Cîmpeanu, despre profesorii care au corectat lucrările elevilor din Dâmbovița: Cunoaștem profesorii care au înregistrat diferențe de punctaj la partea de grilă. Nu poate fi acceptat

22.826 de vizualizări
Foto: Alex Micsik – Agerpres Foto
„Cunoaștem și profesorii care au înregistrat diferențe de punctaj la partea de grilă, lucru pe care, repet, îl consider inacceptabil și nu poate fi acceptat”, a spus Sorin Cîmpeanu, la Digi24, despre profesorii care au corectat lucrările elevilor din Dâmbovița. Acesta a fost primul an în care au fost corectate digitalizat lucrările elevilor din Dâmbovița.
  • Potrivit surselor Edupedu.ro, corectarea lucrărilor din Dâmbovița a fost făcută în București. La examenele naționale, este încrucișată, lucrările dintr-un județ se corectează în alt județ.

Ministrul Cîmpeanu a spus că 7 lucrări din Dâmbovița au înregistrat diferențe mai mari de un punct între cei doi evaluatori: „În județul Dâmbovița în care am avut evaluare digitală: doar 7 lucrări din aproape 4.000 de lucrări au înregistrat diferențe mai mari de un punct între evaluatorul 1 și evaluatorul 2. Fiind corectare digitală, sistemul a remarcat instantaneu diferențe mai mari de un punct și le-a redirecționat automat către alți doi evaluatori, deci aceste lucruri au putut să fie reglate într-o manieră eficientă.”

Acesta a precizat că diferențe de evaluare au fost și la grile: „Pe de altă parte, un semn de îngrijorare avem, deoarece am observat situații în care la componenta de grilă au fost diferențe de evaluare, lucru care este inadmisibil și nu poate fi acceptat. Dacă la altfel de subiecte putem să înțelegem oarecum, deși baremul a fost foarte detaliat, diferențe de notare ar putea fi explicabile, la grile nu există niciun fel de explicație.”

Întrebat ce se va întâmpla cu profesorii corectori care au diferențe mari de punctaje, Sorin Cîmpeanu a precizat că „nu vor mai corecta”.

Moderator: Se va întâmpla ceva cu acești profesori?

Sorin Cîmpeanu: Cu siguranță, da.

Moderator: Ce?

Sorin Cîmpeanu: Cu siguranță, da. Nu vor mai corecta și vom vedea atunci când vom intra în profunzime a lucrurilor care sunt acele școli în care, iată un alt avantaj al corectării digitale, avem corectarea pe itemi, cu o competențele corespondente. În momentul în care la un anumit item care corespunde unei anumite competențe toți elevii dintr-o școală au înregistrat rezultate slabe, e clar că acolo avem o problemă cu procesul de predare și cu cadrul didactic, cu respectarea programei analitice. (…)

Ministrul a mai spus că în acest an a „impus” condiția ca cel puțin 70% dintre profesorii care corectează lucrările elevilor să fie evaluatori formați. Anul trecut, au fost situații în care evaluatorii formați nu au fost selectați de către inspectorate, potrivit ministrului: „Au fost eliminați acei profesori care au greșit grav la evaluare anul trecut, așa cum am promis. Doi, anul acesta am impus condiția de utilizare într-o pondere de cel puțin 70% a evaluatorilor formați. Anul trecut am avut evaluatori formați și n-au fost selectați de către inspectoratele școlare județene, ceea ce este absolut stupid: să ai evaluatori formați și să preferi să corecteze alți evaluatori care n-au fost formați, această eroare a fost corectată anul acesta. Sunt cele două motive pentru care, v-am spus, mă aștept la mult mai puține diferențe în procesul de soluționare a contestațiilor.


5 comments
  1. Una dintre probleme este și că sunt chemați profesori de gimnaziu să corecteze la Bacalaureat, or cei mai mulți nu sunt pregătiți pentru asta, în ciuda parcurgerii cursului pentru evaluatori. Și la E.N. vin profesori care nu au predat niciodată la gimnaziu și iar nu e în regulă.

  2. Problema nu consta in profesori formati sau ,, neformati,, , consta doar in faptul ca profesorii care vin la corectare ar trebui sa nu se mai grabeasca, sa ii intereseze cum corecteaza, va vorbesc prin prisma unui profesor care a constatat acest aspect, din pacate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Legea de înființare a noii Universități Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București, cu activitate din octombrie 2023 – pusă în consultare publică de Ministerul Educației / Toate proprietățile, angajații, studenții structurilor deținute de Politehnica București și de Universitatea din Pitești vor trece la noua instituție

Proiectul de lege privind înființarea Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București, în urma fuziunii prin comasare a Universității Politehnica București cu Universitatea din Pitești, a fost pus în…
Vezi articolul