BREAKING Proiectul legii Cîmpeanu deschide ușa mătușilor, unchilor și verilor care vor să-și promoveze rudele pe posturi în universități: ministrul a înaintat legalizarea în comisiile de examene a rudelor de gradul III și IV ale candidaților

Proiectul legii Cîmpeanu privind învățământul superior coboară ștacheta condițiilor de examinare a angajaților din universități care vor să promoveze în carieră didactică. Dacă legea educației 1/2011, în vigoare astăzi, prevede că „nu pot fi membri ai comisiilor constituite pentru organizarea și desfășurarea examenului în vederea promovării în cariera didactică persoanele care au soțul sau soția, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaților”, actualul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, propune în proiectul legii învățământului superior ca interdicția să se aplice doar până la gradul al doilea.

Ceea ce înseamnă că ar urma să se poată examina între ei verii, unchii și mătușile din universități pentru a decide dacă merită să promoveze pe un post de lector universitar, şef de lucrări universitar, conferenţiar universitar sau profesor universitar.

DOCUMENT Proiectul Legii învățământului superior inițiat de Sorin Cîmpeanu și lansat în dezbatere:

Art. 208 (1) Nu pot fi membri ai comisiilor constituite pentru organizarea şi desfăşurarea examenului în vederea promovării în cariera didactică persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al doilea inclusiv în rândul candidaţilor.

Comparație – Ce prevede Legea educației în vigoare astăzi (LEN 1/2011):

Articolul 294^1

(5) Nu pot fi membri ai comisiilor constituite pentru organizarea și desfășurarea examenului în vederea promovării în cariera didactică persoanele care au soțul sau soția, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaților.

Proiectul Legii Cîmpeanu detaliază care sunt funcţiile didactice pe care personalul didactic titular din universitate are dreptul să promoveze în cariera didactică prin acest examen (Art. 207 (1)):

• lector universitar/şef de lucrări universitar;
• conferenţiar universitar;
• profesor universitar

Legalizarea deciziilor luate de rude de gradul III și IV unele în favoarea celorlalte în cadrul universităților este o propunere care apare în mai multe articole ale proiectului Cîmpeanu. Dacă în Legea educației actuală există interdicții pentru blocarea deciziilor pe care rudele de gradul III și IV le-ar putea lua față de afinii lor, în proiectul de lege Cîmpeanu astfel de incompatibilități sunt eliminate, limita fiind gradul II (bunici, nepoți, frați/surori, părinți, copii). 

DOCUMENT Proiectul Legii învățământului superior inițiat de Sorin Cîmpeanu și lansat în dezbatere:

Art. 17 Instituțiile de învăţământ superior adoptă un cod de etică universitară şi deontologie profesională. Acesta face parte din Carta universitară şi include obligatoriu:

a) măsurile educaţionale, administrative şi tehnice care se iau pentru garantarea originalităţii lucrărilor de licenţă, masterat, doctorat, articolelor ştiinţifice sau a altor asemenea lucrări, precum şi sancţiunile aferente.

b) prevederea că persoanele care se află în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al II-lea inclusiv nu pot ocupa concomitent funcţii astfel încât unul sau una să se afle faţă de celălalt sau cealaltă într-o poziţie de conducere, control, autoritate sau evaluare instituţională la orice nivel în aceeaşi instituție de învățământ superior şi nu pot fi numiţi în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale căror decizii afectează soţii, rudele sau afinii până la gradul al II-lea inclusiv.

Comparație – Ce prevede Legea educației în vigoare astăzi (LEN 1/2011):

Articolul 130 (1) Instituțiile de învățământ superior adoptă un cod de etică și deontologie profesională universitară. Acesta face parte din Carta universitară și include obligatoriu:

a) stabilirea situațiilor de conflicte de interese și incompatibilități;

b) prevederea că persoanele care se află în relație de soți, afini și rude până la gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa concomitent funcții astfel încât unul sau una să se afle față de celălalt sau cealaltă într-o poziție de conducere, control, autoritate sau evaluare instituțională la orice nivel în aceeași universitate și nu pot fi numiți în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale căror decizii afectează soții, rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv;

c) măsurile educaționale, administrative și tehnice care se iau pentru garantarea originalității lucrărilor de licență, master, doctorat, articolelor științifice sau a altor asemenea lucrări, precum și sancțiunile aferente.

