BAC 2020 Sfaturile profesoarei Ecaterina Stanca, pentru examenul de Limba română: “E recomandabil să nu se dea răspunsuri-șablon, ci să urmărească, pe lângă înțelegerea corectă, și pe cea nuanțată”

33.349 de vizualizări
Ecaterina Stanca / Foto: Facebook
Profesoara de Limba română Ecaterina Stanca, de la Colegiul Național “Tudor Vianu” din Capitală, vine cu o serie sfaturi detaliate în ajutorul absolvenților de liceu care luni încep Bacalaureatul 2020. Primul examen pe care aceștia îl vor susține pe 22 iunie este la Limba și literatura română.

“Anul acesta, programa de bacalaureat diferă de anii precedenți prin limitarea numărului de scriitori. Nu se mai includ în programă următorii scriitori canonici: Nichita Stănescu, Marin Preda și Marin Sorescu, iar la uman s-au scos postmodernismul şi romanul după 1980. Așadar, elevii nu vor pregăti pentru examen ceea ce s-a scos din program”, a explicat profesoara de Română, pentru Edupedu.ro.

Ea îi sfătuiește pe tineri să fie foarte atenți în ceea ce privește gestionarea timpului.

În plus, profesoara de Limba română le recomandă tinerilor care se pregătesc de Bacalaureat să “repete pentru subiectul al II-lea: curentele literare, genurile literare, perspectiva narativă, timpurile verbale, mijloace de caracterizare a personajului, rolul modurilor de expunere (dialogul), explicarea figurilor de stil și identificarea lor, identificarea motivelor literare, trăsăturile nuvelei, ale romanului, ale basmului, ale comediei, identificarea figurilor de stil și a mijloacelor artistice, trăsăturile pașoptismului (mai ales cei de la uman), rolul notaţiilor autorului”.

Sfaturi generale:

“Gestionarea timpului trebuie să fie obiectivul principal al candidatului, care trebuie să aloce în mod adecvat un anumit număr de minute pentru înțelegerea textului, urmată de stabilirea mesajului global, a temei, a ideii principale desprinse din text pentru a se afla pe linia corectă de interpretare și de decodare a sensurilor, pentru a răspunde celor cinci cerințe de la Subiectul I. A nu se uita de aşezarea în pagină, de spaţiul din stânga paginii!

Subiectul I A

Este recomandabil să se dea sensul contextual al secvenței (4 puncte), formulându-se un enunţ (1 punct), iar pentru corectitudinea exprimării, ortografie şi punctuaţie se acordă 1 punct. (4p.+1p.+1p.=6 puncte)

Răspunsurile trebuie să fie la obiect, fără a divaga de la ceea ce se cere. Sensul din text al unei expresii sau secvențe trebuie să fie explicat contextual, nu în sensul general.

La cerinţa numărul 4, punctajul este de 4 puncte pentru explicare nuanţată, 2 puncte pentru încercare de explicare, 1 punct pentru formularea răspunsului în enunţ şi 1 punct pentru corectitudinea exprimării, ortografie şi punctuaţie.

La cerinţa numărul 5, se acordă 4 puncte pentru prezentare adecvată și nuanţată, doar 2 puncte pentru abordare schematică, ezitantă sau numai 1 punct pentru încercare de prezentare. Pentru respectarea precizării privind numărul de cuvinte, se acordă 1 punct, iar pentru corectitudinea exprimării, ortografie şi punctuaţie 1 punct.

Elevii trebuie să se raporteze mereu la text și apoi la orizontul lor cultural care ar putea sprijini ideea respectivă.

Subiectul I B (Textul argumentativ)

Ar fi indicat să se respecte un anumit pattern. Se începe cu definirea problematicii respective. Urmează formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie (1 punct).

Se acordă 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei. Dacă enunţarea este clară, în concordanţă cu opinia formulată, se acordă 2 puncte, dar dacă apare doar o simplă încercare de enunţare se acordă doar 1 punct. (4 puncte).

