Sorin Costreie, profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București și consilier prezidențial pentru educație și cercetare, este propunerea premierului desemnat Luca Niculescu pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării. Pe lista oficială a cabinetului, prezentată joi seară, Costreie apare ca independent. Spre deosebire de varianta de guvern a lui Eugen Tomac, nu mai are și funcția de vicepremier. Alături de el, PSD îl propune pe Sorin-Gabriel Ionescu, directorul Colegiului Național Bănățean din Timișoara, ca ministru delegat pentru învățământ preuniversitar. Ministerul ar avea astfel, pentru prima dată în istoria recentă, o conducere bicefală. Este exact formula pe care Costreie o propunea public încă din ianuarie, cu o diferență: ministrul delegat nu e ales după subsistemul din care provine, ci după partid.
Costreie nu vine din afara deciziei politice în educație. Între 2020 și 2023 a fost consilier de stat pentru educație și cercetare al premierilor Ludovic Orban, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă, perioadă în care au fost elaborate și adoptate legile educației din 2023. Din 17 noiembrie 2025 este consilierul pe educație și cercetare al președintelui Nicușor Dan, căruia i-a fost consilier și în campania electorală. Înainte, în 2016, a fost secretar de stat în Ministerul Educației, în guvernul Dacian Cioloș. În 2024-2025 a fost consilier onorific al ministrului Daniel David.
Dacă guvernul primește votul de învestitură, Sorin Costreie îl va înlocui pe Mihai Dimian, rectorul suspendat al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Edupedu.ro a scris miercuri, 14 octombrie, despre nominalizarea iminentă a lui Costreie și joi despre propunerea lui Sorin Ionescu drept ministru delegat pentru preuniversitar. Lista completă a guvernului poate fi consultată aici.
Nu este prima nominalizare a lui Costreie la Educație. În iunie, Eugen Tomac anunța că acesta a acceptat să fie ministru al Educației și vicepremier. Tomac și-a depus însă mandatul înainte de a cere votul Parlamentului. Costreie
Educația nu apare printre prioritățile pentru primele luni anunțate joi seară de Luca Niculescu într-un mesaj pe Facebook. Premierul desemnat a enumerat rectificarea bugetară, bugetul pe 2027, sprijinul pentru persoanele vulnerabile în fața facturilor din această iarnă, relansarea economiei și consolidarea apărării.
Cine este Sorin Costreie
Sorin Costreie s-a născut în 1971. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității din București în 1996, iar în 1997 a obținut masteratul la aceeași facultate. Este angajat al universității din 1997. A fost preparator, asistent și lector, iar din 2016 conferențiar la Departamentul de Filosofie Teoretică. Din această vară este profesor universitar (detalii mai jos).
A predat la UB logică filosofică, epistemologie, ontologie, filosofia limbajului, filosofia matematicii, filosofia logicii, filosofia științei și filosofia biologiei. A predat și gândire critică, dezbatere și argumentare. La University of Western Ontario a predat cursuri de introducere în logică și de etică aplicată.
A obținut titlul de doctor în filosofie la Universitatea din București în 2007. Teza este redactată în limba engleză, se intitulează „Leibniz and the metaphysical basis of the mathematical analysis of the universe” și a fost coordonată de academicianul Ilie Pârvu. Potrivit fișei de catalog, lucrarea poartă anul 2006 și are 83 de file, cu scheme și tabele, dintre care bibliografia ocupă filele 77-83.
În 2006-2007 a fost bursier al New Europe College. Între 2000 și 2008 a urmat studii doctorale în filosofia limbajului la University of Western Ontario, Canada, cu burse ale universității și ale provinciei Ontario. CV-ul său menționează pentru Western Ontario statutul „ABD” (all but dissertation), adică un doctorat început, fără susținerea tezei. A mai beneficiat de burse și stagii de cercetare la Bonn (DAAD), Trier, Roma, Barcelona, precum și la Notre Dame și Pittsburgh, acestea două cu o bursă a Băncii Mondiale.
