Ce înseamnă școala deschisă în pandemie, în Franța, exemplul preferat al ministrului Cîmpeanu în contextul redeschiderii dorite în România? Trei perspective: părintele, regulile, decidenții

10.102 vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Școile franceze au fost permanent deschise pe parcursul acestui an școlar, în pofida unor presiuni constante de a fi închise, din cauza pandemiei. De o săptămână, ministrul Sorin Cîmpeanu dă constant drept exemplu situația din Franța în contextul pregătirilor de redeschidere a școlilor din România, care, potrivit planificării guvernului, ar urma să se petreacă pe 8 februarie. Între timp, pe măsură ce în Franța situația epidemiologică rămâne foarte gravă, guvernul este din nou confruntat cu presiuni puternice să închidă, totuși, școlile, după exemplul altor țări precum Germania sau Marea Britanie, care le-au închis, după ce le-au ținut deschise în toamnă. Ce se întâmplă, la urma urmei, cu școlile din Franța, modelul aparent preferat al ministrului român al Educației?
  • Edupedu.ro vă prezintă situația din trei perspective: ce spune părintele, ce măsuri de siguranță impune sistemul de învățământ, cum arată dezbaterea publică pro și contra închiderii școlilor
Care sunt regulile

Școlile franceze și-au desfășurat activitatea în mare parte “normal”, însemnând că elevii s-au dus în continuare la școală, cu efectiv complet în clase. Excepție au făcut, în ultima perioadă, clasele de liceu, care și-au desfășurat activitatea în mod hibrid – jumătate la școală, jumătate online. Măsurile au fost, în mare parte, similare cu cele aplicate în septembrie-octombrie și în România, mai puțin cu dispozitive de “plexiglas” și cu mai multă severitate în aplicare. Iar modelul hibrid, pe care ministrul român al Educației nu îl agreează, a fost introdus cu întârziere, doar la nivelul liceelor.

“Normal” înseamnă respectarea unor reguli clare, capabile să mențină o distanțare cât mai mare între grupurile de elevi, dar nu neapărat între elevii din aceeași clasă. Ce spun aceste reguli? 

Conform normelor publicate de Ministerul francez al Educației, actualizate în noiembrie:

  • Cea mai importantă regulă este obligativitatea purtării măștii pentru toți elevii de peste șase ani și pentru personalul școlar.
  • Părinții sunt responsabili ca elevii cu febră sau cu simptome asociate Covid-19 să nu meargă la școală. Nici profesorii, nici elevii care au cazuri de Covid printre contacte nu merg la școală.
  • Distanța fizică între elevi, în școli, ar trebui să fie de minim un metru, dar nu este obligatorie între elevii din aceeași clasă, ci are valoare de recomandare. 
  • Este evitat, în schimb, contactul apropiat între elevii din clase diferite. Care au acces separat în spațiile școlii.
  • Sunt aplicate permanent regulile de igienă – spălat pe mâini, evitarea contactelor fizice directe, strănutul sau tușitul în încheietura mâinii.

Lista completă a măsurilor de igienă și distanțare publicată de minister

La mijlocul acestei luni, protocolul de siguranță în școli a fost întărit cu măsuri suplimentare:

  • Restricții în cantinele școlare, loc de intersectare a diverselor clase și grupe de elevi
  • Suspendarea activităților sportive în spații interioare
  • Creșterea testării în rândul elevilor și a personalului școlar

Autoritățile au anunțat că testarea vizează un milion de elevi și profesori pe lună. În plus, s-a decis extinderea perioadei în care elevii de liceu sunt obligați să facă școală după model hibrid.

