:
- „Pentru sistemul românesc de cercetare-dezvoltare, aceasta este perioada potrivită pentru analiză, planificare și repoziționare. Institutele pot începe prin evaluarea participării lor la actualul Horizon Europe, identificarea proiectelor și competențelor cu potențial de continuare, cartografierea infrastructurilor și a rezultatelor valorificabile, consolidarea relațiilor cu partenerii europeni și pregătirea unor propuneri aliniate priorităților emergente.”
Și scrie în continuare, evitând să menționeze ce face instituția în acest sens:
- „În paralel, este necesară o abordare națională coerentă: corelarea priorităților CDI cu direcțiile europene, susținerea capacității de participare a organizațiilor de cercetare, dezvoltarea infrastructurilor și asigurarea unor mecanisme de finanțare complementare celor europene. Competitivitatea în Horizon Europe nu se construiește exclusiv la momentul depunerii unei propuneri. Ea se construiește prin investiții instituționale și naționale consecvente, prin resursă umană și prin capacitatea de a transforma expertiza științifică în contribuții relevante la nivel european.”
Cele 4 direcții de acțiune propuse de ANC pentru institutele naționale de cercetare-dezvoltare, potrivit mesajului citat:
„Pentru INCD-urile românești, pregătirea pentru noul program ar trebui să înceapă acum, prin câteva direcții complementare.
- Prima este definirea unor priorități instituționale clare, construite pe competențele științifice existente, infrastructurile disponibile și domeniile în care institutele pot aduce contribuții distinctive la obiectivele europene. Participarea la Horizon Europe nu poate fi susținută durabil doar prin reacții punctuale la apariția apelurilor. Este nevoie de anticiparea temelor, dezvoltarea unor agende de cercetare și identificarea partenerilor strategici.
- A doua direcție este consolidarea rolului în consorțiile internaționale. Pentru institute, diferența dintre participarea ca beneficiar și capacitatea de a coordona proiecte, de a defini agende de cercetare și de a conduce pachete de lucru esențiale este semnificativă. Aceasta presupune echipe stabile, experiență în managementul proiectelor internaționale, competențe administrative și financiare, precum și o strategie activă de construire a parteneriatelor.
- A treia privește infrastructurile. Laboratoarele, echipamentele, platformele experimentale și facilitățile de testare trebuie integrate în rețele europene și conectate la nevoile cercetării și industriei. Infrastructura reprezintă un avantaj competitiv atunci când este utilizată eficient, deschisă colaborării și susținută de personal calificat și investiții constante.
- A patra direcție este transferul tehnologic. Institutele au nevoie de capacitate instituțională pentru managementul proprietății intelectuale, validarea rezultatelor, colaborarea cu întreprinderile, dezvoltarea prototipurilor și pregătirea soluțiilor pentru utilizare. Într-un program tot mai conectat la competitivitatea economică, această capacitate va conta în mod direct.”
Apelul ANC vine în condițiile în care, România a coborât alocarea bugetară pentru cercetare sub pragul de 0,1% din PIB în 2025, potrivit Eurostat. Iar țara este singura din UE care a redus cheltuielile din cercetare, calculate pe cap de locuitor, în ultimul deceniu.
Mesajul ANC, integral:
Citește șI:
Rectificare bugetară 2026: Guvernul taie 121,5 milioane de lei din bugetul de stat al Ministerului Educației și Cercetării / Învățământul pierde aproape 40 de milioane de lei, iar Cercetarea peste 77 de milioane, potrivit OUG nr. 41/2026
Comisia Europeană cere României să ia măsuri în 2026-2027 pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii, întărirea competențelor de bază și creșterea investițiilor în cercetare – Recomandări ce însoțesc Semestrul European
Prăbușirea cheltuielilor pentru știință: România a coborât alocarea bugetară sub pragul de 0,1% din PIB pentru cercetare în 2025, situație fără precedent în ultimii 20 de ani – ultimele date Eurostat
Unici în UE: România este singura țară din întreaga Uniune Europeană care a redus cheltuielile de cercetare, calculate pe cap de locuitor, în ultimul deceniu. Între 2015-2025, spațiul comunitar a crescut masiv cheltuielile de cercetare – ultimele date Eurostat
ID 52014560 © Bogdanhoda | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