Cercetarea sa s-a concentrat pe Leibniz și Gottlob Frege, pe filosofia matematicii și pe cogniția matematică. A publicat volumul „Șase studii fregeene” (Editura Universității din București, 2015) și, în 2025, la aceeași editură, un volum dedicat lui Leibniz și problemei infinitului. A editat la Springer volumul „Early Analytic Philosophy. New Perspectives on the Tradition” (2016). Împreună cu Mircea Dumitru a coeditat volumul „Meaning and Truth” (ProUniversitaria, 2015). În 2012 a fost director al unui proiect finanțat de CNCS-UEFISCDI, „Philosophy of Mathematics Today”. În ultimii ani, interesul său academic s-a mutat spre gândirea critică și integrarea disciplinelor umaniste în medicină (medical humanities). Pe aceste teme a susținut prelegeri la UMF Carol Davila, la Institutul Clinic Fundeni și la universități din Spania și SUA.
Are și câteva legături directe cu învățământul preuniversitar și cu examenele. În 2004 a publicat la Humanitas Educațional, împreună cu Doina Ștefănescu și Adrian Miroiu, manualul de Logică și argumentare pentru liceu. Între 2013 și 2017 a publicat la C.H. Beck culegeri pentru proba de verificare a raționamentului logic de la admiterea în Institutul Național al Magistraturii. În 2024 a publicat, tot la C.H. Beck, împreună cu Paula Tomi, o culegere de probleme de gândire critică pentru admiterea la Facultatea de Drept a UB.
În 2007 a pus bazele, alături de profesorul Mircea Dumitru și de alți colegi, Societății Române de Filosofie Analitică, în al cărei comitet de coordonare este membru. Este membru al European Society for Analytic Philosophy, în comitetul căreia a fost ales. În 2014 a coordonat organizarea la București a celei de-a opta ediții a Congresului European de Filosofie Analitică, la care au participat peste 300 de filosofi. A publicat articole în Dilema Veche și a fost invitat la BBC, RFI și Radio România Cultural.
Promovat profesor universitar în această vară
Potrivit portalului național jobs.edu.ro, Sorin Costreie a fost declarat câștigătorul examenului de promovare în cariera didactică pe postul de profesor universitar, poziția 5, de la Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de Filosofie. Disciplinele postului sunt Gândire critică în dezbaterile publice, Filosofia limbajului, Filosofia matematicii și Fundamental Texts in Philosophy II. Postul a fost publicat în Monitorul Oficial pe 23 aprilie 2026.
Înscrierile s-au încheiat pe 8 iunie 2026. Tot pe 8 iunie, seara, Eugen Tomac anunța la Antena 3 că acesta acceptase să fie ministru al Educației și vicepremier. Prelegerea a avut loc pe 23 iunie, iar portalul îl indică drept câștigător la 31 iulie 2026. Potrivit fișei depuse, Costreie a totalizat 1.574,25 de puncte, față de un minim de 375, și îndeplinește toate cele șase standarde minimale pentru funcția de profesor universitar.
Comisia de examen a fost prezidată de Constantin Stoenescu, directorul departamentului. Membrii au fost profesorii Mircea Dumitru (UB) și Sergiu Bălan (ASE), alături de cercetătorii Claudiu Dan Baciu și Marius Dobre, de la Institutul de Filosofie și Psihologie al Academiei Române.
Mircea Dumitru este ministrul în al cărui mandat Costreie a fost consilier și apoi secretar de stat, în 2016. Este și cofondatorul, alături de el, al Societății Române de Filosofie Analitică și coeditorul volumului „Meaning and Truth”. Sergiu Bălan este unul dintre editorii volumului omagial „Vocația gândirii”, dedicat academicianului Mircea Dumitru și apărut în 2025, în care Costreie are un capitol. Printre membrii supleanți ai comisiilor se află decanul Viorel Vizureanu și profesorul Ștefan-Dominic Georgescu, ceilalți doi editori ai aceluiași volum. Capitolul din „Vocația gândirii” figurează în fișa de punctaj depusă la concurs.
