Contra curentului: Un studiu al unor cercetători britanici, publicat în Lancet, pune sub semnul întrebării impactul închiderii școlilor în criza Covid-19, susține că decizia ar fi bazată pe prea puține date

913 vizualizări
Foto: Pixabay.com
Decizia luată de majoritatea covârșitoare a țărilor lumii, de a închide școlile ca măsură de prevenire și combatere a pandemiei Covid-19, este pusă sub semnul întrebării de un grup de cercetători de la University College London. Potrivit BBC, autorii unui nou raport apărut în The Lancet spun că guvernele ar trebui să cântărească mult mai bine dacă închiderea școlilor este cea mai bună măsură, ei susținând că aceasta ar avea un impact redus, chiar și când e însoțită de alte acțiuni restrictive. Opinia cercetătorilor de la UCL este contestată, însă, de unul dintre oamenii de știință care sfătuiesc guvernul britanic în privința măsurilor de combatere a epidemiei.
  • Marea Britanie este una dintre ultimele țări europene care au decis închiderea școlilor în contextul Covid-19. Guvernul condus de premierul Boris Johnson – aflat el însuși, de luni seară, la terapie intensivă – a aplicat mult mai târziu decât majoritatea țărilor europene să aplice măsuri restrictive menite să asigure distanțarea socială, inclusiv închiderea școlilor. Până marți, 7 aprilie, în Marea Britanie se înregistraseră peste 51.000 de cazuri de infecție și 4.373 de decese.

Decizia și așa târzie a guvernului de la Londra, care urmează să fie reanalizată după Paște, este primită cu precauție în raportul unor cercetători de la UCL, raport apărut în revista de specialitate The Lancet Child and Adolescent Health. Potrivit BBC, documentul trece în revistă 16 studii despre răspândirea coronavirusului, a gripei sezoniere și a epidemiei Sars din 2003. Ce constată autorii:

  • Închiderea școlilor ajută în timpul epidemiilor de gripă, dar acest lucru nu este clar în cazul coronavirusului
  • Date din timpul epidemiei Sars, în Asia, arată că închiderea școlilor nu a contribuit la controlul epidemiei
  • Studii recente de modelare a evoluției Covid-19 sugerează că închiderea școlilor, luată independent de alte măsuri, ar duce la prevenirea a doar 2-4% dintre decesele cauzate de boală, mult mai puțin decât alte măsuri de distanțare fizică și socială.

BBC citează opinii divergente legate de studiu:

  • unul dintre autorii lui, profesorul Russell Viner, arată că datele referitoare la beneficiile aduse de închiderea școlilor sunt limitate, dar se știe că împactul ar fi, probabil, redus; pe de altă parte, costurile închiderii școlilor sunt ridicate, fapt pentru care decidenții trebuie să cântărească foarte bine informații interpretabile.
  • unul dintre cercetorii care au lucrat la modelul aplicat în prezent de autorități, ce include închiderea școlilor, profesorul Neil Ferguson de la Imperial College London, arată că studiul din publicația Lancet nu ia în calcul impactul pe care închiderea școlilor îl are împreună cu alte măsuri restrictive. “Când e însoțită de măsuri intense de distanțare socială, închiderea școlilor joacă un rol important în întreruperea contactelor dintre gospodării și în asigurarea unui declin al transmisiei”.

Sunt citați, de asemenea, alți experți din mediul de cercetare, care apreciază raportul din Lancet prin prisma faptului că perspectivele incluse sunt utile pentru viitoarele decizii de redeschidere a școlilor și prin faptul că dovedește cât de sumare sunt informațiile pe baza cărora, în prezent, iau decizii autoritățile.

Foto: Pixabay.com


1 comment
  1. Edupedu publica tendentios articole in care introduce propriile intentii si pareri. Aceasta se numeste manipulare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Limbajul științific românesc din prezent „este pestriț”, cu termeni neadaptați din limbi străine, pentru că ultimul vocabular specific este din 1960, atrage atenția vicepreședintele Academiei Române, Marius Andruh: Răspunzători suntem și noi specialiștii. De atunci știința a evoluat

Limbajul științific romanesc este unul „pestriț”, cu termeni din limbi străine, cei mai mulți neadaptați, pentru că ultimele norme și reglementări ale termenilor care să se folosească în diverse domenii…
Vezi articolul

O preocupare pentru cercetători români în pedagogie, în 2023: Cât de folositoare este concepția despre educație a Sfântului Ioan Gură de Aur, ale cărui texte includ “aspecte în acord cu idealul actual al școlii românești”

“În textele marelui pedagog creștin, identificăm aspecte în acord cu idealul educațional actual al școlii românești”, constată doi cercetători români care au găsit de folos să analizeze “recomandările privind procesul…
Vezi articolul

STUDIU Cum îmbunătățim educația elevilor din mediul rural? Rezultatele parțiale ale unei cercetări care arată cum s-au schimbat rezultatele elevilor din 40 de comunități

Performanța elevilor din România, în ansamblu, are nevoie de îmbunătățiri, așa cum ne arată și datele PISA. În ciuda numeroaselor initiative, programe și resurse alocate pentru îmbunătățirea educației din România,…
Vezi articolul