Elevii români de clasa a IV-a au o performanță la matematică considerabil peste media internațională,, dar această performanță scade abrupt în clasa a VIII-a, unde ei au o performanță modică și unde ponderea elevilor care nu ating pragul minim, deci se înscriu în zona analfabetismului numeric, crește considerabil. Așa arată rezultatele Studiului privind tendințele internaționale în matematică și științe – TIMSS 2023, publicate miercuri de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanței Educaționale (IEA). În cazul științelor, performanțele medii ale elevilor români sunt mai slabe decât cele la matematică, atât la clasa a IV-a, cât și la clasa a VIII-a, România înscriindu-se în plutonul de mijloc al țărilor participante în ambele categorii de clienți.
TIMSS – „Trends in International Mathematics and Science Study” 2023 este un studiu global organizat separat de PISA, evaluarea OCDE ce vizează competențele elevilor în matematică, citire și științe. Ultima ediție TIMSS s-a desfășurat în 2023, iar la evaluarea de clasa a IV-a au articipat 59 de sisteme de educație și șase entități de referință,, pe când la studiul de clasa a VIII-a au participat 44 de sisteme de educație și 3 entități de referință. În total au fost evaluați aproape 300.000 de elevi din peste 8.700 de școli din întreaga lume.
- România a participat, acum, și la evaluarea elevilor de clasa a IV-a, la care nu a luat parte în precedenta evaluare, din 2019.
Studiul publicat astăzi arată o scădere a performanței medii a elevilor de la finalul școlii primare la finalul gimnaziului și la matematică, și la științe. Iar ponderea elevilor care nu se ating nivelul minim de performanță crește: dacă în clasa a IV-a se înscrie în media internațională, ea este, la matematică, de două ori și jumătate mai mare în clasa a VIII-a.
- Ce înseamnă fiecare prag de evaluare luat în calcul TIMSS 2023 – la sfârșitul articolului
Rezultatele elevilor români pentru fiecare categorie a evaluării:
Matematică – Clasa a IV-a:
Scor mediu 542 de puncte, similar cu al unor țări precum Turcia, Anglia, Polonia, Irlanda, Olanda, Letonia sau Norvegia.
Scorul mediu al elevilor români îi plasează în nivelul intermediar (Intermediate Benchmark – peste 475 de puncte), aproape de pragul pentru următorul nivel de performanță, High Benchmark (550 de puncte), dar departe de cel mai ridicat nivel de performanță, Advanced Benchmark (prag: 625 de puncte).
La clasa a IV-a, România se clasează, după scorut mediu, pe locul 12 la nivelul tuturor țărilor participante, adică în primul sfert al „clasamentului” internațional de aproape 60 de țări.
La acest nivel, doar 6% dintre elevii români participanți la TIMSS 2023 nu au atins nivelul minim (Low Benchmark, atins de 94% dintre elevi), sub media internațională de 10%. La polul opus, 16% dintre elevii români de clasa a IV-a au atins nivelul avansat.
Matematică – Clasa a VIII-a
Elevii români au înregistrat, la această ediție, un scor mediu de 496 de puncte, în creștere față de scorul mediu de 479 de puncte înregistrat la TIMSS 2019. Acel studiu plasa România pe ultimul loc în Europa la alfabetizarea științifică și numerică.
Scorul mediu încadrează elevii români în același nivel intermediar ((Intermediate Benchmark – scoruri peste 475), dar considerabil mai departe de pragurile superioare (High Benchmark – 550, Advanced Benchmark – 625).
România se clasează, astfel, pe locul 19 internațional, aproape de media celor peste 40 de sisteme luate în calcul, elevii români având un scor mediu comparabil cu cei din Norvegia, Italia, Malta, Cipru, Emiratele Arabe Unite sau SUA.
Ponderea elevilor români care nu au atins nivelul minim – Low Benchmark, deci se înscriu în zona analfabetismului numeric și științific, crește în cazul celor de clasa a VIII-a la 17%, de aproape trei ori mai mare decât cea a elevilor de clasa a IV-a. Pe de altă parte, în „top” (elevi care ating nivelul Advanced Benchmark) ponderea este similară cu cea înregistrată la clasa a IV-a – 9%.
Științe – clasa a IV-a
În cazul Științelor, elevii români de clasa a IV-a au un rezultat considerabil mai slab decât la matematică, dar peste media internațională: țara ocupă locul 18 la nivel internațional, cu 526 de puncte – același scor ca Cehia, Slovenia și Lituania, similar cu Bulgaria și Norvegia (530) și ușor peste cel al Ungariei (524) sau Danemarcei ()522).
Și în acest caz elevii români se încadrează în performanța medie internațională (Intermediate Benchmark – 475, sub nivelul High Benchmark – 550)
La acest capitol, doar 7% dintre elevii români nu ating pragul minim de performanță, înscriindu-se în zona analfabetismului științific: 93% depășesc pragul Low Benchmark. La polul opus, 10% dintre elevi ating performanța cea mai ridicată – Advanced Benchmark.