Funcțiile din universitate și din administrația centrală
În Universitatea din București, Costreie a condus între 2008 și 2016 Departamentul de Managementul Calității. A fost prodecan al Facultății de Filosofie în 2016, prorector pentru relații internaționale (2017-2019) și apoi prorector pentru relații publice și rețele universitare din 2019. Este membru al Senatului universitar din 2011 și, din 2024, consilierul rectorului pentru rețele universitare. Din 2023 este președintele UNICA, rețeaua universităților din capitalele europene, și coordonează alianța universitară europeană CIVIS la nivelul UB.
În administrația centrală a intrat în 2016, în mandatul ministrului Mircea Dumitru din guvernul Dacian Cioloș. A fost mai întâi consilier al ministrului, apoi secretar de stat. Potrivit CV-ului, ca secretar de stat a coordonat relațiile internaționale, proiectele europene, zona juridică și învățământul dual.
Între 2020 și 2023 a fost consilier de stat pentru educație și cercetare la Cancelaria prim-ministrului. Profilul publicat de Administrația Prezidențială vorbește despre trei premieri. În intervalul acoperit de CV, guvernul a fost condus de Ludovic Orban, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă și, pentru câteva zile, interimar, de Cătălin Predoiu. A plecat din funcție când guvernul a fost preluat de Marcel Ciolacu, imediat după încheierea grevei generale a profesorilor din mai-iunie 2023. În această perioadă au fost elaborate și adoptate legile educației din 2023. Între 2022 și 2023 a fost coordonator național în domeniul proprietății intelectuale.
În 2024-2025 a fost consilier onorific al ministrului Educației Daniel David, iar în campania prezidențială a fost consilier pe educație al lui Nicușor Dan. Este consilier prezidențial pentru educație și cercetare din 17 noiembrie 2025.
În plan internațional, reprezintă România în Înaltul Consiliu al Institutului Universitar European de la Florența și pentru proiectul ELI-NP. Este și reprezentant al proiectului DANUBIUS-RI. Din 2021 este reprezentantul Guvernului în consiliul de conducere al Institutului Cultural Român. Vorbește fluent engleza, germana și italiana și are cunoștințe de bază de spaniolă și franceză.
Proiectele de gândire critică cu EduCOD
CV-ul lui Costreie menționează trei proiecte ale Asociației EduCOD la care a participat.
Primul este „Language Matters” (2023-2024). A fost finanțat prin programul „Countering Russian Disinformation and Propaganda” al Global Engagement Center, o structură a Departamentului de Stat al SUA. Proiectul a reunit corespondenți de război, filosofi, sociologi și lideri de opinie pentru a dezbate tehnicile de dezinformare și manipulare.
Al doilea este „CritikThink” (2025), cu trei componente. Prima este o Academie de Gândire Critică adresată educatorilor, cu punct de pornire profesorii de liceu. A doua este o caravană adresată direct liceenilor. A treia este o serie de discuții cu 18 personalități.
Al treilea este „Dubito ergo cogito” (2025-2026). Proiectul își propune integrarea gândirii critice ca abilitate transversală în procesul educațional, prin formarea a 45 de cadre didactice din regiunea București-Ilfov și implicarea a 1.000 de elevi.
Ce arată declarațiile de avere și de interese
Declarațiile de avere și de interese ale lui Sorin Costreie au fost completate pe 15 iunie 2026, în calitate de consilier prezidențial. Veniturile declarate sunt cele din anul fiscal 2025.
Costreie declară un singur imobil: un apartament de 60 de metri pătrați în București, dobândit în 1994 prin hotărâre judecătorească și deținut integral. Nu declară terenuri. Are un autoturism Kia fabricat în 2023, cumpărat prin contract de vânzare-cumpărare.
