Când “ce-a vrut să spună autorul” alungă cititorul: prea multe analize de text la școală riscă să elimine plăcerea lecturii – studiu

Tinerii care citeau cu plăcere în copilărie, dar care și-au pierdut în timp interesul pentru citit atribuie adesea această evoluție experiențelor școlare, precum nevoia de a citi cu scopul de a face analize de text, arată un nou studiu al unei echipe de cercetători canadieni, citat de platforma educațională Edutopia. Acesta argumentează că există o legătură strânsă în cititul de dragul de a citi și formarea unor abilități lingvistice mai puternice, în timp ce accentul pe analiza textelor implică un cost psihologic atunci când aceasta devine dominantă, făcându-i pe tineri să se îndepărteze de cititul voluntar.

Ce-a vrut să spună autorul – prea multe analize de text la școală

• Studiul a fost realizat de o echipă de cercetători condusă de Sandra Martin-Chang, profesoară de educație la Universitatea Concordia din Montreal, Canada. Cercetarea s-a bazat pe un eșantion de 200 de studenți de licență, care au fost întrebați în legătură cu interesul lor pentru lectură, frecvența lecturilor de dragul cititului, motivarea pe care o simt pentru lectură și experiențele care le modelează atitudinile față de aceasta.

O constatare notată de Martin-Chang, citată de publicația menționată, este că “experiența copiilor (în privința cititului – n. red.) este adesea foarte pozitivă în școala primară, dar scade în liceu”. Și aceasta, pentru că, în timp ce copiii de vârste mici tind să citească povești pentru a-și dezvolta abilitățile de citire și, adesea, să își împărtășească acea experiență cu un adult, în liceu natura lecturilor se schimbă profund: elevii trebuie să citească texte tot mai dificile și mai pline de informație. 

Potrivit cercetării, 35% dintre studenții participanți au indicat un motiv anume: nu le mai place să citească deoarece “li se cerea să analizeze cărți în liceu, iar aceasta reducea plăcerea” lecturii.

Analiza textelor este esențială în școală, dar trebuie încurajat și cititul de dragul cititului

Martin-Chang nu sugerează ca elevii să citească doar de dragul cititului, deoarece analiza textelor este esențială pentru predarea potențialului de exprimare. Dar când pui accentul în principal pe analiză și colectarea de informații, lucru care de obicei începe să se întâmple în gimnaziu, acest lucru poate să dea de înțeles că cititul ar avea doar valoare utilitară, pierzându-se legătura cu imaginația, pasiunea și creativitatea.

Potrivit Edutopia, “e nevoie să abordăm cititul de plăcere la fel de serios ca cititul în scopuri academice, dacă vrem să susținem cititul voluntar în gimnaziu și liceu, până la vârsta adultă”. Iar Martin-Chang face trimitere la activitățile sportive: “Nu vrem ca cei mici să facă exerciții doar la ora de sport, vrem să facă mișcare și când ajung acasă. La fel și cu cititul. La școală, vrem să le arătăm o serie de lucruri pe care să și le însușească, pentru ca apoi să meargă acasă și să le continue pe cont propriu”.

Potrivit studiului, chiar și lectura unor texte ușoare produce beneficii – creșterea abilităților verbale și creative, capacitatea de a manifesta empatie, diminuarea ideilor preconcepute.

Printre propunerile cercetătoarei, dar și ale publicației citate, pentru încurajarea lecturilor voluntare:

• La clasă, accentul să fie pus pe posibilitatea de a alege, iar elevii să aibă posibilitatea de a împărtăși ceea ce au citit;
• Elevilor să li se pună la dispoziție cărți dincolo de nevoile curriculare;
• Elevii să aibă acces la cărți relevante pentru propriile lor pasiuni, experiențe, mediul social și cultural;
• Dramatizarea unor texte de către elevi;
• Evitarea fișelor de lectură;
• Asocierea unor cărți de interes pentru copii, precum Harry Potter, cu ceea ce se predă la clasă, la ora de știință, de exemplu.

Studiul echipei canadiene mai constată, între altele:

• Plăcerea lecturii poate fi asociată unor abilități mai bune de exprimare verbală, iar acest lucru se explică mai degrabă prin expunerea la ficțiune, decât la nonficțiune;
• Participanții care spun că au citit cărți sub presiune externă au, adesea, abilități mai slabe de exprimare verbală, mai ales în asociere cu lecturi de nonficțiune.

Photo 4997113 © Monkey Business Images – Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.