Cât de mare este „urgența socială” a redeschiderii școlilor? Modelul francez văzut cu ochi de englez

10.605 vizualizări
Foto: Youtube.com – France24
„Modul cum se întâmplă lucrurile acum inoculează părinților o stare de vină. Dacă îi duc la școală pe copii și aceștia se îmbolnăvesc, părinții se vor simți vinovați. Dacă îi țin acasă și pierd în fața altora care merg la școală, se vor simți vinovați. Când guvernezi, trebuie să iei măsuri clare”, este citat de BBC primarul unei localități din Franța. Ministrul educației din această țară spune, dimpotrivă, că redeschiderea școlilor are un scop total opus. Ce se întâmplă în Franța, care a redeschis școlile acum două săptămâni, este luat drept etalon în alte țări, inclusiv în Marea Britanie, unde premierul Boris Johnson a anunțat ieri că merge mai departe cu planul de a redeschide școlile din 1 iunie.
  • Redeschiderea școlilor este văzută drept un pas-cheie pentru reluarea activităților economice, mai ales în țările cu un calendar școlar ce include activități în bună parte din vară. Discuțiile s-au axat în mare parte, până acum, pe latura sanitar-medicală – cât de sigură sau nu este întoarcerea copiilor la clasă și în ce condiții trebuie să se petreacă – și pe cea utilitară – nevoia ca școlile să înceapă așa încât și părinții să poată munci fără să aibă grija celor mici. Lumea începe, însă, să investigheze și alte mize ce însoțesc acest proces.
  • În România, prin decizia de a nu redeschide anul acesta școlile, confuzia pe moment din acest punct de vedere a fost eliminată, dar rămâne, pentru mulți părinți, problema ce se va întâmpla peste vară.

În Anglia, premierul Boris Johnson a anunțat duminică faptul că va merge mai departe cu planul său de a redeschide școlile treptat, din 1 iunie. Potrivit BBC, redeschiderea va începe – ca și în Franța – cu elevii din clase mici, urmând să se extindă ulterior și pentru cei mai mari.

Dar, în contextul în care multe organizații ale profesorilor și-au exprimat rezervele și îngrijorarea față de condițiile redeschiderii – cum s-a întâmplat, de altfel, și în Franța – premierul Johnson a admis că „se poate să nu fie posibil” pentru toate școlile să se redeschidă din 1 iunie, iar cele care vor întâmpina greutăți vor primi sprijinul guvernului.

În condițiile tensiunilor produse de aceste planuri guvernamentale, BBC a analizat situația din Franța, unde redeschiderea școlilor este descrisă de guvernanți drept o „urgență socială”. În această țară, 40.000 de școli primare s-au redeschis pe 11 mai, urmate la o săptămână de ciclul gimnazial.

În Franța, tot copiii săraci sunt dezavantajați și de redeschiderea școlilor

Așa cum în Anglia autoritățile nu se așteaptă la o redeschidere cu larga participare a populației, și în Franța situația a evoluat lent. Potrivit ministrului Educației, Jean-Michel Blanquer, au revenit la casă aproximamtiv 20% dintre elevii de școală primară.

  • Mai mult, nu cei din clase dezavantajate formează majoritatea, ci elevii din familii mai bogate. Potrivit ministrului, familiile mai sărace au nevoie de mai mult timp pentru a fi convinse. Și aceasta, deși opinia larg răspândită printre experți este că aceste familii sunt cele mai afectate de lipsa de echitate produsă de închiderea școlilor și de școala online.

Primarul citat la începutul acestui articol este cel al localității Sens, în sudul Parisului, unde toate școlile au rămas închise din cauza unor cazuri de posibile infecții cu noul coronavirus, semnalate de profesori. Toate au fost declarate, ulterior, negative.

În acea localitate, primarul care vorbește despre sentimentul de vină inoculat de autorități părinților susține că decizia sa de a nu redeschide a fost foarte populară. Pe de altă parte, BBC arată că, în acea localitate, peste 90% dintre părinți spuseseră că nu intenționau să își trimită copiii la școală.

Iar ministrul Blanquer spune că „cea mai bună metodă de a-i reasigura pe părinți că totul este în siguranță este ca alți părinți să-i ducă pe copii la școală”.

BBC pune față în față și atitudinile celor doi oficiali francezi:

  • Ministrul educației: E imposibil să spui unei familii că sunt obligați să-și trimită copilul la școală, dacă nu vrea acest lucru, în actualul context
  • Primarul care se plânge de sentimentul de vină inoculat părinților: Cred că [redeschiderea școlilor] trebuia să fie ori obligatorie pentru toată lumea, ori să nu existe.


