BAC 2021 Sfaturile profesoarei Ecaterina Stanca, pentru examenul de Limba română: Este un tip de Bacalaureat ce urmărește, în primul rând, înțelegerea corectă și adecvată a textului

Adolescenții trebuie să știe să își gestioneze și timpul și emoțiile inerente oricărui examen, la care se adaugă inconvenientele ce decurg din restricțiile impuse de situația în care ne aflăm. Trebuie să aibă încredere în ei înșiși și în ceea ce au studiat pentru acest examen desfășurat în condiții speciale și să spere într-un rezultat convenabil.

• Ecaterina Stanca este profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național “Tudor Vianu” din București.
• Proba scrisă la Limba și literatura română a examenului de Bacalaureat are loc luni, pe data de 28 iunie.

Sfaturi generale:

Gestionarea timpului trebuie să fie obiectivul principal al candidatului, care trebuie să aloce în mod adecvat un anumit număr de minute pentru înțelegerea textului, urmat de stabilirea mesajului global, a temei, a ideii principale desprinse din text pentru a se afla pe linia corectă de interpretare și de decodare a sensurilor, pentru a răspunde adecvat celor cinci cerințe de la Subiectul I. A nu se uita de aşezarea în pagină, de spaţiul din stânga paginii!

Sfaturi  pentru subiectul I:

Este recomandat să nu se dea răspunsuri bazate numai pe reproducerea ad litteram a cuvintelor autorului respectiv, ci să se redea, cu propriile cuvinte, ce a vrut să comunice acesta. Este un tip de Bacalaureat ce urmărește, în primul rând, înțelegerea corectă și adecvată a textului.

E recomandabil să nu se dea răspunsuri-șablon, ci să se urmărească, pe lângă înțelegerea corectă, și pe cea nuanțată, interpretând afirmațiile și susținându-le cu elemente din propriul orizont cultural. Limbajul trebuie să fie clar, corect, precis, utilizându-se mijloace lingvistice admise de norma literară pentru exprimarea cu acuratețe a ideilor și a conceptelor literare.

Subiectul I A:

Este recomandabil, la cerinţa numărul 1, să se dea sensul contextual al secvenței (4 puncte), formulându-se un enunţ (1 punct), iar pentru corectitudinea exprimării, ortografie şi punctuaţie se acordă 1 punct.

Răspunsurile trebuie să fie la obiect, fără a divaga de la ceea ce se cere. Sensul din text al unei expresii sau al secvențe trebuie să fie explicat contextual, nu în sensul general.

La cerinţa numărul 3 trebuie atenţie sporită pentru ca între citatul dat şi răspuns să nu apară vreo contradicţie.

La cerinţa numărul 4, punctajul este de 4 puncte pentru explicare nuanţată, 2 puncte pentru încercare de explicare, 1 punct pentru formularea răspunsului în enunţ şi 1 punct pentru corectitudinea exprimării, ortografie şi punctuaţie.

La cerinţa numărul 5, se acordă 4 puncte pentru numirea (trăsăturii), prezentarea adecvată și nuanţată, doar 2 puncte pentru abordare schematică, ezitantă sau numai 1 punct pentru încercare de prezentare. Pentru respectarea precizării privind numărul de cuvinte, se acordă 1 punct, iar pentru corectitudinea exprimării, ortografie şi punctuaţie 1 punct.

Elevii trebuie să se raporteze mereu la text și apoi la orizontul lor cultural care ar putea sprijini ideea respectivă.

Subiectul 1 B.

Textul argumentativ presupune respectarea unui anumit pattern:

1. Definirea generală a problematicii respective, o introducere în tema respectivă (creația, jocul, iubirea, inteligența emoțională, lectura, călătoria, arta etc.).
2. Formularea unei opinii faţă de  problematica pusă în discuţie.
3. Enunțarea în concordanţă cu opinia formulată, dezvoltarea adecvată, clară şi nuanţată a două argumente pertinente, urmate de valorificarea textului in dezvoltarea acestora. Primul argument trebuie susținut sau valorificat din text. Cel de-al doilea argument poate fi și din cultura generală, din experiența personală sau culturală.
4. Formularea unei concluzii pertinente.

