Bogdan Crețu, profesor la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași: A citi din obligație cronicari în clasa a IX-a e total nepotrivit. Nimeni nu devine cititor începând cu astfel de texte

Bogdan Crețu, profesor la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, remarcă pe pagina sa de Facebook faptul că „a citi din obligație cronicari în clasa a IX-a e total nepotrivit. Nimeni nu devine cititor începând cu astfel de texte”, transmite Edupedu.ro. În lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026, se află cronicarul Miron Costin cu Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” sau Costache Negruzzi.

• O părere similară a publicat și scriitorul Radu Vancu, care remarcă: „E infinit mai eficient să aduci elevii de a IX-a dinspre Cărtărescu spre Arghezi și Dosoftei” sau Mircea Cărtărescu, autor care se află printre recomandările din programa propusă.

• Programa de clasa a IX-a pusă în transparență până în data de 13 decembrie a stârnit critici din partea unor profesori universitari, preuniversitari și scriitori.

Bogdan Crețu, profesor la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, atrage atenția în calitate de profesor care predă „literatură veche” de 20 de ani, că „a citi din obligație cronicari în clasa a IX-a e total nepotrivit. Nimeni nu devine cititor începând cu astfel de texte. Poate, în schimb, să recupereze la maturitate”.

Profesorul remarcă faptul că în vechea programă (n.red adică actuala programă, valabilă din 2009) erau câteva lecții – „suficiente”.

„Literatura română veche” e un construct de două ori înșelător: o dată pentru că nu e propriu-zis literatură; a doua oară pentru că, deși aparține unei etape pre-naționale, fiind o provincie a unei culturi bizantine, din care preia forme, teme, idei, adesea pasaje întregi, a fost insistent deturnată naționalist”, spune profesorul Crețu.

„Literatura „premodernă „, de secol al XIX-lea, e de neînțeles în afara proiectării istorice și a discuției ei în cadrul ideologic specific. Complicat, pentru clasa a IX-a. Ce vrem să obținem prin aceste manuale? Studenți bine orientați pentru facultățile de Litere? Sau adolescenți curioși și deschiși spre literatură?

Lectura e mai importantă decât credem. Un bun cititor nu este manipulabil. Faptul că atât de mulți cedează unor scamatorii și manipulări populiste vine și din absența unui spirit critic ori din lipsa de gust literar – care nu se pot cultiva decât prin lectura unor opere adecvate”, mai remarcă Bogdan Crețu.

• Profesorul Bogdan Crețu a publicat opt volume de critică literară, dintre care cel mai important este „Inorogul la Porțile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir” (ediția a II-a, Editura Cartier, 2021). 

Postarea integrală a profesorului Bogdan Crețu

„Predau de peste 20 de ani „literatură veche”. Nu mi-a plăcut în liceu, a devenit interesantă numai filtrată prin critică, după ce devenisem un cititor pasionat, orientat.

La primul curs le spun studenților că nu folosesc termenul „scriitor” pentru cronicari sau pentru alți autori din secolele XVII-XVIII.

Primii noștri scriitori sunt Cantemir, în „Istoria ieroglifică” și Ion Budai Deleanu, cu „Țiganiada” – capodopere care pornesc din ruptura față de tradiția scrisului autohton, prin grefarea unor forme discursive clasice.

Ambii autori sunt formați în spații culturale cosmopolite (Cantemir a locuit peste 20 de ani la Istanbul; Budai s-a școlit la Viena și a fost funcționar al Imperiului Austro-Ungar, trăind mulți ani la Liov-Lemberg). Ambii se plâng de „neajungerea limbii”: altfel spus, nici la 1705, nici la 1810, limba română nu era una suficient de rodată pentru literatură. Operele lor au intrat greu in circuit („Istoria ieroglifică” a fost tipărită abia în 1883, prima ediție acceptabilă din „Țiganiada” e din 1925).

Sunt texte dificile, care pretind o bună cunoaștere a epocilor, nu se deschid simplu, cu șperaclul estetic. Au fost mereu resimțite ca niște opere extravagante, deloc întâmplător gustate cu adevărat abia de postmoderniști, pentru că par experimentale, încalcă nonșalant convenții tocmai pentru că nu existau norme literare autohtone.

Textele vechi nu sunt pentru cititorii cu dinți de lapte. Or să le lase un gust sălciu, unele pentru că sunt rudimentare și „dificile” prin istoricizarea limbii sau or să respingă prin dificultatea lor.

Cantemir & Budai-Deleanu ar trebui transpuși într-o română actuală, așa cum fac și francezii cu poemele eroice, de pildă.

„Literatura română veche” e un construct de două ori înșelător: o dată pentru că nu e propriu-zis literatură; a doua oară pentru că, deși aparține unei etape pre-naționale, fiind o provincie a unei culturi bizantine, din care preia forme, teme, idei, adesea pasaje întregi, a fost insistent deturnată naționalist.

A citi din obligație cronicari in clasa a IX-a e total nepotrivit. Nimeni nu devine cititor începând cu astfel de texte.

Poate, în schimb, să recupereze la maturitate.

In vechea programă erau câteva lecții în clasa a XI-a. Suficiente, cred.

Literatura „premodernă „, de secol al XIX-lea, e de neînțeles în afara proiectării istorice și a discuției ei în cadrul ideologic specific. Complicat, pentru clasa a IX-a.

Ce vrem să obținem prin aceste manuale? Studenți bine orientați pentru facultățile de Litere? Sau adolescenți curioși și deschiși spre literatură?

Lectura e mai importantă decât credem. Un bun cititor nu este manipulabil. Faptul că atât de mulți cedează unor scamatorii și manipulări populiste vine și din absența unui spirit critic ori din lipsa de gust literar – care nu se pot cultiva decât prin lectura unor opere adecvate”.