Este bine să formulaţi ipoteza şi argumentele pe ciornă (nu toată lucrarea!). Mare atenţie ca primul argument să fie pe baza textului, cu citat, al doilea argument poate fi luat din literatură sau din orizontul vostru cultural şi să fie diferit de primul.

În concluzie, se reiau laconic ideile şi argumentele, alcătuind o sinteză a lucrării.

Pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecărui argument în parte, se obţin 2 puncte, pentru dezvoltare clară, nuanţată 2 puncte, iar pentru  o încercare de dezvoltare, schematism 1 punct. (4 puncte)

Raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument – 3 puncte; raportarea la experienţa personală sau culturală în dezvoltarea dezvoltarea oricărui argument – 1 punct.(4 puncte în total).

Formularea unei concluzii pertinente –1 punct.

Utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 puncte; utilizare parţial adecvată – 1 punct. (2 puncte)

Respectarea normelor limbii literare (0-1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice-1 punct; două sau mai multe greşeli-0 p.) (2 puncte)

Respectarea normelor de ortografie şi de puncuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie-1p.; 2 sau mai multe greşeli-0p.) (1 punct)

Aşezarea în pagină, lizibilitatea (1 punct)

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Subiectul al II-lea

Acestui tip de subiect i se acordă 10 puncte și poate cuprinde cerinţe referitoare la genuri și specii literare, moduri de expunere, curente literare, valori stilistice ale timpurilor verbale etc.

Elevii au putut observa că în testele de antrenament au întâlnit câteva tipuri de subiecte precum: prezentarea perspectivei narative, relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice, rolul notaţiilor naratorului, modalităţi de caracterizare a personajelor dintr-un text epic sau dramatic etc.

În introducere, ar fi indicat să se definească pe scurt problematica. Se precizează cerinţa respectivă, se identifică în text, se explică și se comentează, dacă este cazul, situaţia respectivă, valorificând textul.

Trebuie nu numai identificată cerinţa în text, ci şi comentată şi susţinută cu citate.

Pentru conţinut se acordă 6 puncte, iar pentru redactare 4 puncte (utilizarea limbii literare-1p; logica înlănţuirii ideilor – 1p.; ortografia 1p. (0-1 greşeli ortografice – 1p.; 2 sau mai multe greşeli – 0 p.;punctuaţia – 1 punct; 0-1 greşeli de punctuaţie – 1p.; 2 sau mai multe greşeli – 0 puncte.

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Recomandări

Înainte de a parcurge un text, este recomandabil să fixăm câteva caracteristici formale: titlul (care poate trimite la mesaj), autorul (cunoscut sau necunoscut), locul lui în contextul culturii române, legătura dintre primele și ultimele rânduri, ideea generală ce se desprinde din întregul text, mesajul global transmis, un proces orientat spre construcția sensului global.

Înainte de a scrie, e necesar ca elevul să se gândească la așezarea în pagină (să lase spaţiul necesar pe marginea din stânga a foii și alineat ori de câte ori se trece la o altă idee), la caligrafie și la corectitudinea formulării enunţurilor.

Răspunsurile trebuie formulate logic, coerent şi să se raporteze la text în primul rând, folosirea altor informații fiind facultativă.

Elevul ar trebui să atingă nivelul lectorului eficient, care surprinde modul de organizare a textului, informaţiile şi semnificațiile transmise, registrul stilistic corespunzător.

Este indicat a se evita ștersăturile, formulând întâi ideea în gând, iar scrisul să fie lizibil, cu formulări precise, exacte și expresive.

Sfaturi la Subiectul I:

Este recomandat să nu se dea răspunsuri bazate numai pe reproducerea ad litteram a cuvintelor autorului respectiv, ci să comenteze cu propriile cuvinte ce a vrut să comunice acesta. Este un tip de Bacalaureat ce urmărește, în primul rând, înțelegerea corectă și adecvată a textului.

E recomandabil să nu se dea răspunsuri-șablon, ci să urmărească, pe lângă înțelegerea corectă, și pe cea nuanțată, interpretând afirmațiile și susținându-le cu elemente din propriul orizont cultural, care să dovedească un anumit nivel intelectual cu un limbaj clar, corect, precis, utilizând mijloace lingvistice admise de norma literară pentru exprimarea cu acuratețe a ideilor și a conceptelor literare.

