Consiliul Cercetării are o nouă conducere: Alexandru Babeș, cercetător în Neurobiologie la București, care a mai fost în 2011 și 2016 președintele organismului care poate propune retragerea acreditării unei întregi școli doctorale – SURSE

2.853 de vizualizări
FOTO: Christian Neacsu
Ministrul Educației a aprobat o nouă componență a Consiliului Național al Cercetării Științifice, organism de experți în cercetare cu rol important în evaluarea internă a universităților și în clasificarea departamentelor. CNCS este forul care analizează calitatea cercetării și care poate propune retragerea acreditării unei întregi școli doctorale, dacă nu respectă standardele de calitate sau de etică profesională. Potrivit surselor Edupedu.ro, conducerea forului va fi asigurată de Alexandru Babeș, cercetător și profesor de Neurobiologie la Universitatea din București.
  • Până acum, președintele CNCS a fost Bogdan Simionescu, membru al Academiei Române, iar vicepreședinți Nicolae Manolescu, de la Institutul Oncologic “Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu”, și Georgeta Voicu, de la Universitatea Politehnica din București, numiți prin ordin de fostul ministru al Cercetării din guvernul Grindeanu, Șerban Valeca, în 2017.

Amintim că Cercetarea, care în Guvernul Orban este organizată sub forma unui departament în cadrul Ministerului Educației, este condusă de un secretar de stat de o lună și jumătate. Șeful Cercetării este Dragoș Ciuparu, care la preluarea mandatului a anunțat că și-a fixat ca obiective deblocarea finanțării programelor de cercetare și lansarea de competiții (detalii aici).

Componența noului Consiliul Național al Cercetării Științifice – surse:

1. Alexandru Babeș – președinte. Cercetător, profesor de Neurobiologie la Universitatea din București, autor a peste 20 de articole în reviste științifice ISI, printre care Nature și Nature Medicine.

Alexandru Babeș a fost președintele acestui for la reînființarea lui prin legea educației din 2011. Primul său mandat la conducerea CNCS a fost în 2011-2013, când a fost numit de ministrul de atunci Daniel Funeriu, iar șeful cercetării era Dragoș Ciuparu. A revenit în această funcție în 2016-2017, numit de ministrul de atunci al Educației, Mircea Dumitru, în guvernul Cioloș.

De precizat că Babeș a făcut parte din echipa care a introdus, în 2011, împreună cu Dragoș Ciuparu ca șef al Cercetării și Adrian Curaj – director UEFISCDI, exclusiv evaluatorii străini în evaluarea proiectelor de cercetare care primeau fonduri naționale, precum și criterii minimale pentru aplicații la granturi de cercetare.

În 2013, conducerea CNCS a fost preluată pentru un scurt mandat de Mihai Dima, iar în aprilie 2013 întreaga echipă și-a dat demisia din acest for, din cauza lipsei finanțării proiectelor de cercetare (sursa și detalii).

2. Costin Sorin Bâldea – vicepreședinte. Cercetător în științe inginerești, Universitatea Politehnica București. Costin Sorin Bildea este profesor la Departamentul de Inginerie Chimică și Biochimică.

3. Flavius Solomon – vicepreședinte. Cercetător la Institutul de Istorie “A. D. Xenopol” din Iași al Academiei Române. A mai fost membru al CNCS în ambele mandate ale lui Alexandru Babeș.

4. Cezar Joița – cercetător la Institutul de Matematică Simion Stoilow al Academiei Române. A mai fost membru al CNCS în perioada 2011-2013 și a făcut parte din echipa care și-a dat demisia în bloc din acest for, în 2013, din cauza lipsei finanțării proiectelor de cercetare (sursa și detalii).

5. Norica Nichita – cercetător la Institutul de Biochimie al Academiei Române. A mai fost membru al CNCS și în perioada 2011-2013.

6. Alexandru Baumgarten – Cercetător în științe umaniste la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A mai fost membru CNCS când forul era condus de Babeș, în 2011-2013, și a făcut parte din echipa care și-a dat demisia, în 2013.

7. Laurențiu Stoleriu – Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași / Domeniul: Fizica. A mai făcut parte din CNCS în 2016-2017, tot sub conducerea lui Alexandru Babeș.

