Cercetător român la MIT, despre problemele pe care trebuie să le depășească oamenii de știință: La primul proiect de cercetare am lucrat vreo 6-7 luni fără să obțin rezultatele dorite, iar eu nu înţelegeam de ce – Adevărul

2.930 de vizualizări
Foto: Adevarul.ro
“În perioada facultății, m-am hotărât să fac cercetare după ce termin studiile, fiindcă eram foarte fascinat de ideea de «cunoaștere» (knowledge) și de a ajuta lumea să progreseze din punct de vedere tehnologic”. Așa s-a “născut” cercetătorul Răzvan Marinescu, care astăzi, la 29 de ani, lucrează la prestigiosul Massachusetts Institute of Technology, unde studiază modele computaționale pentru prezicerea bolii Alzheimer. Într-un interviu pentru Adevărul, tânărul cercetător vorbește despre dificultățile cărora oamenii de știință trebuie să le facă față, la începutul carierei, și despre importanța modului în care abordezi nereușita, din perspectiva acestei profesii.

Răzvan Marinescu (29 de ani) a studiat la Imperial College din Londra, perioadă în care a decis să urmeze o carieră în cercetare. “Am studiat atunci multe programe de doctorat, iar cel mai atras am fost de cele în care se aplică informatică în medicină, pentru a ajută să salvez sau să îmbunătăţesc viaţa oamenilor. Atunci mi-am dat seama că algoritmi informatici pot fi folosiţi pentru a îmbunătăţi diagnosticele primite de pacienţi, descoperirea de tratamente noi sau înţelegea unor seturi de date imense care apăruseră recent care nu pot fi analizate manual”, a povestit acesta, pentru Adevărul.

Tânărul spune că a analizat apoi profilul profesorilor, l-a cunoscut pe Daniel Rueckert – directorul departamentului de calcul la Imperial College London – care l-a sfătuit să urmeze un doctorat la University College Londra.

La UCL, în primii ani, am luat cursuri avansate în statistică şi machine learning, dar am avut și o perioadă stresantă. De exemplu, la primul proiect de cercetare am lucrat vreo 6-7 luni fără să obțin rezultatele dorite. Practic, lucram la nişte algoritmi noi care ar fi trebuit să aibă o performanţă mai bună decât algoritmii clasici, dar în realitate nu era nicio diferenţa între ei, iar eu nu înţelegeam de ce. În acel moment, profesorul meu coordonator m-a ajutat foarte mult, şi mi-a sugerat o direcţie mult mai interesantă de cercetare pe care am urmat-o apoi. După ce am început să lucrez pe o nouă direcţie, lucrurile au mers mult mai bine şi în scurt timp am devenit cercetător independent. Asta însemna că veneam eu însumi cu propuneri de proiecte, iar profesorul coordonator era foarte mulţumit şi mă susţinea să lucrez la aceste noi idei”, a declarat Răzvan Marinescu, pentru Adevărul.

După ce a terminat doctoratul la University College London, a mers la MIT, unde urmează un program postdoctoral.

La MIT, de când am venit, încă termin lucrul la modele computationale pentru prezicerea bolii Alzheimer, la care am lucrat în timpul doctoratului la UCL. Aceste modele pot să prezică, folosind imagini din creier precum şi date genetice, când anumite persone vor dezvoltă boală Alzheimer şi care va fi traiectoria acestora. Cea mai de impact realizare a mea a fost să analizez prezicerile a 62 de algoritmi din competiţia TADPOLE, algoritmi care prezic când anumiţi oameni cu risc de Alzheimer vor dezvoltă boală. Pe lângă această analiză, am fost şi unul din principalii co-organizatori ai competiţiei, şi am reuşit să creăm o comunitate de aproximativ 100 de oameni interesată de modele de machine learning pentru prezicerea bolii Alzheimer”, explică Răzvan.

Cercetătorul este de părere că “domenii precum psihologia și psihoterapia vor fi probabil ultimele care vor fi schimbate de inteligența artificială, fiindcă pentru a face o mașină să înțeleagă taskuri high-level (depresie sau anxietate), trebuie întâi să le învățăm să rezolve taskuri low-level. Pentru automatizarea domeniului psihologiei, cred că va dura cel puţin 70-90 de ani până să putem ataca problema”.

 

Foto: Adevarul.ro

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Impozit de soldaritate pe toate veniturile din salarii, pensii, chirii, dividende, rente mai mari de 3.200 lei net şi abrogarea sau amânarea Legii pensiilor, propunerile unui institut al Academiei Române pentru ca statul să aibă resurse suplimentare

Impozitul de solidaritate pe toate veniturile de 3.200 lei net pe lună este propus de un grup de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei…
Vezi articolul

Primele rețele de contagiune cu COVID-19 din România – Studiu interdisciplinar al cercetătorilor de la Universitatea din București: 5% dintre cei cu noul coronavirus l-au transmis direct la peste 50% din celelalte cazuri

“Grupul de cercetare a grafurilor și rețelelor sociale GraphNets din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București, a analizat informațiile cu privire la primele 308 cazuri confirmate…
Vezi articolul

Scrisoare fără precedent de susținere a directorului celui mai mare proiect de cercetare din România: peste 100 de cercetători, ingineri, doctoranzi de la Laserul de la Măgurele anunță că îl sprijină pe Nicolae Zamfir, ținta unor “tentative de discreditare”

O bună parte din cercetătorii de la Măgurele fac front comun în sprijinul directorului celui mai mare proiect de cercetare din România, Nicolae Zamfir. “Subsemnații, cercetători la Centrul ELI-NP, protestăm…
Vezi articolul

Senatorul Mihai Goțiu critică planurile guvernului referitoare la cercetarea din fonduri europene: “Nu pedepsiți cercetarea clujeană, Clujul și Transilvania!”

Planurile autorităților referitoare la cercetarea din fonduri europene prezintă două mari probleme, arată senatorul USR Mihai Goțiu într-o interpelare depusă luni și consultată de EduPedu.ro. Comunitatea științifică, atrage atenția parlamentarul,…
Vezi articolul