Despre textul argumentativ:

Textul argumentativ presupune respectarea unui anumit pattern:

1.                   Definirea generală a problematicii respective, o introducere în tema respectivă (creația, jocul, iubirea, inteligența emoțională).

2.                   Formularea ipotezei, a poziției personale în acea problematică.

3.                   Enunțarea și dezvoltarea adecvată a două argumente pertinente în poziția adoptată. Primul argument trebuie susținut sau valorificat din text. Cel de-al doilea argument poate fi și din cultura generală, din experiența culturală sau din literatură.

4.                   Formularea unei concluzii care să reia ideea centrală și argumentele în mod sintetic.

Este important să nu se uite utilizarea corectă a conectorilor în argumentare. E recomandabil să se întocmească un plan al textului argumentativ pe ciornă în care să se precizeze concis ipoteza, argumentele și concluzia.

Se recitește textul la final. Elevii trebuie să fie atenți la așezarea în pagină, la exprimare, la evitarea repetițiilor, la ortografie, punctuație, la exprimarea clară și adecvată normelor limbii literare (nuanțată, expresivă, elegantă) ori la respectarea numărului de cuvinte.

Sfaturi pentru Subiectul al II-lea:

E recomandabil să se repete pentru subiectul al II-lea: curentele literare, genurile literare, perspectiva narativă, timpurile verbale, mijloace de caracterizare a personajului, rolul modurilor de expunere (dialogul), explicarea figurilor de stil și identificarea lor, identificarea motivelor literare, trăsăturile nuvelei, ale romanului, ale basmului, ale comediei, identificarea figurilor de stil și a mijloacelor artistice, trăsăturile pașoptismului (mai ales cei de la uman), rolul notaţiilor autorului.

Ar fi indicat să se comenteze întregul text, chiar dacă se cer numai două trăsături, încadrând textul respectiv în curentul literar și în opera scriitorului respectiv (dacă este unul cunoscut), axându-se mai ales pe cerinţe. În final, e recomandat a se formula laconic o concluzie.

Sfaturi pentru Subiectul al III-lea:

La subiectul al III-lea, ar fi bine să se realizeze o introducere în epoca și în curentul respectiv, reliefându-se importanța scriitorului și ce aduce acesta nou în literatura epocii contemporane lui.

În cazul cerinţei referitoare la particularitățile unui text epic/ liric sau dramatic, e indicat să se evidenţieze minimum două trăsături care permit încadrarea textului într-o perioadă/curent cultural/literar sau într-o orientare tematică cu exemplificări din text .

În cazul cerinţei ce vizează un text poetic, după introducere, se comentează două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat. Este recomandabil să fie alese, cu grijă, doar imaginile/ideile poetice adecvate temei precizând şi explicând mijloacele artistice însoţite de citatele corespunzătoare.

A se evita schematismul în comentarea celor două imagini/idei poetice din textul liric, a celor două episoade/secvenţe narative relevante (diferite!) pentru tema textului narativ sau pentru trăsătura  personajului ales din textul epic sau evidenţierea unei trăsături a personajului ales prin două scene comentate, în cazul textului dramatic.

Atenţie și la precizarea statutului social, psihologic sau moral al personajului ales, susţinut, fiecare, cu elemente din text şi la confuzia dintre latura psihologică şi cea morală.

A nu se ignora concluzia care trebuie să surprindă esențialul ideilor abordate pe parcursul eseului care trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte.

A nu se uita a se consulta punctajul acodat pentru conţinutul eseului de la subiectul al III-lea (18 p.) şi cel pentru redactare (12 p.) .

În final, se revizuiește totul, confruntând cu ciorna pe care se notează, în prealabil, ce trebuie să cuprindă fiecare subiect (mai ales II și III). Elevii trebuie să fie atenți la exprimare, ortografie, punctuație, logica ideilor, respectarea numărului minim de cuvinte.”

