Concursurile de directori și numirea noilor șefi la Inspectorate – lăsate în aer, fără metodologii și fără calendare clare, prin demisia ministrului Daniel David / În ianuarie expiră mandatele a 60% dintre directori

863 de vizualizări
Foto: © Fizkes | Dreamstime.com
Daniel David include noi conduceri „performante” în școli și licee printre potențialele realizări ale mandatului său, într-un bilanț publicat pe propriul blog, în contextul demisiei pe care și-a dat-o din funcția de ministru al Educației și Cercetării. Or, procedurile de desemnare a noilor directori și reorganizarea în inspectorate, programate să aibă loc începând cu prima parte a anului 2026, sunt lăsate în aer prin această demisie, în condițiile în care nici metodologia necesară nu este finalizată.

În bilanțul publicat cu ocazia demisiei, după un an de mandat la MEC, Daniel David notează, între altele:

„Dacă lucrurile merg normal și fiecare își face treaba în continuare, anul școlar 2026-2027 poate să fie o restartare majoră a nivelului liceal (se poate!):

  • (…) Cu un leadership performant – directori aleși prin concurs și inspectorate reorganizate (acest lucru se aplică la toate nivelurile învățământului preuniversitar).”

Și în același articol trece la „proiecte demarate” începerea discuțiilor privind „metodologia de concurs pentru directori și inspectori”:

„Proiecte demarate:

  • Inițierea discuțiilor privind metodologia de concurs pentru directori și inspectori – Jalon PNRR, inclusiv trainingul acestora. Planificarea este ca anul școlar 2026-2027 să înceapă cu aceste procese încheiate, ca un element de calitate și de definire explicită a limitei dintre educație și politic.
    • Ca noutate, pentru numirea inspectorilor generali, în 2025 s-a solicitat și un plan de management, prin prisma Programului de Guvernare.
    • Prin PNRR se desfășoară deja programe de formare pentru leadershipul educațional, în vedere creșterii gradului de profesionalizare.”

El își revendică, astfel, un rol în proceduri pe care, prin demisie, le lasă în mâna altora și care ar fi trebuit să înceapă din primele luni ale lui 2026. Dar, după cum Daniel David semnalează, nici metodologiile de concurs nu sunt gata, discuțiile pe această temă fiind doar inițiate”. În mesajul său, el propune ca termen la care noile conduceri să fie instalate începutul anului școlar 2026-2027. Și insistă pe menținerea rolului politic în inspectorate, deși Legea învățământului preuniversitar cere o reorganizare a acestor instituții, care să fie conduse de persoane numite prin concurs.

Ca ministru, Daniel David a anunțat în septembrie că începe consultări cu directorii și inspectorii școlari, atât pe tema reorganizării inspectoratelor, cât și pe cea a concursurilor pentru posturi de directori. În decembrie, metodologiile necesare în acest sens nu sunt încă puse în consultare.

Mai bine de jumătate dintre posturile de directori ajung la final la începutul anului 2026, în condițiile în care, la alegerile din 2022, organizate în 3 valuri, vasta majoritate a posturilor a fost ocupată în primele faze. Chiar și așa, numirile prin concurs nu au durat, în unele cazuri, mult timp: un an mai târziu, în martie 2023, 1761 de directori și directori adjuncți erau numiți prin detașare, de către inspectorii-politicieni

  • Potrivit secretarului de stat Sorin Ion, în ianuarie 2026 expiră mandatele a 60% dintre directorii de școli din țară. După încetarea mandatului, în absența unui concurs, directorii de școli sunt la mâna inspectorului școlar, care este numit politic și care ajunge să îi numească pe post prin detașare în interesul învățământului, pe criterii subiective, de multe ori tot politice.

Concursuri ar fi trebuit să înceapă să fie organizate și pentru inspectorii-șefi, după noua lege a învățământului preuniversitar adoptată în 2023, dar au fost amânate în condițiile în care 2024 a fost an electoral cu mai multe runde de alegeri.

În Raportul QX publicat în mai 2025, ministrul Daniel David propunea ca șefii inspectoratelor să fie oficial numiți politic, iar ceilalți inspectori să dea concurs, el apreciind că organizarea propusă în noua lege era ineficientă. Aceasta a însemnat o distanțare clară de prevederile Legii 198/2023, care cerea înlocuirea inspectoratelor cu direcții județene / direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar, cu conduceri numite de ministru în urma unor concursuri. Legea 141/2025, cunoscută ca Legea Bolojan, a prorogat Art. 116 din Legea 198, ce prevede aceste schimbări, până la începutul anului școlar 2027-2028.

În cazul directorilor de școală, ministrul David a propus, în vară, ca termen pentru începerea  acestora luna decembrie 2025, însă a amânat ulterior orizontul de timp pentru „prima parte a anului viitor”, adică 2026.  

După alte tergiversări, în noiembrie a.c. Luciana Antoci, consilier pe educație al premierului Bolojan, anunța că pentru posturile de directori concursurile vor avea loc „în primăvara anului următor”:

  • „În primăvara anului următor se va desfășura concursul pentru ocuparea posturilor de director și director adjunct, posibil și pentru inspectorii școlari, iar din această perspectivă se va regândi formula de obligație de normă”, a declarat Luciana Antoci pe 24 noiembrie.

Foto: © Fizkes | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Studiu Facebook: Platforma Instagram are un impact negativ asupra sănătății mintale a adolescenților, în special în cazul fetelor / Pe lângă accentuarea stărilor de anxietate și depresie, “înrăutățește și problema imaginii de sine”

În cadrul unui studiu intern realizat în ultimii trei ani, Facebook a constatat că aplicația de distribuire a fotografiilor Instagram (deținută de Facebook) este “dăunătoare în cazul unui procent semnificativ”…
Vezi articolul

ANALIZĂ Tinerii și persoanele cu studii elementare, categoriile care spun cel mai des că nu se vor vaccina / În actuala programă de liceu, valabilă în ultimii 15 ani, nu există cuvântul vaccin/vaccinare. În manualele de Biologie informațiile sunt extrem de puține

Peste 46%, respectiv peste 31% dintre tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani spun că nu se vor vaccina, potrivit datelor din două sondaje succesive, reprezentative la nivelul…
Vezi articolul