8. Mirela Voiculescu – Universitatea Dunărea de Jos din Galați / Domeniul: Științele pământului. A mai făcut parte din CNCS în 2016-2017, când a deținut funcția de vicepreședinte.

9. Ioan Ovidiu Sabău – Universitatea de Medicină și Farmacie Timișoara / Domeniul: Medicină

10. Gabriel Bădescu – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca / Domeniul: Științe sociale. A făcut parte din echipa care și-a dat demisia în bloc, în 2013, din cauza lipsei finanțării proiectelor de cercetare.

11. Mihai Gîrțu – Universitatea Ovidius din Constanța / Domeniul: Biotehnologie.

12. Gabriela Râpeanu – Universitatea Dunărea de Jos din Galați. A făcut parte și din echipa condusă de Babeș în 2011-2013.

13. Antonio Marian Rădoi – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie – IMT București / Domeniu: Știința materialelor

14. Mihaela Florea – Universitatea din București / Domeniu: Chimie

15. Gabriela Cârja – Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași / Domeniu: Știința materialelor. A mai fost membru CNCS în 2016, precum și în 2011-2013.

16. Bogdan Ovidiu Popescu – Universitatea de Medicină și Farmacie București / Domeniu: Medicină

17. Cosmin Chiorean – Universitatea Tehnică Cluj-Napoca / Domeniu: Științe inginerești

18. Lucian Drăguț – Universitatea de Vest din Timișoara / Domeniu: Științele pământului. A mai fost membru CNCS în 2016-2017.

19. Niculina Hădade – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca / Domeniu: Chimie

20. Radu Marinescu – Universitatea Politehnica din Timișoara / Domeniu: Informatică. A mai fost membru CNCS în 2011-2013 și a fost și vicepreședinte al forului.

21. Dragoș Iliescu – Universitatea din București / Domeniu: Științe sociale.

CNCS este format din 21 de membri, printre care se numără președintele și doi vicepreședinți, numiți prin ordin de ministru. Președintele și vicepreședinții sunt numiți pentru un mandat de 4 ani. Tot de 4 ani este și mandatul membrilor CNCS.

Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS) este un organism consultativ al Ministerului Educației, introdus în 2011 prin legea educației. Instituția are misiunea de a sprijini Ministerul în “finanțarea, monitorizarea și evaluarea activităților de cercetare științifică din România”, se arată în noul său regulament de organizare, obținut de Edupedu.ro.

Atribuțiile principale ale CNCS:

– stabilește standardele, criteriile și indicatorii de calitate pentru cercetarea științifică, ce mai apoi sunt aprobați prin ordin de ministru
– auditează periodic cercetarea din universități sau din institutele de cercetare, la solicitarea Ministerului Educației sau din proprie inițiativă
– prezintă anual un raport privind starea cercetării în institutele naționale de cercetare-dezvoltare, în universități și în institutele Academiei Române. “Raportul este public și va fi afișat pe site-ul CNCS”, prevede regulamentul obținut de Edupedu.ro
– contribuie la evaluarea calității cercetării studiilor universitare de doctorat

Componența fostului CNCS, numit în 2017:
  1. SIMIONESCU Bogdan – președinte CNCS – Academia Română
  2. MANOLESCU Nicolae – vicepreşedinte – Institutul Oncologic “Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu”
  3. VOICU Georgeta – Vicepreşedinte – Universitatea Politehnica din Bucureşti
  4. APETREI Constantin – Membru – Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi
  5. CIUC Mihai Alexandru – Membru – Universitatea Politehnica din Bucureşti
  6. DIMIAN Mihai – Membru – Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava
  7. DRAGOŞ Cristian Mihai – Membru – Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca
  8. DUMITRESCU Dalina – Membru – Academia de Studii Economice din Bucureşti
  9. FORNA Norina Consuela – Membru – Academia de Ştiinţe Medicale
  10. ITTU Mariana – Membru – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă  Fundulea
  11. MANGALAGIU Ionel – Membru – Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
  12. MUNTEAN Andreea Cipriana – Membru – Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
  13. PĂUN Mihaela – Membru – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice – INCDSB Bucureşti
  14. PINTILIE Lucian – Membru – Patronatul Român din Cercetare şi Proiectare
  15. POPA Ionel – Membru – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea”
  16. PRECUP Radu Emil – Membru – Universitatea Politehnica din Timişoara
  17. SIMITI Ioan Vida – Membru – Academia de Ştiinţe Tehnice
  18. STĂNICĂ Adrian – Membru – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină – GEOECOMAR Bucureşti
  19. TARANU Ionelia – Membru – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală – IBNA Baloteşti
  20. VILAG Valeriu Alexandru – Membru – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare – COMOTI Bucureşti
  21. VOICU Petre – Membru – Federaţia Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare din România

