Cea mai mare grevă din lume a elevilor împotriva schimbărilor climatice începe vineri și în România. Tinerii din peste 50 de școli vor protesta

20 septembrie 2019 este ziua în care începe ceea ce se anunță a fi cea mai mare grevă pentru climă de pe Glob, potrivit Associated Press. Este un protest uriaș la care au aderat până acum milioane de elevi din școli din întreaga lume, potrivit organizatorilor mișcării Global Climate Strike. La București, protestul va avea loc, potrivit #CLIMATESTRIKE IN BUCHAREST, vineri la ora 16:00 în Parcul Cișmigiu. Săptămâna 23-27 ar urma să continue cu proteste în mai multe școli din țară.

Sute de mii de oameni sunt așteptați să se alăture manifestațiilor din Statele Unite ale Americii, care vor avea loc în preajma Summitului ONU din New York, Summit la care sunt așteptați toți liderii lumii. Cei de la Associated Press scriu că sindicatele și unele companii își acordă sprijinul pentru acțiuni mai rapide care să ducă la combaterea schimbărilor climatice, ceea ce înseamnă că și amploarea protestului va fi una considerabilă.

Organizatorii au declarat luni că au fost planificate peste 800 de evenimente doar în Statele Unite pentru „greva climatică globală” de vineri, în timp ce în Germania au fost înregistrate peste 400 de mitinguri. Organizatorii anunță de asemenea proteste în majoritatea celorlalte țări europene, dar și în Australia, Japonia, India, Africa de Sud, Canada și zeci de alte state. Ar fi vorba despre 2.400 de greve în 115 țări și peste 1.000 de orașe.

Global Climate Strike în România

Organizatorii din România ai acestui protest sunt Fridays for Future Romania, Greenpeace Romania și Climate Strike Romania. „Vom mărșălui din zona Parcul Cișmigiu (parc pe care autoritățile locale doresc să-l ‘reabiliteze’ prin pavarea unor spații verzi, tăierea a zeci de arbori, dar și creșterea numărului de magazine din parc) până la Ministerul Mediului (un minister pasiv în fața problemelor de mediu care pun în pericol viitorul nostru ca specie”, au anunțat aceștia în anunțul evenimentului creat pe Facebook.

Pe 14 septembrie, organizatorii anunțau că s-au înscris la protest 53 de școli din cele 6.200 de școli câte sunt în România.

Ce vor protestatarii din România

Cerem declararea stării de urgență climatică. Iar tu poți contribui prin mobilizarea comunității din care faci parte”, potrivit mesajelor oficiale lansate pe Facebook.

Săptămâna 20-27 septembrie este săptămâna climei. La New York se discută criza climatică în care ne aflăm. La nivel mondial au loc manifestații pe durata întregii săptămâni pentru a convinge Națiunile Unite să declare stare de urgență climatică.

De ce este important să se declare stare de urgență climatică? Pentru că în momentul în care apare o stare de urgență, se alocă resurse și fonduri pentru a acționa în acea direcție”, explică organizatorii protestului.

Pe 20 septembrie are loc și Greva Digitală pentru Climă (Digital Climate Strike), la care și-au anunțat participarea peste 1.000 de site-uri și companii din toată lumea. Unele dintre site-uri, precum Imgur, Tumblr și WordPress participă prin donarea spațiilor pentru anunțuri, distribuirea informației online sau afișarea de bannere prin care anunță greva.

FOTO: Greta Thunberg

Protestele din 20-27 septembrie vin ca urmare a protestului similar, din luna martie 2019, care a atras zeci de mii de protestatari. Atunci, ca și acum, pentru a crește presiunea asupra liderilor lumii și a-i convinge să ia decizii menite să protejeze mediul, dar și pentru a declara starea actuală a Terrei drept una de ”urgență climatică”, FridaysForFuture – mișcarea pornită de activista Greta Thunberg – a dat tonul unor proteste mondiale.

