După „visul american”, înapoi acasă: oameni de știință chinezi emigrați, experţi în semiconductori, AI, robotică, matematicieni, se întorc din SUA. Agenția EFE: În noul plan cincinal, China a prioritizat autosuficienţa tehnologică şi o creştere anuală de 7% a cheltuielilor pentru Cercetare Dezvoltare

Fluxul de talente ştiinţifice din China către Statele Unite începe să se inverseze prin întoarcerea acasă a cercetătorilor, matematicienilor şi a experţilor în inteligenţa artificială (AI), în conformitate cu obiectivul Beijingului de a stimula dezvoltarea tehnologică a ţării, relatează vineri EFE, preluată de Agerpres.

Oameni de ştiinţă chinezi care se stabiliseră în Statele Unite revin continuu în oraşe precum Beijing, Nanjing sau Shenzhen, atraşi de posturi importante în centre de cercetare sau în universităţi care se situează în topul mondial, precum şi de oportunităţi de a avansa în cercetările pe care le realizează.

În noul său plan cincinal cu orizont în 2030, China a stabilit ca prioritate autosuficienţa tehnologică, precum şi o creştere anuală de 7% a cheltuielilor destinate sectoarelor cercetării şi dezvoltării care deja se apropie de 2,8% din PIB în prezent, cu previziuni de a continua să se apropie de nivelurile americane, relatează agenția de presă.

Impulsionarea dezvoltării în aceste domenii se aliniază cu profilul celor care se întorc în China: matematicieni premiaţi, experţi în semiconductori şi informatică sau nume de referinţă internaţională în AI şi robotică, potrivit raportărilor din ultimele luni ale ziarului South China Morning Post din Hong Kong.

Guvernul de la Beijing promovează în mod direct întoarcerea acestora în China prin programe precum ‘Planul Qiming’, care include diferite stimulente, precum finanţare pentru proiecte de cercetare, sprijin pentru angajare şi facilităţi de rezidenţă pentru cercetători străini sau chinezi formaţi în străinătate.

La rândul lor, unele universităţi promovează angajări directe ale unor figuri importante în lumea academică.

Cercetătoarea în tehnologia blockchain Chen Jing sau omul de ştiinţă specialist în semiconductori Jiang Jianfeng au părăsit Institutul Tehnologic din Massachusetts (MIT) pentru a se alătura Universităţii Tsinghua din Beijing, una dintre cele mai prestigioase din Asia.

Chen a explicat, într-un videoclip difuzat de universitate, că obiectivul său a fost întotdeauna ‘să facă cea mai bună cercetare ştiinţifică’ care, la vremea respectivă, se putea realiza în Statele Unite, dar acum s-a întors în China cu intenţia de a aplica experienţa dobândită pentru dezvoltarea acestei tehnologii în ţară.

La rândul său, Jiang – specializat în materii noi pentru fabricarea cipurilor care să poată depăşi limitele siliciului – a menţionat ca motive pentru revenirea în China condiţii mai bune pentru cercetarea aplicată, posibilitatea de a conduce propria echipă şi dorinţa de a ‘contribui’ în domeniile în care ‘ţara are cu adevărat nevoie’, potrivit publicaţiei din Hong Kong.

După patru decenii în SUA, matematicianul Liu Jun a decis să părăsească Universitatea Harvard pentru a se alătura Tsinghua. În cazul său, a explicat el pentru EFE, decizia a fost motivată de aspecte de natură familială, dar, de asemenea, a apreciat ca ‘atractive’ oportunităţile pentru cercetătorii mai tineri oferite de statul chinez. În opinia sa, în China se poate percepe un sprijin mai mare pentru cercetare şi o abordare strategică în domenii precum AI, ceea ce s-ar putea traduce prin ‘progrese mai rapide’ prin concentrarea resurselor în sectoare concrete.

‘Este ironic că Statele Unite, în loc să atragă aceşti oameni de ştiinţă, contribuie la îndepărtarea lor’, a remarcat el. Matematicianul a remarcat faptul că se înregistrează o scădere a numărului de studenţi asiatici care aleg să se instruiască în SUA, într-un context marcat atât de controale mai stricte asupra străinilor în ţara nord-americană, cât şi de aspecte ce ţin de dezvoltarea economică şi culturală a celor două ţări.

În opinia sa, universităţile americane continuă să fie repere, dar şi-au pierdut o parte din avantajul relativ pe care îl aveau în comparaţie cu alte instituţii internaţionale. 

Din 2019, când China era principală ţară exportatoare de studenţi către SUA, cu un vârf de 372.000 de persoane, acest număr a scăzut în mod constant, ajungând la aproape 266.000 în anul universitar 2024/2025.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, numeroşi oameni de ştiinţă au denunţat reduceri ale finanţării la care se adaugă înăsprirea condiţiilor pentru personalul străin. În timp ce Washingtonul a majorat costul vizelor H-1B pentru lucrătorii înalt calificaţi la 100.000 de dolari anual, Beijingul a promovat alternative precum viza K, care facilitează intrarea şi şederea profesioniştilor ştiinţifici, chiar şi fără o ofertă de muncă prealabilă.

Toate acestea se petrec în mijlocul unei rivalităţi tehnologice între cele două ţări care nu este nouă. În timpul primului mandat de preşedinte al lui Donald Trump, ‘Iniţiativa China’ din 2018 a venit cu o abordare plină de suspiciune faţă de cercetătorii de naţionalitate chineză din perspectiva spionajului şi a unor posibile transferuri tehnologice.

Deşi a fost abrogată ulterior, în 2025 Washingtonul a anunţat că va începe să ‘revoce agresiv’ vize ale studenţilor chinezi în domenii sensibile.

Dincolo de tensiunile politice din relaţia bilaterală, deciziile individuale ale acestor cercetători reflectă o schimbare de echilibru în lumea ştiinţei şi a inovaţiei în care China a câştigat influenţă în ultimii ani nu doar ca origine, ci şi ca destinaţie a talentului.

Sursa foto: ID 132893338 © Mikhail Rudenko | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.