FOTO: Christian Neacsu

 

 


1 comment
  1. In oglinda
    Recentele masuri abuzive adoptate de catre MEC privind reducerea fondurilor pentru Programe Nucleu si plafonarea cheltuielilor de regie la maxim 50 % vor genera probleme clare de finantare pentru INCD-uri in 2020 si in anii urmatori. Asta pentru ca INCD-urile se auto-finanteaza, sursele principale de finantare fiind Programul Nucleu, proiecte PN castigate la competitii, proiecte internationale si contracte cu mediul privat. Ultimele doua nu reprezinta prea mult in totalul veniturilor, procentul variind poate intre 5 % si 25 %. Grosul deci vine de la Nucleu si proiecte PN, la care se adauga alocarile pentru instalatii de interes national. De alocari pentru instalatii de interes national nu beneficiaza insa toate INCD-urile, dar unele din ele primesc sume consistente prin acest instrument de finantare, de ordinul 20-30 milioane lei pe an. Nu este clar ce produc instalatiile respective si pentru ce sunt necesari atat de multi bani (repet, doar in unele cazuri), cert este ca sunt INCD-ui care pot trai linistite numai din Nucleu si alocari pe instalatii de interes national, chiar si in conditiile reducerii fondurilor pentu Progamele Nucleu.
    Problema este la acele INCD-uri care vor sa faca performanta in cercetare, care au investit masiv in ultimii 10 ani pentru a-si modeniza infrastructura si a stabiliza resursa umana, ajungand chiar sa atraga nu numai cercetatori valorosi din diaspora, ci chiar cercetatori straini care vin sa lucreze chiar si cu contracte permanente. Pentru aceste INCD-uri, masurile luate reprezinta o lovitura cumplita, care subliniaza prefacatoria, lipsa de viziune si reaua credinta a clasei politice in ceea ce priveste mentinerea unor poli de cercetare performanti in Romania. Dar probabil ca vina cea mai mare este a functionarilor din MEC si a clicii de profesori afiliati la partide politice sau simpatizanti ai acestora, care au acaparat functii importante in minister, formand un adevarat sistem mafiot care are ca unic scop promovarea oportunismului, a plagiatului, a mediocratiei, a unui simulacru de cercetare cu rezutate publicate in tot felul de reviste obscure gen buletin sau anale (toate inregistrate in baze de date, rezolvand in acest fel capitolul publicatii in reviste pe care nu le citeste nimeni din comunitatea internationala si in care diversi autori se citeaza intre ei pentru a bifa si indicele H la examenele de promovari). Asta este realitatea, Romania nu are nevoie de oameni dedicati cercetarii, care se lupta sa publice in jurnale de prestigiu, care incearca sa isi promoveze rezultatele la conferinte internationale adevarate,care sunt implicati in colaborari reale cu institutii de prestigiu din strainatate, sau care incearca sa lege colaborari reale cu mediul privat. Nu, Romania are nevoie de oameni manipulabili si santajabili, oameni care doar simuleaza ca fac cercetare si care au inventat tot felul de cai ocolitoare pentru a evita confruntarea cu comunitatea internationala sub pretextul protejarii ideilor novatoare romanesti de furtul intelectual al occidentalilor corupti. In felul acesta au aparut reviste de casa mentionate anterior, conferinte declarate internationale la care vin 1-2 prieteni din afara Romaniei, citari in suveica, negocierea de alocare a proiectelor in asa-zisele paneluri de evaluare, etc. Toate acestea pentru a mentine o aparenta de onorabilitate si, dupa cum am mai spus, pentru a putea bifa criteriile minimale la promovari, dar si pentru a aburi Comunitatea Europeana in privinta numarului de cercetatori si in privinta rezultatelor cercetarii.
    Pentru a vedea cat de putred este sistemul, sa punem in oglinda productia stiintifica a unor cercetatori si a unor actuali si fosti decidenti din autoritatile care a decis de-a lungul timpului soarta cercetarii, inclusiv persoane care au influentat luarea acestor masuri de reducere a Nucleului. Sursa de cautare a fost Clarivate Web of Science, fiind luate in considerare publicatiile cu afiliarea cunoscuta in Romania. Noi voi da nume pentru a nu fi amendat pentru incalcarea regulamentului de protectie a datelor pesonale. Voi mentiona doar gradul si rezultatele cecetarii (numar de publicatii si exemple de jurnale in care au fost publicate rezultatele, indicele H si numarul total de citari fara auto-citari).