Protocolul sanitar pentru scolile din Franta – Captura Education.gouv.fr
Impresiile unui părinte

Marian Ionescu este un român ai cărui copii merg la grădiniță în Franța. El a studiat, între altele, pedagogia Waldorf, se prezintă ca trainer în comunicare și fondator al unui proiect cultural în România și a transmis recent Edupedu.ro experiența învățământului francez în pandemie, cu care arată că a intrat în contact prin intermediul educației copiilor:

Cum prezintă Marian Ionescu această experiență, pe care o compară, pe alocuri, cu situația din România:

  • “Deschiderea școlii a fost o decizie de politică națională”, în care autoritățile și-au asumat răspunderea, iar măsura a fost anunțată personal de Macron, după perioada de carantină din prima jumătate a anului trecut. “Deschiderea a fost făcută, însă, descentralizat, în funcție de culoarea regiunii și specific (fiecare regiune a avut puterea de decizie în funcție de specificul zonei și de incidența cazurilor) (…) Deschiderea s-a făcut în funcție de cât de repede s-au adaptat școlile”, arată părintele.

Potrivit acestuia, cantinele au fost problema cea mai mare: “Copiii sunt la școală de dimineața până la 4-5 după-amiaza, asta înseamnă că toți au masă caldă la cantină. Siguranța alimentară a fost creată greu, cu fonduri uriașe investite: spații și circuite pentru distanțare, dezinfectare. Copiii erau obișnuiți cu autoservirea, care nu a mai fost posibilă, s-a implementat sistemul servirii elevilor direct la masă, asta însemnând personal suplimentar.”

Scrie părintele:

  • “Închiderea unei școli se face individual, doar pe baza deciziei sanitare, pe criterii stricte și pe caz individual. Principiul acesta face ca până acum să aibă doar școli/clase izolate închise temporar, nu regional sau național. (…)”
  • “(…) Pe lângă discursul politic, decizia a avut în spate și studiile specialiștilor pe perioada din primăvară, conform cărora în timpul carantinei din martie-mai a crescut foarte mult inegalitatea de acces la educație și inegalitatea socială.  Nu se poate învăța în apartamente insalubre, în familii numeroase, în zone cu internet prost, în familiile sărace, medii cu educație scăzută, toate astea nu pot asigura un mediu propice de învățare. În plus, profesorii au declarat, neoficial, că la cursurile online ”au pierdut pe drum” circa o treime din clasă (…)”.
  • “Testarea intensă și gratuită și ușor accesibilă face ca autoritățile să aibă cât de cât control asupra situațiilor apărute și focarele să fie izolate. Fără ea, școala fizică nu ar fi posibilă. Personal m-am testat de șase ori în Franța și niciodată nu am stat mai mult de 30 de minute, fără programare, gratis, fără să fiu întrebat de simptome sau dacă intru în definiția de caz, așa cum e în România. (…) Și asta are impact pozitiv în privința școlii: Dacă într-o clasă apare un caz Covid-19, toți din jur se testează ulterior pentru siguranță, fără simptome, fără alte explicații la centrul de testare, fără trimitere la doctorul de familie sau alte bariere. (…) Foarte importat e să menționez că legătura școală-părinte e fantastică,(…)”
  • “În Franța există trei mari organizații de părinți aflate în permanent contact cu guvernul. În iunie, toate 3 au salutat prin comunicate oficiale decizia de deschidere, fiind de acord cu aceasta. Asta, însă, nu-i împiedică să critice dur fiecare ”scăpare” a guvernului, să atace anumite decizii și să propună soluții. (…) De altfel, și sindicatele, și asociațiile de părinți au speculat la maxim această decizie, au înțeles că, prin deschiderea școlilor, pot forța o serie de alte beneficii care în condiții normale ar fi ignorate (bugete, salarii, angajări, protecție socială etc.).”
  • În primăvară, “cum și ministerul recunoaște, învățământul online a fost un semi-dezastru. La nivelul predării online, s-a văzut din afară un haos evident. Asta, deși au stat mai bine decât stăm noi acum. Profesorii au avut și au o bază gratuită uriașă de resurse online, pusă la dispoziție de minister. (…) Planul de continuitate pedagogică este unul vast, clar, cu indicații exacte pentru cazuri distincte, destul de detaliat. Important de menționat este ca profesorii au încercat, pe cât posibil, limitarea predării directe în mediul online, ca și la noi, nu s-au simțit confortabil să fie filmați în online, să presteze ”la cameră”. Au preferat cel mai mult trimiterea de materiale, lecții audio cu suport video, consultații individuale unde erau neclarități, prezentarea online, vechile metode de discuții la telefon. Toate astea au avut și un rezultat negativ serios surprins de studiile despre care am vorbit mai sus.”
Dezbaterea momentului, pro și contra închiderii școlilor în fața agravării situației epidemiologice