2 comments
  1. Locuiesc in Franța și știu ce vorbesc. Primarii trebuie să deschidă școlile respectând condițiile sanitare iar Ministrul educației plătește profesorii. Primarii care nu au deschis sunt puțini și nu au vrut să-și asume responsabilitatea in cazul îmbolnăvirilor. O mare cacialma in Franța pentru că s-a făcut pe baza de voluntariat și nici profesorii n-au vrut să se întoarcă. Eu am noroc că fiul meu este la o școală privată în CP. Toate invatatoarele au venit la lucru și clasele au fost împărțite în 2. Adică fiul meu se duce la școală 2 zile din 4. Dacă aș fi fost la școala publică nu eram prioritara. O mare diferență între organizare la școală catolica și cea publică. In România se plânge lumea de educația religioasă iar aici toți boierii își dau copii la școală catolica pt că cea publică nu mai produce valoare, doar socialisti și revendicatori de drepturi fara obligații. Este foarte greu sa intri la o școală privată, se fac listele de când copilul e bebeluș și îți trebuie recomandări. E păcat că în România nu s-au reluat cursurile. Bieții copii de la tara sunt dezavantajați. Și puteau să facă cursurile și în curtea școlii. Nu ministrul francez al educației a decis, ci Macron și primul ministru. Dacă era după Blanquer se menținea proba orală de bac și nu era chiar voluntariat. La școlile publice e dezorganizare totala, învățătoare își face programul: vine, nu vine; copii sunt să amestecați, cei care au prioritate se duc la școală dar nu sunt neapărat cu invatatoarea și colegii lor. Părinții hartuiesc învatatoarea, programul e comunicat de pe o zi pe alta și doar câțiva copii sunt primiți. Exista o obligație că fiecare copil sa se întoarcă măcar o zi la școală. O aberație. Toate școlile puteau să facă o zi din două sau din trei.

  2. Locuiesc in Franța și știu ce vorbesc. Primarii trebuie să deschidă școlile respectând condițiile sanitare iar Ministrul educației plătește profesorii. Primarii care nu au deschis sunt puțini și nu au vrut să-și asume responsabilitatea in cazul îmbolnăvirilor. O mare cacialma in Franța pentru că s-a făcut pe baza de voluntariat și nici profesorii n-au vrut să se întoarcă. Eu am noroc că fiul meu este la o școală privată în CP. Toate invatatoarele au venit la lucru și clasele au fost împărțite în 2. Adică fiul meu se duce la școală 2 zile din 4. Dacă aș fi fost la școala publică nu eram priotara. O mare diferență între organizare la școală catolica și cea publică. In România se plânge lumea de educația religioasă iar aici toți boierii își dau copii la școală catolica pt că cea publică nu mai produce valoare, doar socialsti și revendicatori de drepturi fara obligații. Este foarte greu sa intri la o școală privată, se fac listele de când copilul e bebeluș și îți trebuie recomandări. E păcat că în România nu s-au reluat cursurile. Bieții copii de la tara sunt dezavantajați. Și puteau să facă cursurile și în curtea școlii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

ANALIZĂ Noua programă de Limba română propusă pentru clasa a IX-a nu are absolut nicio mențiune despre Inteligența Artificială, deși programele altor discipline cer „imperativ” folosirea AI în predare-învățare / Studiu de caz OCDE legat de Scriere în curriculumurile școlare: Toate strategiile de învățare au în prezent alternative susținute de AI

Proiectul de programă pentru disciplina Limba și literatura română – clasa a IX-a, care a stârnit deja critici cu privire la conținuturile literare recomandate și modalitatea de abordare a acestora,…
Vezi articolul

Gradația de merit trebuie regândită, creșterile salariale automate ar trebui limitate, iar salariile pentru diversele grade didactice să fie revizuite – măsuri propuse de OCDE pentru corelarea salariilor cu performanța profesorilor

„România va trebui să stabilească o legătură mai strânsă între promovare, salarizare și performanță”, dacă își dorește ca regulile pentru evoluția în carieră a cadrelor didactice și creșterile salariale planificate…
Vezi articolul

ANALIZĂ Cele mai multe instituții care acum 14 ani erau identificate, independent, ca universități de educație se declară acum universități de educație și cercetare sau de cercetare avansată, deși numărul absolvenților de masterat, doctorat și studii postuniversitare s-a prăbușit

Mai bine de jumătate dintre universitățile românești se declară, în 2025, universități de educație și cercetare, iar aproape 40% dintre ele se declară universități de cercetare avansată. În același timp,…
Vezi articolul

Religia ca disciplină la Bac în țările europene: în unele nu există deloc, în altele apare ca opțional, atât ca studiu al diverselor doctrine, cât și prin abordări de filosofie și istorie a religiei, religie și sexualitate, religie și știință, pluralism religios

Religia, ca materie de studiu în mai multe țări europene, fie obligatorie, fie opțională, este abordată diferit în diversele tipuri de examene date de elevi la finalul liceului – Bacalaureat,…
Vezi articolul

ANALIZĂ Școala românească, o barieră în calea interesului elevilor despre mediu, arată rapoarte OECD / Doar 2 din 5 elevi au încredere în capacitatea lor de a explica felul în care emisiile de dioxid de carbon afectează schimbările climatice

Elevii români sunt interesați de problematica mediului înconjurător, dar sunt cu mult în urma colegilor lor din alte țări cu privire la cunoștințele pe această temă și la competențele legate…
Vezi articolul

Inteligența Artificială ar trebui să fie abordată în școli prioritar pentru întărirea competențelor profesorilor și să fie folosită doar când e aliniată la obiectivele educaționale – prevăd recomandările naționale trimise școlilor primare și gimnaziale în Danemarca / Recomandările daneze privind folosirea AI în școli

Inteligența artificială ar trebui să fie abordată, în unitățile de învățământ, prioritar pentru întărirea competențelor profesorilor și să fie folosită doar când e aliniată la obiectivele educaționale. Așa sună un…
Vezi articolul