    Cercetator efectiv Decidenti care sustin ca fac si munca de cercetare
    CS3, sub 35 ani, 15 publicatii (ex. Nanoscale, Phys. Rev. Applied, Scientific Reports), H=7 (168 de citari in total) Director in MEC, urmarit penal de DNA (https://www.dcnews.ro/dna-directori-din-ministerul-educatiei-urmariti-penal_564414.html), profesor universitar, 23 de publicatii (ex. Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research-jurnal ASE; Metalurgia International), H=6 (47 de citari in total)
    CS3, in jur de 35 de ani, 30 publicatii (ex. Applied Surface Science, Solar Energy), H=12 (333 de citari in total) Secretar de Stat in MEC, profesor universitar, 71 publicatii (ex. Sustainability, Actual tasks on agrigultural engineering-Zagreb), H=5 (131 de citai in total)
    CS1, in jur de 40 de ani, 98 publicatii (ex. Applied Surface Science, Nanomaterials, ACS Applied Materials and Interfaces), H=21 (849 de citari in total) Consilier al Secretarului de Stat din MEC, cred ca este cercetator, 24 de lucrari publicate (ex. PNAS), H=4 (87 de citari in total)
    CS3, in jur de 35 de ani, 58 publicatii (ex. Nature, Scientific Reports), H=13 (500 de citari in total Director agentie finantatoare, profesor universitar, 23 de publicatii cu afilierea universitatii unde este profesor (ex. Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research-jurnal ASE), H=6 (63 de citari in total)
    CS1, intre 50 si 55 de ani, 103 publicatii (ex. Scientific Reports, Angewandte Chemie International, Nanoscale), H=24 (1027 de citari in total) Fost presedinte ANCS, profesor universitar, 52 publicatii (ex. Revista de chimie, Revista romana de materiale), H=8 (142 de citari in total)
    CS1, in jur de 50 de ani, 110 lucrari publicate (ex. Scientific Reports, Applied Surface Science, ACS Applied Materials and Interfaces), H=18 (1028 de citari in total) Lider de sindicat, cecetator, 28 de lucrari publicate (ex. Applied Surface Science, Romanian Reports in Physics), H=10 (254 de citari in total)
    CS3, in jur de 40 de ani, cetatean francez care lucreaza la un INCD, 44 publicatii (ex. Scientific Reports, Applied Physics Letters), H=12 (445 de citari in total) Fost presedinte ANCS, profesor universitar, 18 lucrari publicate (in volume de conferinta), H=5 (68 de citari in total)
    Nu voi mai continua. Punerea in oglinda arata o realitate cel putin trista, daca nu pur si simplu oribila. In INCD-uri exista si oameni dedicati realmente cercetarii, vizibili international, ponderea lor insa variaza semnificativ de la un INCD la altul, cu pondere semnificativa (spre 100 % din personalul de cercetare) in acele INCD-uri legate mai mult de cercetare fundamentala sau de fontiera, si cu o pondere semnifcativ mai mica in acele INCD-uri provenite din fostele institute de cercetare-proiectare pe diferitele ramuri ale industriei comuniste. Problema apare cand ne uitam la cei cae au condus sau conduc cercetarea si, intr-o sfera mai larga, invatamantul universitar. Cum au ajuns aceste persoane in functiile prin care decid soarta a sute de cercetatori onesti? Ce performante profesionale deosebite ii recomanda pentru a ocupa aceste functii? Cum se poate ca directori din MEC urmariti penali sa ajunga sa decida soarta finantarii, afectand direct cariera profesionala si chiar viata privata a cecetatorilor, in special a celor tineri?