Calendarul primei sesiuni de Bacalaureat 2020:

3 – 10 iunie 2020     Înscrierea candidaților
11  – 17 iunie 2020   Echivalarea și recunoașterea competențelor lingvistice și digitale
22 iunie 2020           Limba și literatura română – proba E a) – proba scrisă
23 iunie 2020           Limba și literatura maternă – proba E b) – proba scrisă
24 iunie 2020           Proba obligatorie a profilului – proba E c) – proba scrisă

  • Examen la Matematică – pentru absolvenții claselor de liceu cu profil real din filiera teoretică, pentru cei care au terminat filiera tehnologică și pentru absolvenții de la profilul militar și profilul pedagogic – specializarea învățători-educatoare, din filiera vocațională
  • Examen la Istorie – pentru absolvenții de la profilul umanist din filiera teoretică și pentru toate profilurile și specializările din filiera vocațională, cu excepția celor de mai sus

25 iunie 2020           Proba la alegere a profilului și a specializării – proba E d) – proba scrisă

Absolvenții trebuie să aleagă una dintre următoarele materii, pentru examen, în funcție de studiile urmate în liceu:
  • Fizică, Chimie, Biologie sau Informatică – elevii de la profilul real din filiera teoretică, de la profilul tehnic și profilul resurse naturale și protecția mediului din filiera tehnologică și de la profilul militar din filiera vocațională
  • Geografie, Filosofie, Logică și argumentare, Economie, Psihologie și, după caz, Sociologie – absolvenții de la profilul umanist din filiera teoretica, de la profilul servicii din filiera tehnologică și din toate profilurile și specializările din filiera vocațională, cu excepția celui menționat mai sus

 30 iunie 2020          Afișarea rezultatelor la probele scrise – până la ora 12:00
 30 iunie 2020          Depunerea contestațiilor în intervalul orar 16:00 – 20:00
1 iulie 2020               Depunerea contestațiilor în intervalul orar 8:00 – 12:00
1 – 4 iulie 2020         Rezolvarea contestațiilor
5 iulie 2020              Afișarea rezultatelor finale

Citește și:

 

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

4 comentarii
  1. Citatul este răscolitor, nu știu de unde l-ați luat….vă respect dreptul de a fi informat, desigur, scuze! Zic doar că unii caută publicitate cu orice preț, și credeți-mă, știu ce spun. Succes la examen!

  2. Cine mai dă doi bani pe corectitudine?… Mai ales înțelegerea ,,nuanțată” trebuie avută în vedere( după modelul nuanțatelor „scenarii” din ultima vreme și al nuanțatelor dezacorduri între subiect și predicat din elevatele discursuri despre educație)… Oare merită copiiii noștri atâta „nuațare”? Mai au si ei măcar vreo minimă șansă la evaluare obiectivă ? Ca să nu mai vorbim de respectarea acestui drept de mult uitat al elevului… Sau evaluarea va fi la fel de ,,nuanțată”, stimată doamnă profesor?

  3. ,,Sunt două feluri de cărturari: oamenii cu adevărat și oamenii mici. Primii vor să cunoască, ceilalți vor să fie cunoscuți” (proverb din China)

    1. Mai sunt si oameni de rand sperand la o viata mai buna care au nevoie de o hartie “opinie mea si poate a multor altora” multumesc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Calendarul simulărilor susținute de clasele a VIII-a și a XII-a a fost publicat în Monitorul Oficial: Simularea de Evaluare Națională și BAC 2020 începe în 23 martie

Simularea Evaluării Naționale “se organizează numai pentru elevii claselor a VIII-a”, iar la simularea probelor scrise de Bacalaureat “participă numai elevii claselor a XII-a și a XIII-a”, a decis Ministerul…
Vezi articolul

Orban, despre recomandarea Avocatului Poporului ca elevii cu peste 37,3 ºC să fie lăsați să dea acum examenul: Avocatul Poporului are niște atitudini care o transformă în dușmanul poporului / Elevii vor merge în sesiunea specială

Avocatul Poporului are niște atitudini, în ultima vreme, care o transformă în dușmanul poporului, a declarat Ludovic Orban într-o conferință de presă susținută la Universitatea București, în ziua comemorării Mineriadei…
Vezi articolul