Informații de context

Noua programă de Limba și literatura română ar trebui să fie aplicată în licee începând cu anul școlar 2026-2027. Documentul include două variante distincte: programa pentru Trunchiul Comun (TC), obligatorie pentru toate specializările, și programa pentru Curriculum de Specialitate (CS) destinată filierei teoretice, profil umanist, precum și profilului pedagogic din filiera vocațională.

Recomandările și modul de abordare a programei pentru clasa a IX-a au stârnit critici din partea unor profesori și scriitori.

Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, a declarat că „scopul predării literaturii române în liceu nu este să formăm viitori studenți la Litere. Cred că ar trebui făcută o distincție între modul în care pregătim viitorii specialiști, profesori și cercetători și modul în care predăm literatura română în liceu ca element de cultură generală, care e cu totul și cu totul altceva”.

Profesorul a recomandat Ministerului Educației și Cercetării „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”. „Îmi amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani”.

Pornind de la analiza lui Liviu Papadima, care a afirmat că noua programă de Limba și literatura română înseamnă „un salt spectaculos de 30 de ani înapoi”, Radu Szekely, consilier al ministrului Daniel David, a declarat că ceea ce trebuia să fie o reformă reală „se împotmolește” și că „din Raportul QX se alege praful și pulberea”.

Profesorul de Limba și literatura română Emil Munteanu, co-fondator Alecart apreciază că: o programă de Română care transformă literatura în muzeu riscă să îndepărteze adolescenții. Clasa a IX-a ar trebui să fie despre descoperire, identitate și sens personal.

Dana Papadima, profesor, editor de manuale, specialist în educație și director educațional al Avenor College, scrie într-o postare publică pe Facebook, despre „bubuiala” provocată de proiect și avertizează că documentul riscă să îndepărteze elevii de literatura română, să reactiveze reflexe naționaliste și să ignore complet competențele europene și nevoile reale ale adolescentului din 2025.

Scriitorul Radu Vancu atrage atenția asupra recomandărilor din programa de liceu de la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență pe 25 noiembrie: „Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă”, spune scriitorul într-o postare pe pagina de Facebook.

Filologul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației să refacă „integral” componenta de literatură din noua programă școlară pentru liceu de Limba și literatura română, pe care instituția a pus-o în dezbatere săptămâna aceasta. „E vorba de o programă care vrea să meargă 4 ani pe cronologie, pe istorie literară, ceea ce, iertat să-mi fie paradoxul, este cred anacronic în momentul de față”, a declarat Papadima pentru TVR Info.

Profesorul Ștefan Baghiu a adus critici dure față de noua programă de Limba și literstura română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul Educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă.

Ce spun membri ai grupului de lucru pentru programa de clasa a IX-a

Oana Fotache Dubălaru, profesor coordonator pentru programa de Limba și literatura română: „Propunem să începem studiul literaturii în clasa a IX-a printr-o punere în temă a fenomenului literar, prezentată ca o călătorie în timp. Profesorul poate alege anumiți autori, mai vechi, mai noi, care să trezească curiozitatea pentru apariția literaturii ca fenomen”.

Alexandru Nicolae, membru al grupului de lucru pentru programa de Limba și literatura Română spune că „profesorul este fundamental în cunoașterea elevilor săi, pentru că stă relativ mult cu elevii săi în sala de clasă. Dascălii buni se îndepărtează de manual și propun selecții proprii în antrenarea elevilor”.

Oana Fotache Dubălaru a fost întrebată la prezentarea oficială a programei, dacă s-a ținut cont de faptul că aceste conținuturi ar trebui să fie atractive sau programa ar trebui să fie atractivă pentru elevi, pentru profesori: „Una din vechile definiții ale literaturii este îmbinarea utilului cu plăcutului. Nu putem avea numai plăcere în viață”, a răspuns profesoara  în cadrul prezentării oficiale a programei din partea Ministerului Educației, joi, 27 noiembrie.

Citește și:

Lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026: Cronicarul Miron Costin cu Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” sau Costache Negruzzi / Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana singurii autori contemporani recomandați

Profesorul Ștefan Baghiu, critici dure față de noua programă de Limba română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă

Nu aruncăm literatura în lada istoriei, spune profesoara Maria Manea despre noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a

Scriitorul Mircea Cărtărescu, ironic față de noua programă de Limba și literatura română propusă de Minister pentru clasa a IX-a: Unde sunt Învățăturile lui Neagoe Basarab? Lăsați-i pe triștii cronicari să se citească unii pe alții!

ANALIZĂ Noua programă de Limba română propusă pentru clasa a IX-a nu are absolut nicio mențiune despre Inteligența Artificială, deși programele altor discipline cer „imperativ” folosirea AI în predare-învățare / Studiu de caz OCDE legat de Scriere în curriculumurile școlare: Toate strategiile de învățare au în prezent alternative susținute de AI

Noile programe școlare propuse pentru liceu au mari probleme de formulare a competențelor, majoritatea fiind neevaluabile – avertizează Șerban Iosifescu, cercetător și expert educațional: Totul va depinde de profesori și de subiectele de examen

Scriitoarea Luminița Corneanu: Ideea de identitate apare de 12 ori în noua programă de română pentru clasa a IX-a. Spre comparație, în programa în vigoare apare o singură dată. Îți vine să întrebi „cine v-a lucrat aici”? Ce s-a întâmplat între 2009 și 2025?

Profesorul de Limba și literatura română Emil Munteanu, co-fondator Alecart: O programă de Română care transformă literatura în muzeu riscă să îndepărteze adolescenții. Clasa a IX-a ar trebui să fie despre descoperire, identitate și sens personal