De ce avem nevoie de generații diferite la locul de muncă? Analiza unui înalt oficial Renault, pe platforma Comisiei Europene pentru educația adulților

2.033 de vizualizări
Jean Dominique Senard / Foto: phys.org
Populația îmbătrânește, oamenii au o viață de muncă mai lungă, iar acest lucru face ca un număr mai mare de generații să lucreze împreună. Dacă adăugăm și ritmul rapid al schimbărilor cauzate de tehnologie, avem imaginea unei realități cu impact puternic asupra câmpului muncii, unde învățarea continuă devine o necesitate și lucrul în comun al multor generații diferite iminent, arată Jean-Dominique Senard, Chairman of the Board of Directors la Groupe Renault, într-o analiză publicată săptămâna aceasta pe blogul Platformei electronice a Comisiei Europene pentru educația adulților în Europa.

Ce spune Jean-Dominique Senard, în materialul preluat de platforma Comisiei Europene și publicat inițial pe Weforum.org – idei principale:

  • “O nouă generație care intră pe piața muncii și agită vechile obiceiuri nu este nimic neobișnuit. Dar ritmul rapid al schimbărilor tehnologice, combinat cu numărul de generații care lucrează împreună în același timp (baby boomers, generația X, milenialii și generația Z) creează o nouă situație.”
  • “Creșterea speranței de viață are ca rezultat o îmbătrânire a populației și o viață de muncă mai lungă, în special cu o creștere a vârstei legale de pensionare în multe țări. Aceste două tendințe modelează piața muncii în moduri diferite.
  • Cel mai semnificativ, nu mai este de conceput să vă opriți cu învățarea și dezvoltarea abilităților la 20 sau 25 de ani. Accelerarea masivă a progresului tehnologic și a digitalizării face imperativă învățarea și formarea pe tot parcursul vieții.”
  • “Îmbogățirea poate veni și dintr-o schimbare în perspectivele muncii. Valorile promovate de noile generații se schimbă. Pentru tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, din 14 propuneri de „valori care contează la locul de muncă”, „abilitățile de ascultare” se află în vârful clasamentului. În partea de jos a listei se afla „loialitatea” și, în pe ultima poziție, „autoritatea”.
  • “Nu este vorba despre păstrarea scorurilor sau confruntarea culturilor la locul de muncă. Efortul de adaptare nu trebuie să se bazeze doar pe umerii unei generații sau ai alteia. Este responsabilitatea întregii companii să transforme și să implice toate generațiile în acest efort.”
  • “Această transformare este așteptată de toți, nu numai de cei mai tineri. Studiile recente arată că o mare majoritate a persoanelor, indiferent de vârstă, consideră că locurile de muncă se vor transforma (90% dintre cei sub 35 de ani consideră acest lucru și 86% dintre cei peste 35 de ani).”
  • “Restabilirea motivației și implicarea tuturor generațiilor în transformarea companiei este, prin urmare, o provocare majoră. Pentru a ajunge acolo, este esențial să vă concentrați pe un obiectiv comun și să îl stabiliți ca un numitor comun. Nimeni, nici tânăr, nici bătrân nu poate fi mulțumit de o viață întreagă de muncă, dacă singurele sale obiective sunt productivitatea și profitul.”

Citește materialul integral pe Platforma electronică pentru educația adulților din Europa

 

Sursa foto: phys.org

 

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

EXCLUSIV Moldova unește biblioteca digitală cu portalurile de înscriere online la grădiniță și școală. Cum se înscriu online copiii la grădiniță cu 3 ani înainte de a merge în grupa mică

Autoritățile de la Chișinău anunță că vor uni cele 3 platforme digitale pe care le-au creat în educație. Părinții își înscriu copiii la școală prin escoala.md și la grădiniță prin…
Vezi articolul
Dragos Iliescu / Foto: Facebook

Efectul Flynn în România, concluziile celui mai mare studiu cu privire la inteligența românilor. Dragoș Iliescu: Nivelul din 1989 a fost cel mai mare pe care România l-a avut în IQ, după care a urmat o prăbușire. Noi suntem astăzi, educațional, ca după Război

Performanțele cognitive ale românilor sunt astăzi la nivelul pe care îl aveam după Al Doilea Război Mondial. Concluzia aparține celui mai amplu studiu cu privire la evoluția scorurilor de inteligență…
Vezi articolul