La bunuri înstrăinate în ultimele 12 luni figurează două tranzacții. Prima este o casă de locuit, vândută pe 24 iunie 2025 cu 176.000 de euro. A doua este un teren intravilan, vândut pe 28 august 2025 cu 95.000 de euro.
Cel mai mare activ financiar declarat este un fond de pensii private administrat de NN Pensii, deschis în 2015, cu o valoare de 326.473,67 lei. Costreie mai declară un depozit în euro la BRD, deschis în 2024, de 100.000 de euro, și un cont curent în euro la ING, cu un sold de 23.908,99 euro.
La capitolul datorii, Costreie a trecut două promisiuni de vânzare încheiate în 2025. Prima privește un apartament, are valoarea de 118.000 de euro și scadența în 2026. A doua privește un teren, are valoarea de 50.000 de euro și scadența în 2030.
Veniturile din salarii pentru 2025 totalizează 238.370 de lei. De la Universitatea din București a încasat 156.348 de lei pentru funcția de bază de conferențiar și 62.858 de lei pentru activități în afara funcției de bază. De la Administrația Prezidențială a încasat 19.164 de lei, pentru cele aproximativ șase săptămâni de la numirea din 17 noiembrie.
Din activități independente a încasat 62.624,53 de lei, în cea mai mare parte pentru cursuri de gândire critică. Cea mai mare sumă, 52.377 de lei, vine de la Fundația EDUCOD, iar 409,53 lei de la Asociația EDUCOD. Restul provine de la Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară (6.750 de lei), Fundația pentru Educație și Lectură (1.016 lei) și Zeto Project SRL (752 de lei, pentru un curs la Nordic Festival). A mai primit de două ori câte 660 de lei de la UEFISCDI, ca evaluator. Veniturile totale declarate pentru 2025 sunt de 300.994,53 de lei.
În declarația de interese, Costreie trece o singură calitate: membru al Societății Române de Filosofie Analitică. Nu declară acțiuni sau părți sociale. Nu declară funcții în conducerea unor societăți comerciale, asociații sau fundații. Nu declară nicio funcție într-un partid politic și niciun contract finanțat din bani publici.
Ce fel de ministru spunea că îi trebuie Educației
În ianuarie 2026, după demisia lui Daniel David, Costreie a descris pentru Edupedu.ro profilul ministrului de care ar fi nevoie: „E nevoie de un ministru cu prestanță, un ministru care să nu fie contestat și un ministru care să fie ascultat. Asta înseamnă, inevitabil, o figură din sistem, fie că din universitar sau preuniversitar, dar care are soliditate academică, pentru că suntem într-o întreagă conjunctură în care ne trebuie și modele. Și cred că educația cu atât mai mult are nevoie de modele din acestea educative, chiar pe linia administrativă.”
Tot atunci a explicat de ce nu se înghesuia nimeni să preia ministerul: „Haideți să spunem că nu se înghesuie nimeni. Și nu se înghesuie nimeni pentru că suntem într-un context în care primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung benefic în educație și cercetare.”
La Digi24, Costreie indica drept posibili miniștri pe Mădălin Bunoiu de la UVT și pe Romiță Iucu de la UB și spunea că ar prefera pe cineva din preuniversitar: „Dacă profesorii trebuie să fie modele pentru elevi și studenți, cred că și ministrul ar trebui să fie, simbolic, un model: un om modern, cu o ținută intelectuală și morală ireproșabilă, un om cu viziune, care cunoaște sistemul și care își asumă inclusiv eventuale eșecuri.”
Despre durata unui mandat, Costreie a spus în ianuarie că un ministru reformator are nevoie de timp: „Dacă vine cineva, ca să-și asume toate lucrurile acestea, ar trebui să știe că stă acolo 2-3 ani. Nu zic cum ar trebui: un mandat complet, de 4 ani. Pentru că altfel doar începe niște procese, va fi doar partea de respingere socială, pentru că, normal, va veni cu bisturiul, și nu se vor vedea și efectele benefice. (…) Și educația este un tanc petrolier, nu este un iaht. Nu-l poți coti imediat.”