Franța se confruntă, în prezent, cu un număr foarte mare de cazuri de Covid-19, care de la sfârșitul săptămânii trecute a depășit constant 20.000 pe zi. În acest context, discuția publică, așa cum este prezentată de France 24, este despre nevoia impunerii de urgență a unei noi carantine extinse, care ar putea fi impusă zilele acestea deși autoritățile au insistat că nu ar fi, încă, absolut necesară.

Discuția despre carantina extinsă vizează, automat, și școlile, care s-au închis în primăvara anului trecut, dar au rămas deschise pe tot parcursul măsurilor de izolare luate în ultimele luni. Pe de o parte, asupra autorităților franceze apare presiunea deciziilor din Germania și Anglia, unde guvernele au decis, în cele din urmă, să închidă școlile în cadrul unei carantine extinse. 

Pe de altă parte, inclusiv aceste țări privesc îndeaproape ce se întâmplă în Franța, Deutsche Welle constatând între altele sprijinul extins al populației – dar și al sindicatelor din învățământ – pentru continuarea școlii, cu prețul închiderii celor mai multe activități sociale și în pofida faptului că noua versiune engleză a virusului pare să se transmită mai ușor la tineri. Tot Deutsche Welle notează, pe de altă parte, că testările voluntare sunt reduse numeric în școli, dar că diverse inițiative ale unor organizații de a presa pentru limitarea activităților față în față au eșuat până acum.

Săptămâna aceasta, un grup de societăți de pediatrie din Franța au dat publicității un comunicat, în contextul discuțiilor despre un nou lockdown, arătând că școlile trebuie să rămână deschise, deoarece, analizând riscurile și beneficiile, balanța înclină în favoarea continuării școlii față în față. Perspectiva unei noi izolări, arată societățile menționate, riscă să agraveze efectele pandemiei asupra sănătății mintale și sociale a copiilor.

Exemplul preferat al ministrului Sorin Cîmpeanu

Distanțarea în școlile românești se poate face “la fel cum s-a făcut această distanțare și în clasele cu peste 30 de copii în sistemul de educație din Franța, spre exemplu, unde clasele nu sunt nici mai mici, nici mai mari decât clasele din România și nu au avut o creștere a ratei de infectare”, a spus Sorin Cîmpeanu într-un interviu acordat miercuri seara postului Digi 24.

Ministrul român al Educației insistă, în ultima perioadă, că învățământul românesc privește spre modelele țărilor vestice care nu au închis școlile, în analiza măsurilor care redtrebuie luate pentru redeschiderea școiilor în data de 8 februarie. A menționat acest lucru inclusiv în dezbaterea de joi a Salvați Copiii, despre “Cum începem școala?”

Exemplul Franței este preferat de oficialul român, care l-a menționat, între altele, și duminică la Antena 3, dar și în webinarul Ministerului Educației pentru explicarea efectelor vaccinării, susținut vinerea trecută.

Photo 191407611 © Juan MoyanoDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

12 comentarii
  1. Dl ministru sa raspunda pentru sănătatea mea si a copilul meu! Ok.Copiii sunt asimptomatici. Sa zicem.Dar părinții și bunicii care nu au avut macar dreptul sa se vaccineze? Ce se intampla cu copilul daca ambii părinți necesita spitalizare?
    Părinții care insistă cu deschiderea școlilor au habar ca in spitalele din România nu se fac teste covid ? Sau in ce conditii se fac! Poate se mai intereseaza si domnul ministru ( apropos: mi se pare ca vorbeste afectat de ura) si părinții care nu au o situație financiară f buna, dar insistă să si faca copiii cobai.

