Guvernul este pe care să aplice măsura comasării școlilor prin creșterea cheltuielilor cu salariile, deși măsurile sunt prezentate drept unele de austeritate, potrivit unei analize Edupedu.ro. Fenomenul a fost semnalat sumar în dezbaterea publică de marți, 5 august 2025, pe marginea proiectelor de metodologii și acte normative aflate în consultare, care ar urma să aplice măsurile de asuteritate din Legea 141/2025, cunoscută drept „legea Bolojan”. Vicepreședintele asociației directorilor de școli „Comunitatea pentru Excelență în Managementul Școlar”, profesorul Viforel Dorobanțu, director al Școlii Gimnaziale Curcani, Călărași, a semnalat faptul că, în urma simulărilor făcute la nivelul organizației, o școală care se comasează cu o alta, pentru că nu are 500 de elevi, și își pierde astfel personalitatea juridică, va desființa un post de director, urmând să înființeze un post de director adjunct, conform ROFUIP.
„Să zicem că avem o școală de 450 de elevi și o școală de 420 de elevi, care, evident, aflându-se sub limita impiusă de lege, de 500 de elevi, sunt în posiblitatea de a se comasa. Și aici, din punctul nostru de vedere, vedem posibilă doar dispariția unui post de director, dar cred că e posibil să apară înființarea unui post de director adjunct la 870 de elevi”, a spus Viforel Dorobanțu în cadrul dezbaterii.
Răspunsul secretarului de stat din MEC, Sorin Ion, unul dintre cei noi moderatori ai dezbaterii din partea MEC, a fost: „Foarte bine să apară un director adjunct pentru că se încadrează în reglementările din regulamentul de organizare și funcționare. Dacă școala va îndeplini condițiile să aibă director adjunct când va avea și este deja un ajutor dat în situația în care s-a extins destul de mult activitatea managerială”.
Ceea ce nu a precizat oficialul ar fi că măsurile au fost prezentate de Guvern și de ministrul Educației Daniel David, chiar și de secretarul de stat citat, drept unele de austeritate, nu de reformă. Austeritate înseamnă o reducere a cheltuielilor publice. Ministrul Educației a spus în mai multe ieșiri publice că „nu mai sunt bani pentru salarii și burse, pentru tot anul”, dăcă nu se iau aceste măsuri.
Edupedu.ro a arătat că economiile de cheltuieli ar fi de 378 milioane de lei în acest an, conform Consiliului Fiscal, în timp ce ministrul a vorbit de un necesar la bugetul pe 2025 de 2 miliarde de lei față de bugetul aprobat la începutul anului de Guvernul Ciolacu, tot cu Daniel David ministru al Educației și Cercetării.
Analizăm, în continuare, cum o asemenea măsură de comasare a școlilor ar putea duce la creșterea cheltuielilor cu salariile, nu la scăderea lor.
În cazul comasării a două școli, una cu 450 de elevi și alta cu 420 de elevi, care până la 31 august 2025 au personalitate juridică, dar de la 1 septembrie 2025 nu mai au, pentru că intră în vigoare prevederile Legii 141/2025 care impun personalitate juridică doar școlilor cu 500 de elevi sau peste, noua școală formată din cele două va avea 870 de elevi.
Potrivit legii, normelor puse în dezbatere de minister și regulamentelor în vigoare, se desființează posturile de director ale celor două școli și apare un post de director nou pentru noua școală mare, cu cei 870 de elevi – echivalentul a 40 de clase de elevi, cu o medie de 22 de elevi/clasă.
Conform Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar – ROFUIP, articolul 24, un post de director adjunct se poate înființa la peste 30 de formațiuni de studiu, sau chiar mai puține dacă sunt și clase de din diferite cicluri de învățământ.
Articolul 24 – „Se poate norma o funcție de director adjunct pentru:
a) unitățile de învățământ care au peste 30 de formațiuni de studiu;
b) unitățile de învățământ care au între 20 și 30 de clase și îndeplinesc una dintre condițiile: au cel puțin 10 clase inclusiv din învățământul primar și/sau grupe din învățământul antepreșcolar/preșcolar sau au secții cu predare în limbile minorităților într-o unitate școlară cu predare în limba română sau au secții cu predare în limba română într-o unitate școlară cu predare într-o limbă a minorităților;
c) unitățile de învățământ care au între 20 și 30 de clase și au internat și cantină;
d) unitățile de învățământ liceal/postliceal care au peste 25 de clase;
e) unitățile de învățământ liceal/postliceal care au între 20 și 25 de clase și îndeplinesc una din condițiile: au cel puțin 10 clase din învățământul primar și/sau grupe din învățământul antepreșcolar/preșcolar sau au secții cu predare în limbile minorităților într-o unitate școlară cu predare în limba română sau au secții cu predare în limba română într-o unitate școlară cu predare într-o limbă a minorităților;
f) unitățile de învățământ liceal/postliceal care au între 20 și 25 de clase și au internat și cantină;
g) unitățile de învățământ special cu cel puțin 16 clase.