În România portalul dexonline.ro a anunțat pe 9 septembrie că participă la protestul Global Climate Strike. „Site-ul dexonline.ro va fi indisponibil timp de 24 de ore”, scriu administratorii portalului. Aceștia dau și câteva definiții folositoare pentru tinerii care se întreabă „Ce sunt schimbările climatice?”, de exemplu.

„Clima Pământului a variat mult de-a lungul istoriei sale de miliarde de ani. Totuși, variațiile din prezent au un ritm mult mai rapid decât episoadele din trecut. Majoritatea covârșitoare a oamenilor de știință cred că schimbările din prezent sunt cauzate de activități omenești. Emisiile de gaze cu efect de seră (în special bioxidul de carbon, CO2) cauzate de industrie și de agricultură schimbă planeta noastră, singura casă pe care o avem, amenințând să o facă incompatibilă cu civilizația omenească”, potrivit sursei citate.

Care sunt efectele schimbărilor climatice? (potrivit dexonline.ro)
  • Creșterea temperaturii medii globale. Am depășit deja 1 °C față de perioada preindustrială. Limitarea încălzirii la 1,5 °C sau 2 °C cere măsuri drastice și susținute din partea tuturor națiunilor, dar acest lucru nu se întâmplă. Acordul de la Paris pretinde deja prea puțin, iar națiunile nu se grăbesc deloc să-i implementeze prevederile. Dacă continuăm să ignorăm problema, traiectoria curentă a emisiilor de CO2 va încălzi Pământul cu circa 3 °C până în anul 2100. Aceasta este o estimare extrem de conservatoare, iar an de an modele mai bune de calcul produc estimări tot mai pesimiste.
  • Dispariția speciilor de animale și plante. Omenirea a ras de pe fața Pământului 60% dintre animalele vertebrate din 1970 și până astăzi. Viteza cu care speciile dispar este astăzi de zeci sau sute de ori mai mare decât media ultimelor 10.000.000 de ani.
  • Creșterea nivelului mării. Pe traiectoria curentă a emisiilor de gaze cu efect de seră, nivelul mării va crește cu 52-98 cm în acest secol. Un studiu din 2019 nu exclude varianta creșterii cu peste 2 m, ceea ce ar dezlocui 187 de milioane de oameni.
  • Schimbarea frecvenței și duratei precipitațiilor și ale fenomenelor extreme. Schimbările climatice vor amplifica distribuția prezentă a precipitațiilor (în zonele umede va ploua mai mult, iar în zonele aride va ploua mai puțin). Furtunile care astăzi se petrec doar în zona Ecuatorului vor începe să apară și la latitudini mai înalte. Episoadele de caniculă vor deveni tot mai frecvente și mai intense.
  • Acidularea oceanelor. O parte din bioxidul de carbon emis de omenire se dizolvă în oceane. Aceasta are ca efect creșterea acidității, cu reverberații majore asupra ecosistemelor. Dincolo de devastarea adusă vieții marine, și impactul asupra omenirii va fi major, fiindcă peste un miliard de oameni depind de viața marină pentru aportul de proteine.
  • Topirea ghețarilor și a calotelor polare. Întrucât regiunile arctice și antarctice se încălzesc mai repede decât media globală, topirea gheții la cei doi poli spulberă record după record.
Cum putem limita schimbările climatice?

Singura soluție este reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră. Cele mai noi modele și date arată că, pentru a limita încălzirea la „numai” 1,5 °C, trebuie să reducem emisiile cu 45% până în 2030 (față de nivelul din 2010) și la zero până în 2050. Momentan suntem pe o traiectorie inversă: după o stagnare de câțiva ani, emisiile au crescut cu 1,6% în 2017 și cu 2,7% în 2018.

FOTO: globalclimatestrike.net

Total
163
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Ministerul Educaţiei clarifică declaraţiile ministrului Andronescu: nu se intenționează organizarea unor clase separate, ci creșterea numărului profesorilor de sprijin și al consilierilor școlari

Ministerul Educaţiei a trimis Edupedu.ro câteva precizări în cazul declaraţiilor făcute de ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, din care se înţelegea că ar vrea organizarea elevilor cu cerinţe speciale din şcolile…
Vezi articolul