DOCUMENT Proiectul Legii învățământului superior inițiat de Sorin Cîmpeanu și lansat în dezbatere

Art. 156 (1) În sensul prezentei legi, reprezintă conflict de interese următoarele situații:

a) Ocuparea concomitentă de funcții de către persoanele care se află în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al II-lea inclusiv astfel încât unul sau una să se afle faţă de celălalt sau cealaltă într-o poziţie de conducere, control, autoritate sau evaluare instituţională la orice nivel în aceeaşi instituție de învățământ superior.

b) Participarea în calitate de membru în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs, în situația în care decizia afectează soţii, rudele sau afinii până la gradul al II-lea inclusiv;

c) Participarea în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu persoane care au calitatea de soţ sau rudă de gradul II;

Art. 199

(4) Se interzice ocuparea concomitentă de către soţi, afini şi rude până la gradul al II-lea inclusiv a funcţiilor prin care unul sau una se află faţă de celălalt sau cealaltă într-o poziţie de conducere, control, autoritate sau evaluare instituţională directă la orice nivel în aceeaşi instituție de învățământ superior.

Comparație – Ce prevede Legea educației în vigoare astăzi (LEN 1/2011):

Articolul 295

(4) După intrarea în vigoare a prezentei legi se interzice ocuparea concomitentă de către soți, afini și rude până la gradul al III-lea inclusiv a funcțiilor prin care unul sau una se află față de celălalt sau cealaltă într-o poziție de conducere, control, autoritate sau evaluare instituțională directă la orice nivel în aceeași universitate.

În ceea ce privește regimul incompatibilităților, de remarcat că Sorin Cîmpeanu nu introduce în proiectul său de lege a învățământului superior niciuna dintre incompatibilitățile aduse de Legea Miclea-Funeriu în 2011 și eliminate în forță în decembrie 2012 de Ecaterina Andronescu: incompatibilitățile rector-parlamentar sau rector-deținător de funcții de conducere în cadrul unui partid politic nu se regăsesc nici astăzi în propunerea Cîmpeanu.

• Sorin Cîmpeanu este rector al USAMV și parlamentar de două mandate, este rector din 2012 și concomitent cu poziția de rector a ocupat și funcțiile de conducere în următoarele partide: a fost copreședinte ALDE, prim-vicepreședinte Pro România, iar acum este vicepreședinte PNL. Cîmpeanu este, din 2013, și președintele Consiliul Național al Rectorilor din România.
• Potrivit surselor Edupedu.ro, planurile pe care Sorin Cîmpeanu le împărtășește în mod constant apropiaților sunt de a prelua șefia Senatului, președinția PNL în locul premierului Nicolae Ciucă și de a candida la alegerile prezidențialele din 2024.

În schimb, proiectul Legii Cîmpeanu asigură mandate nelimitate pentru rectorii universităților, care potrivit proiectului de lege Cîmpeanu pot fi și lideri în partide politice, și parlamentari. Amintim declarația recentă a inițiatorului acestui proiect de lege, aflat la al treilea mandat de rector (deși legea prevede doar 2 mandate de rector, dar și posibilitatea unui al 3-lea dacă precedentele nu sunt complete) și la al doilea de ministru: S-ar putea să vă dau o veste proastă, să fiu și-n al patrulea mandat de ministru, pentru că nu e o limită.

Sorin Cîmpeanu este ministru al Educației aflat la al doilea mandat, rector suspendat al Universității de Agronomie din București (pe care o conduce din 2012) și senator PNL. În Partidul Național Liberal a fost primit direct ca membru în conducerea centrală, în Biroul Executiv PNL, în ianuarie 2020, după ce a votat pentru învestirea Guvernului condus de Ludovic Orban, deși la momentul votului Cîmpeanu era deputat Pro România, partid pe care îl fondase alături de Victor Ponta, primul său premier, potrivit G4Media.ro.

Sorin Cîmpeanu și Daniel Constantin „și-au negociat intrarea în PNL odată cu decizia de a acorda votul de învestitură pentru guvernul liberal”, scria G4Media.ro în ianuarie 2020, citând surse politice.

„La nivel naţional, vor fi cooptaţi în structurile de conducere [ale PNL – N.Red.] domnul rector Sorin Câmpeanu şi cu domnul fost ministru al Agriculturii Daniel Constantin”, anunța atunci Ludovic Orban, potrivit G4Media.ro.

După demiterea Guvernului Orban, noul liberal Sorin Cîmpeanu a devenit ministru al educației în guvernele conduse de Florin Cîțu și Nicolae Ciucă.

Amintim că în 2018 Victor Ponta l-a indicat pe Sorin Cîmpeanu drept posibil candidat la prezidențiale din partea Pro România (sursa și detalii). Potrivit surselor Edupedu.ro, răzgândirea lui Ponta și renunțarea la Cîmpeanu drept candidat la președinție în favoarea lui Mircea Diaconu a fost unul dintre motivele rupturii dintre cei doi. Amintim că Pro România a fost inițiator și al moțiunii care a demis Guvernul Dăncilă.