Este important să nu se uite utilizarea corectă a conectorilor în argumentare. E recomandabil să se întocmească un plan al textului argumentativ pe ciornă în care să se precizeze concis ipoteza, argumentele și concluzia.

În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

Se recitește textul la final. Elevii trebuie să fie atenți la așezarea în pagină, la exprimare, la evitarea repetițiilor, la ortografie, punctuație, la exprimarea clară și adecvată, la respectarea normelor limbii literare (nuanțată, expresivă) ori la respectarea numărului de cuvinte.

Sfaturi pentru Subiectul al II-lea:

E recomandabil să se repete pentru subiectul al II-lea: curentele literare, perspectiva narativă, timpurile verbale, tipurile de narator, mijloacele de caracterizare a personajului, rolul modurilor de expunere (dialogul), identificarea şi explicarea figurilor de stil, identificarea motivelor literare, a mijloacelor artistice, precizarea rolului prozodiei , rolul notațiilor autorului etc.

Ar fi indicat să se comenteze întregul text, chiar dacă se cer numai două trăsături, încadrând textul respectiv în curentul literar și în opera scriitorului respectiv (dacă este unul cunoscut), axându-se mai ales pe cerinţe, să se numească ideea poetică şi să se ilustreze cu figurile de stil care se pot comenta nuanţat etc. În final, se poate formula laconic o concluzie.

Sfaturi pentru Subiectul al III-lea:

La subiectul al III-lea, e recomandabil să se realizeze o introducere în epoca și în curentul literar respectiv, reliefându-se importanța scriitorului și ce aduce acesta nou în literatura epocii.

1. În cazul cerinţei referitoare la particularitățile unui text epic/liric/dramatic, se evidenţiază două trăsături care permit încadrarea textului într-o perioadă/curent cultural/literar sau într-o orientare tematică prin valorificarea textului;
2. Când cerinţa vizează un text poetic, după introducere, se comentează două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat. Este indicat să fie alese, cu grijă, doar imaginile/ideile poetice adecvate temei, explicând mijloacele artistice utilizate însoţite de citatele corespunzătoare;
3. Analiza a două elemente de compoziţie şi/sau de limbaj se realizează justificând relevanţa acestora pentru textul respectiv;

A se evita schematismul în comentarea celor două imagini/idei poetice din textul liric, a celor două episoade/secvenţe narative relevante (diferite!) pentru tema textului narativ sau pentru trăsătura personajului  din textul epic sau dramatic (a se comenta detaliat secvenţele).

Atenţie și la precizarea statutului social, psihologic sau moral al personajului ales, susţinut, fiecare, cu elemente din text şi la confuzia dintre latura psihologică şi cea morală.

E recomandabil a se acorda atenţie justificării relevanţei elementelor de compoziţie a textului respectiv.

A nu se ignora concluzia, care trebuie să surprindă esențialul ideilor abordate pe parcursul eseului care trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte.

A se consulta punctajul acordat pentru conţinutul eseului de la subiectul al III-lea (18 p.) şi cel pentru redactare (12 p.)

• existenţa părţilor componente – introducere, cuprins, încheiere;
• logica înlănţuirii ideilor;
• abilităţi de analiză şi de argumentare;
• utilizarea limbii literare;
• ortografia;
• punctuaţia (mai ales virgulele);
• aşezarea în pagină, lizibilitatea.

În final, se revizuiește totul, confruntând cu ciorna pe care se notează, în prealabil, ce trebuie să cuprindă fiecare subiect (mai ales II și III). Elevii trebuie să fie atenți la exprimare, ortografie, punctuație, logica ideilor, respectarea numărului minim de cuvinte.

Nota redacției: Articolul a fost publicat inițial în 19 iunie 2020, pentru acest an profesoara Ecaterina Stanca de la Colegiul Național “Tudor Vianu” din București a făcut câteva actualizări.

Sursă foto: Alex Tudor / Agerpres Foto