(3) Se pot norma două funcții de director adjunct pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial, liceal sau postliceal care funcționează cu peste 50 de formațiuni de studiu.
(4) Se pot norma trei funcții de director adjunct pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial, liceal sau postliceal care funcționează cu peste 70 de formațiuni de studiu sau cu peste 70 de formațiuni de studiu din învățământul antepreșcolar și preșcolar”.
Analizând din perspectiva grilei de salarizare, un post de director la o școală de 420-450 de elevi este salarizat cu un salariu de bază de 11.344 de lei brut, potrivit grilelor în vigoare. Deci, prin desființarea celor două posturi de director de la școlile care se comasează se obține o economie la cheltuielile cu salariile de 11.344 x 2 = 22.688 lei/ lună, teoretic.
Salariul noului director de școală cu 870 de elevi este mai mare, potrivit grilelor de salarizare, și anume 11.505 lei pe lună.
În plus, salariul directorului adjunct nou-înființat al unei școli cu 870 de elevi este de 11.405 lei pe lună.
Altfel spus, Guvernul Bolojan, ministrul Daniel David, Ministerul Educației și Cercetării, taie două salarii de 22.688 de lei pe lună și plătesc noii conduceri a școlii proaspăt înființate 22.910 lei pe lună. „Economia” făcută este de fapt o cheltuială suplimentară de 222 lei pe lună.
Iar estimările de la începutul discuției pe Legea 141, date de ministrul Daniel David, erau că va desființa 900 de posturi de directori.
Reamintim, Edupedu.ro a scris despre cele două poziții contradictorii despre același subiect la doar 5 luni distanță ale ministrului Daniel David, ministrul Educației și Cercetării. Acesta susținea în februarie 2025, într-un comunicat pus pe site-ul edu.ro, că bugetul Educației, care fusese tocmai aprobat de Parlament, acoperă integral salariile și bursele elevilor și studenților pentru anul în curs. Cinci luni mai târziu, același ministru avertizează public într-un comunicat publicat pe site-ul ministerului pe care îl conduce că aceste cheltuieli de bază nu mai pot fi susținute – analiza integrală aici.
În context, ar fi de precizat că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Foto: © Pop Nukoonrat | Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Redacția
Raluca Pantazi
Diana Ghimiși
Ioana Nicolescu
8 comments
Profesorii nu sunt plătiți in funcție de finanțarea per elev. Salariul unui profesor de la o școală cu 1000 de elevi este același cu salariul unuia de la o școală cu 200 de elevi.
hahaha….cine sapa groapa altuia de obicei cade el în ea…
Niste prosti. Daca ar merge cu legea asta inainte, ar zbura toti suplinitorii, o parte dintre titulari si o gramada de personal de conducere, didactic auxiliar si neauxiliar. Unde se vor directiona acestia? Catre somaj si/sau asistenta sociala. Asadar, in loc sa lasi sistemul sa functioneze ca inainte si sa ai zeci de mii de platitori la stat, tu de fapt ingrosi randul celor tinuti in spinare de cei ce mai muncesc. Care vor fi si mai putini astfel. Eu l-as demite pe ministrul de finante care a pus la cale asa plan de oameni prosti cu diploma. Sa revina naibii la ce a fost, au creat un haos de nedescris de au ajuns oamenii sa se sinucida si pentru ce? Macar in al doisprezecelea ceas vad ca David s-a trezit si va analiza cu guvernul. Mah, dar atatia oameni destepti cum au putut fi atat de prosti sa dea asemenea legi? Ei nu gandesc?
Din structura mai dispar și alte posturi de didactic auxiliar și nedidactic , cel puțin 2 (contabil și secretara) dar pot fi mai multe de exemplu administrator de patrimoniu, bibliotecar, informatician etc.
De ce vă mira! Așa se întâmplă când suntem conduși de habaniști politici și șpăgari!
Sunteți superficiali in analiza,fiecare școală are contracte de prestări servicii pentru anumite servicii,exemplu,program de contabilitate,telefonie fixa,mobila,sunt 2 contabili,2 administratori,2 bibliotecari…….etc.
Ai dreptate, dar parțial. Un contract de deratizare (de exemplu) se face pe suprafață de clădiri. La fel și la energie electrică, apă, gaze, pază, etc. Costurile, teoretic, rămân cam la fel. La un post de contabil, sau de informatician cred că se poate renunța. DAR, nu cred că la situațiile astea extreme făcea referire ministrul. Probabil că sunt cazuri de școli cu 200 de elevi, poate ceva mai mult și se comasează 3 școli într-una singură. Până la urmă, în decizie luată peste noapte, chiar dacă este una bună, dar neprezentată și neexplicată, naște suspiciuni și e privită cu neîncredere.
Nimeni nu vorbește totuși despre „fostul director”. El se întoarce la catedră sau devine adjunct și ia salariu…de obicei destul de mare pentru că majoritatea directorilor sunt cu gradul didactic 1. Și atunci „marea” economie se poate transforma chiar într-o pierdere dacă ne referim strict la salarii.