Luca Niculescu este a patra propunere de premier avansată de președinte în ultimele șase luni. Între timp, scenariul alegerilor anticipate a intrat tot mai apăsat în discursul partidelor.
Ministru plus ministru delegat: formula propusă în ianuarie
Pe 18 ianuarie, la emisiunea Info Edu de pe TVR Info, Costreie a susținut că soluția pentru Ministerul Educației ar fi un ministru și un ministru delegat. Argumentul pornea de la diferența dintre cele două subsisteme:
„Sunt două subsisteme, cu culturi instituționale și practici diferite, cu tempouri diferite, cu, dacă vreți, ținte diferite. Ținta sistemului universitar este să producem, nu educație, să producem cunoaștere. Ținta sistemului preuniversitar este să fixeze această cunoaștere. Deci sunt logici diferite.”
Costreie a explicat de ce orice ministru e respins, în opinia lui, de una dintre tabere:
„De fiecare dată, dacă venea un ministru din preuniversitar, universitarul, în virtutea egourilor care există în sistem, spunea: «ei, cum?» și invers. Dacă venea din universitar, preuniversitarul spunea: «dar el nu știe deloc sistemul» și atunci ai o rejecție aproape automată, indiferent cât de calificat și de bun este omul acela.”
Separarea în două ministere i se părea nepotrivită în contextul constrângerilor bugetare, așa că a propus o soluție intermediară: „Ce se poate face, cred că se poate face și acum, este ideea să ai un ministru și un ministru delegat. Asta nu vine cu mari costuri, dar cred că ar mai liniști un pic apele.”
Un alt argument a fost cadrul legislativ: „În 2011 avem o lege a educației, în 2023 avem două legi ale educației. Deci ai un minister cu două legi fundamentale, organice.” Întrebat dacă viitorul ministru va fi unul „de sacrificiu”, a răspuns că orice criză e și o oportunitate. Dacă ministrul are sprijin politic și ia măsuri nepopulare, dar benefice, „nu e neapărat de sacrificiu, pentru că oamenii, chiar dacă acum îl hulesc, după aceea o să-l aprecieze”.
Formula se aplică acum, dar delegatul propus este membru PSD din anul 2000, fost subprefect de Timiș din partea partidului și consilier local în Timișoara. Nu se știe deocamdată cum vor fi împărțite atribuțiile între ministru și ministrul delegat. Nu se știe nici ce se întâmplă cu postul de secretar de stat pentru preuniversitar, ocupat în prezent de Sorin Ion (PNL).
Legea 141/2025, norma didactică și plata cu ora
Pe 4 februarie 2026, după protestul a peste 4.000 de profesori și studenți la Guvern, Costreie a explicat la B1TV nemulțumirea din sistem: „Este un domeniu care stă, în genere, la periferia interesului social. Pare aproape singurul domeniu vizat de constrângeri și atunci oamenii își pun problema solidarității sociale: de ce doar noi?”
A legat neîncrederea profesorilor de promisiunile legale nerespectate privind finanțarea: „Legea din 2011 spunea clar: 6% din buget pentru educație. Noi am avut în toți acești ani puțin peste 3%. Iar în contextul noii legi din 2023, situația s-a menținut. Oamenii nu mai au încredere: nici când e pus în lege, nu ai ceea ce spune acolo că ai.”
Întrebat dacă măsurile de austeritate pot fi retrase rapid, a fost rezervat: „Foarte repede, nu văd cum s-ar putea reveni la toate măsurile. Suntem în mijlocul anului școlar și universitar.” A indicat o singură excepție posibilă pe termen scurt: „Cred că se poate discuta despre plata cu ora și aceasta a fost una din marile cerințe pe care le-au avut sindicatele și directorii de licee.”
