Ce face Spania, a doua țară din UE, după România, cu cei mai mulți tineri care au părăsit educația înainte de vreme, pentru a combate fenomenul: Plan de acțiune sistematică în 44 de măsuri, de la harta detaliată a școlilor vulnerabile la timp extins de învățare sau reducerea numărului de repetenți

Spania, a doua țară din UE, după România, din punct de vedere al numărului mare de tineri care au renunțat la școală înainte de vreme, a întocmit cu sprijin internațional un plan de acțiune format din 44 de propuneri, grupate în cinci linii de acțiune, pentru a combate fenomenul părăsirii timpurii a școlii. Planul, prezentat de rețeaua europeană Eurydice, include un set larg de recomandări ce vizează toți actorii sistemului educațional – școli, autorități, părinți și elevi.

• Potrivit Eurostat, Spania este a doua țară din UE cu cea mai ridicată rată de părăsire timpurie a școlii, după România. Dacă în România aceasta se menținea, în 2022, la un nivel de peste 15%, în cazul Spaniei rata părăsirii timpurii a școlii – procentul de tineri cu vârste între 18-24 de ani care nu au finalizat studiile liceale – a fost de 13,9% în 2022. Ținta europeană de reducere a acestei rate este de 9% până în 2030.

Potrivit prezentării Eurydice, Ministerul Educației din Spania – țară unde învățământul este în bună măsură descentralizat la nivelul regiunilor autonome – a colaborat cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Comisia Europeană pentru a înainta un Plan de Acțiune pentru combaterea abandonului în școli. Acesta cuprinde 44 de propuneri, grupate în cadrul a 15 recomandări-cadru, în cinci zone de acțiune, abordare sistematică ce urmărește să atingă în mod coordonat o serie de ținte, de la identificarea școlilor în dificultate la orientare spre zona pregătirii profesionale.

Propunerile, formulate în această vară, după cele cinci zone de acțiune:

Identificarea școlilor vulnerabile

E propusă realizarea unui Index al vulnerabilității școlilor din toată țara, în funcție de care să fie alocate resurse suplimentare și care ar urma să includă două tipuri de statistici indicatori valabili pentru sistemul școlar în general și indicatori suplimentari stabiliți în funcție de specificul local. Pot fi folosite date precum informații socio-economice, geografice, gradul de repetare a clasei, absențe, performanța școlară etc. 

E propus și un sistem de avertizare timpurie cu privire la elevii ce riscă să abandoneze școala, în printr-un set de informații cu privire la performanța școlară, comportament etc. Acesta ar urma să fie adisponibil pentru toate administrațiile locale, pentru cazurile în care elevul schimbă școala.

Pregătirea profesorilor

A doua zonă de acțiune vizează pregătirea profesorilor și a managementului școlar pentru a promova incluziunea și starea de bine a elevilor. Planul propune introducerea unor competențe socio-emoționale pentru admiterea în programele de de formare inițială a profesorilor și prioritizarea dezvoltării profesionale continue, mai ales pentru profesorii din școli vulnerabile.

Sprijin pentru elevi

Al treilea set de măsuri propus urmărește să ofere sprijin și incluziune elevilor în situații de risc, pe baza Indicelui vulnerabilității școlare amintit mai sus. Sunt avute în vedere măsuri de sprijin pentru elevii care întâmpină greutăți în familie, crearea unor grupuri de învățare, clase de sprijin pentru realizarea temelor sau a acțiunilor remediale, timp extins de învățare. E recomandată, totodată, diminuarea ratei de repetare a anului, care este asociată cu un risc sporit ca elevul să aibă rezultate școlare mai slabe. Alte propuneri: creșterea acțiunilor de consiliere în școli, reducerea segregării.

Flexibilitate curriculară și învățarea bazată pe competențe

Al patrulea pilon propune o flexibilitate curriculară mai mare și orientarea elevilor către învățare pe bază de competențe, în domeniul profesional-vocațional și către programe de reintegrare în școală. Documentul propune o campanie națională pentru promovarea învățământului vocațional, ținta unei reforme separate.

Administrație

A cincea zonă de acțiune este cea a colaborării instituționalizate între regiuni, prin care administrațiile să abordeze sistematic și periodic problema părăsirii timpurii a școlii, prin discuții ale căror rezultate să fie integrate într-o platformă digitală comună și care să fie urmate prin acțiuni de tip follow-up.

Citește și:

România are cei mai mulți tineri din UE care au renunțat la educație înainte de vreme, cu o rată de peste 15%, similară cu cea din 2019 / Rata de părăsire timpurie a școlii a scăzut în Uniunea Europeană până la 10% – Eurostat

Foto: © Vadreams | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.