  2. Măcar bănuim ce carte l-a fascinat pe domnul ministru, copil fiind: “Cei trei muschetari” de Alexandre Dumas. 🙂 “Toți pentru unul, unul pentru toți!”, doar că numai la obligații suntem noi ca francezii, că salarii, sindicate, infrastructură și sistem de sănătate ca în Franța…nu avem.

    Trezirea la realitatea românească, domnilor/doamnelor cu putere de decizie!

    1. Daca e sa fim ca in Franta, sa fim la tot! Domnul ministru vede numai ca scolile in Franta s-au mentinut deschise; dar oare, a citit si conditiile in care s-a facut asta? Pai ce a spus omul asta in articol ca se face in Franta, pt a mentine scolile deschise, in Romania, la momentul actual, nici 5% nu exista… Si-atunci, aducem copiii la scoala oricum, ii punem in pericol, numai ca sa demonstram…ce? Sunt satula de decizii pompieristice!!! Eu inteleg ca sunt copii care nu au conditiile sa faca scoala online asa cum trebuie; pt asta tot lor, politicienilor care ne conduc, trebuie sa le “multumim”. Dar haideti, domnilor decidenti, a fim lucizi si sa facem ce e mai bine pt copii; dotati scolile, micsorati nr de elevi la clasa, luati masurile stricte care se impun in situatia data, ASUMATI-VA RASPUNDEREA pt fiecare decizie luata, apoi deschideti scolile!!! Nu incepeti cu sfarsitul, ca sa avem parte de o catastrofa…!!!!!

  3. În România copiii și profesorii vin gata infectati la scoala, din mijloacele de transport în comun, aglomerate și pline de indivizi care poarta masca sub nas.
    Nu sunt autobuze școlare, precum în Franța.
    În plus, nu e normal sa aplicam ce fac alții, care au alt nivel de trai (salarii mai mari deci hrăniți mai bine, deci au imunitate mai buna), alte mijloace și care totuși își asuma un risc imens.
    Orice părinte normal la cap, prefera sa își știe copilul protejat acasă, învățând online (și discutând cu el sa învețe, nu sa fie cu gândul în alta parte), decât sa ii riște sănătatea sau chiar viata.

  4. Nu are sens comparația! Cumva sistemul de sănătate se poate compara cu sistemul din Franța?! Suntem chiar atât de civilizați încât atunci când vedem un simptom la copil sa nu fie trimis la școală?! Nu! Trimit copiii la școală indiferent de starea de sănătate a copilului invocând “Sa meargă la școală, nu am cu cine să-l las!”
    Câți au stat în carantină când li s-au spus/recomandat?! Câți au încercat să “fenteze” legea?!
    Oare dl. ministru știe că unele cadre didactice nu poartă masca in cancelarie?! Chiar daca nu mai este permisă “șueta” in cancelarie, ea are loc fara a se respecta regulile ( mască, distanțare). Cine sa reclame? Directorul, un profesor/ învățător?!
    Chiar trebuie sa fim “carne de tun” pentru că unii profesori sunt analfabeți digitali?!

  5. Rugam începeți școlile și grădinițele ati tembeli zaț copiii de tot
    Nu le mai băgați la copii tabletele pe,, gat,,, și asa toată ziua stau cu ele
    Copiii vor socializare,,,,, vor sa vadă zâmbetul educatoarei și învățătoarei….
    Sinteteti singura tara care anul trecut nu s, a făcut școală

    1. Bunica sec 21, invata sa scrii romaneste, apoi iesi la comentarii. Copiii au nevoie de socializare, de acord, au nevoie sa mearga la scoala, dar, cu adulti iresponsabili ca aia care se inghesuiau asta vara pe terase la mare ” ca ei tre’ sa-si faca concediul” sau ca aia care-s in mall toata ziua sa se plimbe sau ca aia care merg in tramvai cu masca sub nas, ca ei cred ca lor n-o sa i se intample sau ca aia care isi trimit copiii la scoala sau gradi tusind de-si scuipa plamanii sau cu mucii pana la genunchi, ca “nu au cu cine sa-i lase” (si exemplele pot continua..), la noi va fi dezastru…. Pt a deschide scolile, trebuie RESPONSABILITATE SOCIALA MAXIMA, din partea tuturor, nu sa ne jucam cu focul!!!!