    Daca actualul Guvern nu ia masuri imediate de remediere a situatiei si de asigurare a finantarii pe baze de performanta si meritocratie, atunci va intra in istorie ca fiind calaul cercetarii, cata mai este, din Romania. Daca doamna Ministru, profesoara de liceu, nu se pricepe si nu cunoaste domeniul, sa ii delege responsabilitatile Secretarului de Stat pentru Cecetare. Sa ii dea drept de semnatura, sa ii dea puterea necesara pentru a lua decizii, sa ii aloce bugetul cercetarii si dreptul de a-l utiliza autonom fara a mai fi nevoie de aprobari suplimentare de la directiile din educatie (directiile din fostul MCI nu au fost desfiintate, ele pot fi reactivate si functiona autonom sub conducerea Secretarului de Stat). Daca pozitia de Secretar de Stat este doar onorifica, fara nici o putere de deciziei, atunci poate fi si desfiintata, tot nu foloseste la nimic atata timp cat Seretarul de Stat este la cheremul unor functionari din MEC.
    Intr-un cadru mai larg, circul actual pe care il face clasa politica nu face dacat sa decredibilizeze si mai mult institutiile statului, respectiv Parlamentul, Guvernul, Presedintia. Partidele politice sunt oricum compromise, fiind gasti animate de interese personale sau de clan, nu avem ce astepta de la ele atat timp cat nu promoveaza in fata oameni competenti, cu cariera profesionala in spate, si cu o anumita situatie materiale care sa ii faca mai putin tentati la coruptie si trafic de influenta. Nu este de mirare ca jumatate din tinerii activi cu varste intre 16 si 34 de ani vor sa plece din tara (vezi https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/jumatate-din-tineri-vor-sa-plece-din-tara-sociolog-migratia-nu-e-o-fatalitate-se-pot-face-lucruri-1257641). Pentru ce ar ramane? Ce le propune clasa politica acestor tineri? Unde este faimosul program Romania Educata? Clasa politica este pierduta in lumea ei de compromisuri rusinoase si de interese frauduloase, in care dusmanii de ieri devin aliatii de azi (vezi traseismul politic, aliantele de partide care se fac si se desfac in functie de interese meschine), si nu mai are nici o legatura cu viata reala. Vor veni sa ne ceara votul promitand iarasi cate in luna si in stele dupa care vor reveni la viata lor de aranjamente si furtisaguri. De 20 de ani vedem aproximativ aceleasi figuri prin Parlament, prin ministere, prin alte institutii ale statului. Oare tara asta nu are si oameni mai buni pentru aceste institutii?
    PS1. Am scris randurile de mai sus acum 2-3 saptamani, nu le-am trimis sperand ca inca se mai pot indrepta unele lucruri. M-am inselat. Titlul ales, „In oglinda”, se potriveste si la ultima masura adoptata in domeniul cercetarii, schimbarea pe sest a componentei Consiliului National al Cercetarii Stiintifice (CNCS) (vezi https://www.edupedu.ro/consiliul-cercetarii-are-o-noua-conducere-alexandru-babes-cercetator-in-neurobiologie-la-bucuresti-care-a-mai-fost-in-2016-presedintele-organismului-care-poate-propune-retragerea-acreditarii-unei-i/). Putem pune in oglinda cum a actionat CNCS in 2017, cand CNCS-ul numit de domnul Mirecea Dumitru a fost schimbat peste noapte de ministrul PSD al cercetarii, domnul Serban Valeca, si cum s-a actionat acum, cand CNCS-ul numit de domnul Valeca a fost schimbat fara nici o explicatie de catre actualul minstru PNL al educatiei si cercetarii, doamna Anisie (probabil cu incuviintarea domnului secretar de stat Ciuparu). Precizez ca recent demisul CNCS nu isi incheiase inca manadatul de 4 ani. Cam avea dreptate domnul Mircea Morariu in articolul dumnealui intitulat sugestiv „PSD si PNL aceeasi mizeri?” (vezi