Despre greva anunțată pe perioada simulărilor examenelor naționale a spus: „Pentru binele copiilor noștri sper să nu se ajungă acolo. Aceasta e un fel de bombă nucleară pe care o au colegii noștri din preuniversitar, dar vă dați seama că tot sistemul ar fi foarte influențat de astfel de măsuri.” Tot atunci a cerut un ministru plin: „Ar fi bine să vină un ministru care să negocieze bugetul. Măcar să fie la masă până se face bugetul.”
Programul de guvernare al cabinetului Niculescu promite corectarea „graduală” a efectelor Legii 141/2025 asupra carierei didactice. Fiecare etapă este însă condiționată de identificarea surselor în legea bugetului, fără măsuri concrete și fără calendar.
Salariile profesorilor și piața meditațiilor
Una dintre cele mai contestate declarații ale lui Costreie a fost făcută în aprilie 2026, într-un interviu pentru Libertatea, preluat de Edupedu.ro: „Pentru că nu există o corelare directă între venitul pe care îl primește un profesor și calitatea actului educațional. Trebuie să se mai întâmple multe alte lucruri. Gândiți-vă, tot sistemul actual este nu foarte bine corelat cu ceea ce se face la școală, pentru că e toată piața aceasta a meditațiilor. Diverși miniștri au încercat să o reglementeze, să o scadă. O știm cu toții, se întâmplă în jurul nostru și această piață a meditațiilor este un eșec al școlii românești.”
Costreie a explicat cum vede rolul salariului: „Pentru că vă dați seama că plata pe care o primește un profesor din salariu este una, iar în privat, când dă meditație, este alta. Și atunci, în clipa în care există această atractivitate, ne putem gândi la profesori care se gândesc mai mult la ce va fi la meditații decât la ora de curs. Deci, noi ar trebui să asigurăm condițiile pentru profesorii noștri să nu se mai gândească la altceva, să nu se mai gândească la meditații în privat. În definitiv, salariul ăsta ar trebui să-i asigure un trai decent, adică că e mic, că e mare, nici nu mai contează. Contează să fie îndeajuns de bun, încât să nu-l facă pe profesor să mai fie preocupat în mod fundamental să mai facă altceva.”
În mai 2026, la Prima TV, a susținut că actuala salarizare nu recompensează suficient performanța. Exemplul dat a fost progresul elevilor cu rezultate slabe: „Uneori e mai greu să-i duc de la 4 la 6 decât de la 8 la 10.”
Investiția în profesor, nu în ecrane
În campania electorală din 2025, Costreie spunea că principala măsură urgentă în preuniversitar, „pe termen scurt și mediu și cu bătaie lungă”, este investiția în calitatea profesorilor.
A revenit la idee într-o dezbatere organizată de MIPE și World Vision despre efectele dotărilor din PNRR. Studiul World Vision arăta că 43% dintre elevi spun că au nevoie de explicații suplimentare sau meditații la materiile dificile. Costreie a comentat: „43% dintre elevi au nevoie de explicații suplimentare și în contextul în care vorbim de școală după școală, de acțiuni remediale, dar dacă 43% au nevoie de explicații suplimentare, eu cred că trebuie să vorbim de școală în școală. (…) Asta înseamnă că ceea ce li se predă și cum li se predă nu este foarte adecvat și atunci trebuie să croim această haină a educației pe nevoile lor.”
În aceeași intervenție a spus: „Avem ecrane smart și alte dispozitive, dar cred că investiția majoră trebuie să se ducă către profesor.”
Birocrația din școli
În mai 2026, discutând metodologia concursului pentru directori, Costreie a cerut la Prima TV „autonomie, responsabilitate și debirocratizare, pentru că noi pierdem, ca profesori și ca administratori în sistemul de educație, foarte mult timp”. A spus că profesorii și directorii ajung să justifice ce au făcut în loc să lucreze efectiv, iar la inspecții scot mii de fișe și dosare.
