Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național de Curriculum și Evaluare, despre standardele de evaluare: Aș vrea să nu reducem evaluarea la notă

Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național de Curriculum și Evaluare, a spus despre standardele naționale de evaluare care au fost puse recent în dezbatere publică: „Aș vrea să nu reducem evaluarea la notă”, a spus Cristescu la Radio Iași. Amintim, standardele naționale de evaluare pentru clasele I-VIII, care se vor aplica din anul școlar 2026-2027 și vor sta la baza viitoarelor Evaluări Naționale au fost puse în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării pe 13 iulie. Astfel că, pentru prima dată, profesorii vor avea criterii naționale după care justifică notele.

• Edupedu a scris că sistemul nou de evaluare propus de Ministerul Educației cu descriptorii A, B, C, D1 și D2 ar urma să stea la baza notelor acordate tuturor elevilor de către toți profesorii din primar și gimnaziu, dar nu există nicio corespondență în documente cu notele de la 1 la 10
• Șerban Iosifescu, despre standardele naționale de evaluare: Nu văd cum aceeași lucrare va primi aceeași notă la o școală din Frecăței și la una de fițe din București. Formulările descriptorilor sunt vagi și neclare

Directorul Centrului Național de Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a spus, că noutatea este mutarea accentului de pe notă pe evaluarea competențelor și pe feedback-ul oferit elevului. Potrivit acestuia, nota ar trebui să reprezinte mai puțin de o treime din procesul de evaluare, scrie Radio Iași.

”Noi am propus, pe consultare publică, standarde de evaluare. Deci ne interesează cum este evaluat elevul, inclusiv din punct de vedere formativ, deci nota este doar, dacă vreți, o zonă finală a evaluării. Aș vrea să nu reducem evaluarea la notă. Eu știu că părintele primește nota, dar exact asta este ceea ce își dorește introducerea acestor standarde și la noi, în alte țări ale lumii sunt introduse din 1960, transmiterea către părinți, transmiterea către elev a unei informații esențiale pentru învățarea ulterioară și pentru validarea parcursului pe care l-a avut și anume ce știe și cum poate trece mai departe și, mai bine zis, cum știe, că nu e vorba doar de cunoștințe, este vorba de ce știe, cum știe, cum aplică”, a declarat Cristescu.

Cele 5 niveluri generale de dezvoltare a competențelor

Sistemul nou de evaluare propus de Ministerul Educației, descriptorii A, B, C, D1 și D2 ar urma să stea la baza notelor acordate tuturor elevilor de către toți profesorii din primar și gimnaziu, dar nu există nicio corespondență în documente cu notele de la 1 la 10, potrivit unei analize Edupedu.  

În documentul de politică educațională privind descriptorii de performanță, în anexele cu standardele pe discipline sau în proiectului de ordin, Ministerul definește cinci niveluri generale de dezvoltare a competențelor:

• „Avansat (A): Elevii demonstrează în mod constant un nivel avansat al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, generalizându-le, modelândule și transferându-le în contexte complexe. Ei sunt autonomi în învățare;
• Consolidat (B): Elevii demonstrează în mod constant un nivel adecvat al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, modelându-le și transferându-le în contexte variate. Ei au nevoie de sprijin educațional ocazional în învățare;
• De bază (C): Elevii demonstrează în mod constant un nivel minim acceptabil al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, modelându-le și transferându-le în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional constant în învățare;
• În formare (D1): Elevii demonstrează, doar ocazional, un nivel lacunar al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional constant și individualizat în învățare, care poate avea loc la nivelul clasei;
• În dificultate (D2): Elevii nu demonstrează un nivel minim al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, nici chiar în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional specializat în învățare, care trebuie să aibă loc extern clasei.”

Standardele ar urma să stea la baza armonizării notelor între școli

Ministerul Educației prezintă standardele naționale de evaluare ca pe unul dintre cele mai importante instrumente ale reformei evaluării elevilor. Potrivit ministrului Mihai Dimian, scopul lor este ca profesorii din întreaga țară să utilizeze aceleași repere atunci când acordă note, astfel încât rezultatele elevilor să devină comparabile între școli. „Standardele naționale de evaluare vor reduce notele de 9 și 10 acordate „în masă”. Spun clar ce înseamnă nivelul de 5-6, 7-8 și 9-10 și trebuie respectate”, a spus ministrul.

În paralel, șeful Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, declara recent că, pe termen lung, utilizarea standardelor ar putea permite ca mediile obținute la clasă să capete o pondere mai mare în admiterea la liceu, dacă evaluarea profesorilor va deveni suficient de unitară.

În acest context, metodologia prin care descriptorii de performanță se transformă în note și se aplică unitar în toate școlile devine una dintre piesele esențiale ale reformei. În forma actuală a documentelor aflate în consultare publică, această metodologie nu este însă prezentată, iar primele explicații privind corespondența dintre nivelurile de performanță și notele din catalog au fost oferite de ministru într-un comentariu pe Facebook, nu în documentele oficiale supuse dezbaterii publice.

Informații de context

Pentru prima dată, profesorii vor avea criterii naționale după care justifică notele.

Standardele naționale de evaluare pentru clasele I-VIII, care se vor aplica din anul școlar 2026-2027 și vor sta la baza viitoarelor Evaluări Naționale au fost puse în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării pe 13 iulie.

Standardele naționale de evaluare vor contribui la o acordare mai uniformă a notelor și ar putea reduce practica acordării „în masă” a notelor de 9 și 10, consideră ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian. 

„Copilul meu are 7 la clasă, dar nu știu dacă e de atât”. Bogdan Cristescu, director CNCE, a susținut că standardele naționale de evaluare îi vor ajuta pe părinți să înțeleagă notele. Nu vom mai bănui că profesorul mă nedreptățește

Edupedu a scris că noul Cadru pentru curriculumul național 2026, ce leagă evaluarea elevilor de standarde de învățare și stabilește competențele-cheie ca „finalități” pentru activitățile școlare, a fost publicat.

Standardele naționale de evaluare publicate de Ministerul Educației și Cercetării sunt un pas înainte, dar nu vor rezolva problema notării diferite de la o școală la alta, avertizează expertul în educație Șerban Iosifescu. 

În document se vorbește despre cinci niveluri de performanță, însă standardele publicate descriu doar trei dintre acestea. „Unde sunt descrise celelalte două niveluri de performanță din documentul de concept (Anexa 2: nivelurile D1 «În formare» și D2 «În dificultate»)?”

De asemenea, Iosifescu întreabă cum vor fi transformate cele trei sau cinci niveluri de performanță în sistemul actual de notare de la 1 la 10: „Cum se traduc aceste trei (sau cinci) niveluri într-o scală de notare cu 10 trepte?”

Citește și:

Sistem nou de evaluare propus de Ministerul Educației: descriptorii A, B, C, D1 și D2 ar urma să stea la baza notelor acordate tuturor elevilor de către toți profesorii din primar și gimnaziu, dar nu există nicio corespondență în documente cu notele de la 1 la 10 / Ministrul Dimian explică pe Facebook, fără să indice vreo bază, ce înseamnă 9-10, 7-8 sau 5-6

Ministrul Mihai Dimian: Standardele naționale de evaluare vor reduce notele de 9 și 10 acordate „în masă”. Spun clar ce înseamnă nivelul de 5-6, 7-8 și 9-10 și trebuie respectate

Șerban Iosifescu, despre standardele naționale de evaluare: Nu văd cum aceeași lucrare va primi aceeași notă la o școală din Frecăței și la una de fițe din București. Formulările descriptorilor sunt vagi și neclare