https://adevarul.ro/news/politica/psd-sipnl–aceeasi-mizeriei-1_5e672bbb5163ec4271d5d186/index.html). PNL face acum exact ceea ce condamna acum cativa ani la PSD: racoleaza la greu parlamentari si primari din fosta coalitie guvernamentala; numeste clientela de partid in diverse functii, vezi inspectorate scolare; pune in functii ministeriale personaje pe care nu le recomanda nici o realizare profesionala deosebita, unii dintre ei membri si in guvernele PSD; schimba fara explicatie comitete si consilii. Diferenta este ca, atunci cand aceste mizerii erau operate de PSD, abuzurile erau infierate cu manie proletara de o anumita parte a presei si de unii bloggeri, dar cand aceste abuzuri sunt operate de PNL, se tace din gura.
    Sigur ca actualii guvernanti pot face ce vrea muschiul lor. Ar fi fost insa politios sa fie anuntati si fostii membrii CNCS, eventual explicat motivul demiterii. Ceea ce este insa total scandalos este modul de numire, fara nici un fel de selectie. Din cate imi aduc aminte, si domnul Dumitru si domnu Valeca au propus niste comitete de selectie formate din academicieni si profesori universitari, apoi au solicitat organizatiilor de cecetare propuneri pentru consiliile consultative, si din aceste propuneri au fost alesi membrii consiliilor. Este adevarat ca in cazul CNCS-ului proaspat demis au fost si doua numiri directe, din partea Patronatului si din partea Sindicatului din cercetare. Actualii diriguitori ai cecetarii puteau sa ii demita numai pe cei doi si sa ii inlocuiasca cu altcineva, daca considerau ca CV-urile lor nu corespund inaltelor exigente de a fi membru CNCS. Eu am fost astfel numit din partea Patronatului. Stiu ca voi fi luat in suturi pentru asta, tin insa sa mentionez ca am vreo 220 publicatii (fiind si co-autor la un Nature), cu peste 3500 citari si un factor Hirsh de 33 (probabil multi nu dau doi bani pe aceste amanunte, dar in lumea buna a cercetarii nu existi daca nu publici si daca nu ai citari, deci nu ai nici o sansa la proiecte H2020 nici macar ca partener). Mi-am zis ca, daca CV-ul meu nu este bun pentru a fi membru CNCS, probabil ca CV-urile celor praospat numiti sunt extraordinare. Asa ca m-am uitat un pic pe Web of Science, ca la aceasta platforma am acces, sa vad si eu publicatiile si celelalte. Cautarea am facut-o dupa afilierile cunoscute din Romania, probabil rezultatele ar fi fost mai bune daca as fi stiut exact si eventuale afilieri din strainatate. Mai jos sunt rezultatele cautarii.
    Nume Lucrari (afiliere Romania) Citari H Specialitate
    Alexandru Babes 46 1504 17 Biologie UB
    Cezar Joita 24 22 3 Matematica AR
    Norica Nichita 18 191 6 Biologie AR
    Flavius Solomon 2 4 2 Stiinte Umaniste AR-Iasi
    Alexander Baumgarten 10 0 0 Stiinte Umaniste UBB
    Laurentiu Stoleriu 83 939 16 Fizica UAIC
    Mirela Voiculescu 56 385 13 Stiintele Pamantului UGAL
    Ioan Ovidiu Sarbu 1 9 1 Meadicina Timisoara
    Gabriel Badescu 8 86 4 Stiinte Sociale UBB
    Gabriela Rapeanu 69 467 13 Biotehnologii UGAL
    Mihai Gartu 52 416 12 Fizica Ovidius Constanta
    Dragos Iliescu 30 40 3 Stiinte Sociale UB
    Antonio Radoi 42 459 12 Stiinta Materialelor IMT
    Sorin Bildea 6 26 3 Stiinte Ingineresti UPB
    Mihaela Florea 86 1223 20 Chimie, INCDFM
    Bogdan Popescu 260 6447 33 Medicina UMF Bucuresti
    Cosmin Chiorean 20 183 6 Stiinte Ingineresti UT Cluj
    Lucian Dragut 29 2008 14 Stiintele Pamantului, UVT
    Niculina Hadade 38 564 8 Chimie UBB
    Radu Marinescu 24 332 6 Informatica UPT