Tema va fi pe masa noului ministru din prima zi. După prima probă eliminatorie a concursului de directori din acest an, cel puțin 3.000 de posturi nu mai pot fi ocupate prin concurs și rămân la dispoziția inspectoratelor până în mai 2027.
Universitățile: comasări și „un model destul de comunist de finanțare”
În ianuarie 2026, Costreie a declarat pentru Edupedu.ro că o comasare a universităților ar fi o reformă reală. Anticipa atunci că, după un 2025 care a lovit preuniversitarul, 2026 va fi „mai degrabă focalizat pe universitar”. Despre comasări a spus: „Nu știu dacă chiar comasări de universități. Asta ar fi o reformă reală care, dacă este bine făcută, este chiar benefică.” A dat ca exemple Polonia și Franța:
„Acolo s-au făcut niște reforme reale și pe 10-12 ani au fost identificate niște universități în care nu am avut aceeași finanțare, pentru că noi suntem pe un model destul de comunist de finanțare, adică dăm cam la fel tuturor și atunci ce nu obținem este performanța. Adică la întrebarea noastră «de ce nu mai avem universități în topul Shanghai în primele 500?», răspunsul este că fiecare universitate, în raport cu performanțele ei, se menține cam tot acolo, că suntem pe o finanțare de subzistență, dar pentru că finanțările universităților și performanțele universităților în special ale celor din Asia se îmbunătățesc incredibil de la an la an, ele ne împing în jos.”
Costreie a numit fragmentarea „o boală a învățământului și a cercetării românești” și a pledat pentru o ierarhizare asumată: „Avem universități cu impact regional, universități cu impact național și universități cu impact internațional. Acuma este și o chestie de onestitate, adică dacă ai o universitate care își propune să aibă doar impact regional și are un impact regional autentic, mie mi se pare că e ceva foarte bun, benefic și onest. Problemele sunt când universitatea aceea este cu impact regional și poate cel mult național, dar se crede un jucător internațional.”
Potrivit lui Costreie, evaluarea sistemului universitar și a institutelor de cercetare s-a desfășurat în 2025, iar rezultatele erau așteptate.
Cercetarea: înapoi la universități și riscul pierderii banilor europeni
Costreie consideră că separarea cercetării de educație a fost o eroare: „A fost o greșeală că a plecat. Deci, în mod normal, cercetarea și inovarea ar trebui să stea împreună cu universitățile, că este cam aceeași țintă și este cam același ecosistem.”
În ianuarie a avertizat că înghețarea bugetului la nivelul lui 2025 poate costa mai mult decât economisește: „Sunt discuții pe partea de cercetare că dacă rămânem cu bugetul blocat în limita celui anului precedent, atunci vom avea mari probleme la cercetare, în sensul în care vom pierde bani. (…) Noi avem diverse angajamente cu PNRR-ul, cu alte proiecte europene și dacă nu angajăm oameni, dacă nu dăm drumul la aceste proiecte, noi, de fapt, nu vom îndeplini niște criterii și va trebui să dăm bani. Deci, aici jocul mi se pare mai subtil, în sensul că trebuie să dau drumul la un buget mai mare un pic ca să câștig mai mulți bani, pentru că altfel voi pierde.”
Copiii și rețelele sociale
În februarie 2026, după propunerea lui Raed Arafat de limitare a accesului adolescenților la rețelele sociale, Costreie a spus la Digi24: „Aici măsurile sunt complexe și într-adevăr dezbaterea urmărește firul problemei, dar nu se duce, după părerea mea, la fondul problemei.” A descris două direcții pe care le vede complementare: stabilirea unei vârste minime de acces și prevenția prin educație, bazată pe responsabilitate și gândire critică. A pledat și pentru alinierea la politicile Uniunii Europene.
Luca Niculescu, coordonatorul național al procesului de aderare a României la OCDE, a fost desemnat premier în octombrie 2026, după ce Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură în mai același an.
Miniștrii propuși urmează să treacă prin audierile din comisiile parlamentare, înaintea votului de învestitură.