  6. Ne place foarte mult sa ne uitam la altii si sa tot dam exemple, dar cred ca in primul rand ar trebui sa ne uitam la noi si sa punem mana sa facem treaba ca sa ajungem la nivelul celor la care ne tot raportam si pe urma sa vorbim. Mai bine dl.ministru ar incepe sa faca treaba acolo la minister sa aseze lucrurile pe fagasul lor care trebuie sa fie la fel ca in tarile dupa care se tot ghideaza. Cel mai corect ar fi sa ne raportam la ce avem ca dotari la ora actuala noi ca tara sa facem in asa fel incat sa trecem cu bine prin aceasta situatie si nu tot sa ne uitam la altii. Noi nu avem inca sistem sanitar dezvoltat ca in Franta, nu mai zic de restul. Daca situatia la ora asta se prezinta mai bine ca in alte tari,de ce trebuie sa ne facem singuri de treaba. Garanteaza dl.ministru ca odata deschise scolile nu vor exista cresteri de persoane infectate in randul copiilor, profesorilor, parintilor, bunicilor. Dlui vb doar de profesori si copiii, dar de parinti si bunici a uitat. Chiar daca va incepe vaccinarea profesorilor,acest lucru va dura pana vor primi si doza de rapel, dar ce facem ca parintii si bunicii copiilor nu sunt vaccinati… Va raspunde dl.ministru in cazul infectarii copiilor, parintilor si bunicilor acestor?….

  7. 1 milion de teste in scoli in Franța domnule ministru…
    Asta ați reținut?
    Încă nu se poartă masca corespunzător in școală…

    Dumnezeu cu mila!

  8. Si la ce folosește concret această prezentare a situației din Franța?
    Doar sa ne aflam in treabă si sa mai ieșim un pic pe ecranul TV ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

GRAFIC Copiii de clasa a VIII-a cu rezultate slabe acumulează acum lacune mult mai mult decât colegii lor / Whatsapp, Messenger și apelurile telefonice, cel mai des folosite de profesorii și elevii români, pentru învățarea la distanță – Studiu realizat de 3 universități și Institutul de Științe ale Educației

“Copiii de clasa a VIII-a care au de obicei rezultate școlare slabe acumulează în această perioadă lacune într-o măsură semnificativ mai mare decât colegii lor, cu o medie de 1,93,…
Vezi articolul

Ministrul Anisie aplică metoda Trump. Profesoara de română încearcă engleza și ratează înțelesul cuvintelor – ștampilează cu “fake news” opinia unui jurnalist și informații pe care nu le contrazice / Plus: “NU am nicio pârghie legală să pot profesionaliza și depolitiza Educația”

Ministrul Educației, Monica Anisie, a pus miercuri seară, într-o postare pe Facebook, ștampila “fake news”, însoțită de logo-ul instituției, pe un mesaj publicat de o ziaristă care în fapt își…
Vezi articolul

Mărturia unei profesoare, despre învățământul artistic: Ne târâm în aceeași mocirlă de 30 de ani, iar absolvenții liceelor de artă au un singur țel – să plece din țară

Învățământul artistic funcționează cu programe școlare “din anii ’70, puțin periate pe alocuri, doar la unele specialități”, cu 
reguli ale olimpiadelor “viciate de diverse interese mai mari sau mai mici”,…
Vezi articolul

Educaţia 2030 – obiectivele României în Strategia UNESCO, după ce ţara a ratat ţintele 2020. Descarcă planuri de lecţii pentru grădiniţă, şcoală primară, gimnaziu şi liceu cu exemple de dezvoltare durabilă

Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia “Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă în cadrul Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă” pe 19 decembrie 2019 la New York, în Statele Unite ale Americii.…
Vezi articolul