Științe – clasa a VIII-a
Elevii români ajunși la finalul gimnaziului ocupă locul 25 la nivel internațional, din cele peste 42 de țări luate în calcul, având un scor mediu scăzut, – 466, sub pragul de Intermediate Benchmark (475). Scorurile României sunt similare cu cele ale unor țări precum Cipru, Oman sau Chile.
În cazul elevilor români de clasa a VIII-a ponderea celor care nu ating pragul minim de performanță este de peste 20%: doar 79% dintre ei ating pragul Low Benchmark. Iar la polul opus doar 2% ating Advanced Benchmark la acest capitol.
Ce înseamnă pragurile de performanță folosite în TIMSS 2023
Matematică – Clasa a IV-a:
- Low Benchmark (400) – elevii demonstrează o înțelegere de bază a matematicii
- Intermediate Benchmark (475) – elevii demonstrează cunoștințe matematice în situații simple și corelează reprezentări
- High Benchmark (550) – Elevii aplică diverse concepte și reprezentări în contexte extinse
- Advanced Benchmark (625) – Elevii pot selecta și aplica informații pentru a implementa operațiile potrivite pentru a rezolva probleme
Matematică – Clasa a VIII-a:
- Low Benchmark – Elevii au cunoștințe de bază și pot face reprezentări vizuale
- Intermediate Benchmark – Elevii pot aplica unele cunoștințe matematice într-o serie de situații
- High Benchmark – Elevii pot aplica înțelegerea conceptelor într-o diversitate de situații relativ complexe
- Advanced Benchmark – Elevii pot să extindă înțelegerea matematică pentru a putea soluționa probleme într-o serie de contexte noi
Științe – Clasa IV-a:
- Low Benchmark – Elevii cunosc unele fapte științifice
- Intermediate Benchmark – Elevii demonstrează și aplică acele cunoștințe pe care le dețin cu privire la concepte științifice
- High Benchmark – Elevii pot demonstrated și aplica unele cunoștințe de științe ale vieții, fizică și științe ale pământului și se pot implica în unele practici de verificare științifică
- Advanced Benchmark – Elevii pot demonstrata, aplica și comunica ceea ce știu cu privire la științele vieții, fizică și științe ale ale pământului și pot să se implice în multiple practici de verificare științifică
Științe – clasa a VIII-a
- Low Benchmark – Elevii demonstrează și aplică unele cunoștințe cu privire la fapte științifice
- Intermediate Benchmark – Elevii pot aplica lucrurile pe care le înțeleg cu privire la concepte de biologie, chimie, fizică, științele pământului și se pot implica în unele practici științifice
- High Benchmark – elevii demonstrează și aplică diverse cunoștințe de biologie, chimie, fizică și științele pământului și se pot implica într-o multitudine de practici științifice
- Advanced Benchmark – Elevii demonstrează, aplică și argumentează pe baza cunoștințelor cu privire la concepte din biologie, chimie, fizică și științele pământului în diverse contexte și se pot implica în practici științifice mai complexe.
Citește și:
Rezultate TIMSS 2019: România s-a clasat ultima din Europa, la același nivel cu Bahrain și Emiratele Arabe, la alfabetizarea științifică și numerică a elevilor de clasa a VIII-a. 22% dintre tineri sunt analfabeți funcțional la matematică și chimie, fizică, biologie
Redacția
Eugenia Paval
Mihai Peticilă
Oana Rogojanu
Raluca Pantazi
6 comments
Multumesc din suflet!!! Asta cautam pemtru cercetarea mea!!!!
La ce procent real de PIB (fără burse ) are Romania si la ce salarii au profesorii rezultatele sunt excepționale, comparativ cu tări care au si 8% din PIB.
Mai mult, dacă elevii ar fi antrenați pe astfel de teste ar fi chiar mai sus.
La clasa a 4-a, România e deasupra Finlandei (542 față de 529), la clasa a 8-a, România e aproape acolo (496 față de 504).
Deci hai să nu ne mai dăm cu cwrwl de pământ de fiecare dată când se publică listele astea, cu ce finanțare avem noi, rezultatele sunt extraordinare ÎN CIUDA celor care se chinuiesc din răsputeri să distrugă ce-a mai rămas bun în învățământ.
PS Dacă vă uitați cine conduce clasamentele astea – sunt asiaticii care au ca model competiția (pe sânge la propriu), cu metodele alea vechi care sunt aplicate fără niciun stres, și care dau și cele mai bune creiere universităților vestice. Noi nu mai vrem de-alea, noi vrem soft core education, să fie fericiți elevii, să fie simpatici profesorii, să ne jucăm la clasă, să n-avem nici note sau doar cele mai mari note, etc. Și după aia să clacheze absolvenții prima dată când strigă șeful la ei că habar n-au pe ce lume au aterizat.
Corect!
Romania sta f bine.
Am devansat Germania , Suedia și Franța SI Austria. și mult lăudata Finlanda.
sa nu ne mai punem cenușă in cap aiurea.
„…aproape 300.000 de elevi din peste 8.700 de elevi „. Poate scoli.