    Gabriela Carja 85 1309 24 Stiinta Materialelor UT Iasi
    Nu comentez aceste rezultate. Subliniez, nu am nimic impotriva nou numitilor membri ai CNCS, pe multi ii si cunosc personal sau chiar am lucrat sau lucrez cu unii din ei. Nu ma indoiesc ca sunt animati de bune intentii. Ceea ce pun in discutie este modalitatea total netransparenta de selectie cat si modalitatea cel putin ne-eleganta prin care actuala conducere a cercetarii a demis fostul CNCS, in cel mai curat stil PSD-ist. Ca sa nu o mai lungesc, as mai remarca faptul ca 9 dintre membri fac parte din asociatia Ad-Astra, din care fac parte si membrii trio-ului Mic-Mic-Anc, si ca 10 membrii au mai facut parte din CNCS in perioadele 2011-2013 si 2016-2017 (sub presedintia domnului Alexandru Babes). Probabil ca in ochii actualei conduceri respectivii sunt mai de incredere dacat cei numiti de PSD. Urez succes noului CNCS si asteptam totusi niste explicatii pentru demitere, in afara de aceea ca tot ce a facut si numit PSD este rau.
    PS2. Pentru cei care probabil ma considera sau ma vor considera simpatizant sau membru PSD, si care ma tot intreaba unde eram cand…, ii intreb si eu: dumnealor unde erau cand Consiliul Genaral al CNATDCU (din care am facut parte intre 2011 si 2012, fiind chiar vicepresedinte) era supus la presiuni enorme in timp ce decidea plagiatul domnului premier de atunci, Viorel Ponta? Stiu ca acel consiliu a fost desfiintat de domnul Liviu Pop? Nu imi aduc aminte de nici o manifestatie de sustinere. Unde erau cand, in urma unor suspiciuni de plagiat care o implicau pe doamna Andronescu, am fost nevoit sa imi dau demisia? Imi aduc aminte doar de o luare de pozitie a unui fost membru Ad-Astra, ca oi avea eu ceva de ascuns din moment ce mi-am dat demisia asa repede. Mentionez ca demisia a rezultat in urma unei discutii la fostul ANCSI prin care mi s-a pus pe masa inclusiv posibilitatea desfiintarii institutului la care lucrez. Toate astea se intamplau in 2012, poate ca cei care contesta acum luarile mele de pozitii nu erau in tara. Constat ca asociatia Ad-Astra (auto-intitulata asociatia cecetatorilor romani, desi are numai 76 de membrii) a ajuns un instrument de presiune prin care o minoritate foarte vocala domina majoritatea formata din cerecetatori care isi vad onest de profesie. Dialogul social cu organizatiile reprezentative ale cercetatorilor a disparut complet din practicile actualului guvern, care este maidegraba dispus sa plece urechea si sa actioneze conform indicatiilor primite din partea unor minoritati galagioase in loc sa cheme la dialog toate partile implicate. Stiu ca organizatiile patronale si cele sindicale au bubele lor, dar cu un pic de efort se pot gasi parteneri de dialog cu care sa se discute asezat ce ar trebui facut in cercetare pentru a ne fi tuturor mai bine. Actionand unilateral pentru a face pe plac numai unei parti din sistemul de cercetare actuala conducere risca sa strice si ce mai era bun in sistem, stricaciuni care cu greu vor mai putea fi indeptate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cercetătorii pot depune proiecte la ELI-NP, laserul de la Măgurele, anunță echipa consorțiului european Extreme Light Infrastructure. Apelul de proiecte este deschis și pentru centrele din Ungaria și Cehia

Extreme Light Infrastructure (ELI), cea mai avansată infrastructură de cercetare bazată pe laseri de mare putere, lansează al doilea apel de proiecte la care cercetătorii sunt invitați să depună propuneri,…
Vezi articolul