Sorin Cîmpeanu a mai fost și membru ALDE (surse și detalii) condus de Călin Popescu Tăriceanu. Niciunul dintre liderii partidelor care l-au girat în funcții până acum pe Sorin Cîmpeanu nu mai este în prim-planul politicii, iar dintre foștii săi premieri, Victor Ponta și Ludovic Orban nici nu mai fac parte din partidele din fruntea cărora au condus executivul.

Vezi aici cum se definesc rudele până la gradul al IV-lea

Descarcă de mai jos proiectul Legii învățământului superior pus de Sorin Cîmpeanu în dezbatere:

Citește și:

EXCLUSIV Comisia Europeană monitorizează proiectele Cîmpeanu și „urmează să fie consultată pe proiectele de legi de îndată ce Ministerul Educației are o versiune consolidată a acestora” – SURSE / Executivul european susține „lupta împotriva plagiatului și a plagiarismului”

Marile interese ilegitime din Legile educației Cîmpeanu: rechini imobiliari, fabrici de meditații, patroni de afterschool și rectori – politicieni. Cum a ajuns ministrul Educației să amaneteze viitorul copiilor pentru a-și asigura spatele politic

BREAKING Scrisoare deschisă semnată de 100 de intelectuali, printre care Gabriel Liiceanu, Mircea Miclea, Lazăr Vlăsceanu, Andrei Cornea, Nicolae Manolescu, Radu Vancu, care îi cer ministrului Educației “consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților”, reanalizarea proiectelor de legi ale educației și prelungirea perioadei de dezbateri

Cele trei mari legi care mafiotizează România. Președintele Iohannis trebuie să oprească derapajele grave din educație, justiție și securitate națională

EXCLUSIV Profesorul Lazăr Vlăsceanu, unul dintre cei mai proeminenți sociologi români: Proiectul Legii învățământului superior – compilare, centralizare, uniformizare

EXCLUSIV Mircea Miclea, despre proiectul legii educației din preuniversitar: Evaluarea Națională trebuie să rămână obligatorie. Cum nimic din notele obținute în gimnaziu nu mai contează, ci doar examenele de la admiterea la colegii, elevii se vor concentra să ia meditații de la cei care sunt acolo / Desființarea inspectoratelor școlare mi se pare o greșeală. Clientela politică este hrănită mai bine prin transformarea lor în deconcentrate

Daniel Funeriu, fost ministru al Educației: Eșecul de moment al președintelui Iohannis

PNL și-a schimbat radical poziția față de plagiate după ce la vârful partidului a venit Nicolae Ciucă, el însuși acuzat de plagiat. Ce spuneau liberalii în martie și ce fac acum

Matematicianul Sergiu Moroianu: Insectarul plagiatorilor. Cum au încercat să scape politicienii de rușinea furtului intelectual (Op-ed)

Daniel David: Foarte scurte considerații despre „dezbaterea CNATDCU” cu referire la noua lege a învățământului superior

“Dacă am lăsa doctoratele la universități, ar ieși o mizerie” – susține fostul ministru al Educației Daniel Funeriu

Remus Pricopie, rectorul SNSPA, reacționează la noile proiecte de Legi ale educației: Nu cred că cele două propuneri legislative sunt în integralitatea lor în linie cu proiectul România Educată

Desființarea CNATDCU este o tentativă de mușamalizare a oricărei fraude. Este aberant mecanismul care trimite o decizie de plagiat dată de experții Consiliului la decizia justiției – declară matematicianul Vasile Brînzănescu, membru în conducerea instituției-cheie în soluționarea plagiatelor

BREAKING Instituția-cheie în analizarea plagiatelor este desființată în proiectul Legii educației, în plin scandal de plagiat la adresa premierului. Nicolae Ciucă “a validat“ proiectul de lege și va scăpa de analiza CNATDCU dacă legea intră în vigoare

Abuzurile de putere ale premierului Ciucă. Generalul distruge instituții întregi ca să scape de acuzația de plagiat

Voi sesiza Consiliul Europei privind propunerea de desființare a CNTADCU, anunță deputatul USR Iulian Bulai

Cătălin Drulă, președintele USR, reacție virulentă la propunerea de desființare a CNATDCU: Să-ți fie rușine, Sorin Cîmpeanu! USR îi cere lui Iohannis să intervină pentru schimbarea proiectului de lege astfel încât Consiliul să își facă treaba în continuare

Sorin Cîmpeanu, replică după ce a propus în lege desființarea CNATDCU și analizarea plagiatelor de către universități: Acordarea titlului de doctor trebuie să fie o prerogativă a universității. Legislația actuală disipează asumarea răspunderii putând genera situații grave

Jurnalist Hotnews către purtătorul de cuvânt al guvernului: Premierul Ciucă e spălat efectiv de acuzația de plagiat, nu vă e rușine cu un astfel de premier? Nu vă simțiți puțin rușinați?