Controlul asupra învățării, fondurile publice, experiența copiilor, printre lucrurile care vor influența “revenirea la normal” în școli, din toamnă – analiză Forbes

259 de vizualizări
Foto: © Insidestudio | Dreamstime.com
Mulți părinți s-au obișnuit să se implice mai adânc în educația copiilor; autoritățile alocă fonduri pentru a sprijini revenirea învățământului pe linia de plutire; copiii au căpătat propria experiență de învățare în pandemie și mulți au propriile lor puncte de vedere despre ce e bine și ce nu; iar ultimul an nu a însemnat doar pandemia, ci s-au petrecut și alte lucruri care au schimbat peisajul general. Acestea sunt patru tendințe care vor marca eforturile de revenire la normal, din toamnă, când începe noul an școlar, potrivit unei analize Forbes.

Aceasta trece în revistă aceste patru tendințe raportându-se la situația școlilor și a societății din SUA, dar semnalele pot fi extrapolate la sistemele educaționale ale lumii, care au avut de suferit de pe urma închiderilor din ultimul an și ca urmare a trecerii în online.

Cele patru tendințe semnalate în analiza publicată de Forbes, semnată de Stacey Childress, CEO al unei organizații filantropice naționale din domeniul educațional:

1. Schimbări în controlul asupra învățării: Până acum, școlile aveau, mai mult sau mai puțin, control complet asupra lucrurilor pe care copiii le învățau. Dar pandemia a schimbat acest lucru în sensul că părinții au fost presați să devină “consumatori educați de resurse de învățare disponibile independent” – adică au căpătat abilități de a alege conținut și metode de învățare pentru copiii lor. Școlile nu pot ignora această realitate, ci trebuie să lucreze cu părinții, în folosul copiilor.

2. Autoritățile alocă fonduri pentru diverse acțiuni care să susțină revenirea la normal. Articolul face trimitere la fondurile fără precedent, de 125 de miliarde de dolari, pe care guvernul SUA le rezervă școlilor, dar finanțări, punctuale sau de sector, au existat în multe țări. Potrivit analizei, trebuie evitată tentația ca aceste fonduri să fie alocate uniform, astfel încât fiecare să primească ceva, cât de puțin – e nevoie ca banii să fie folosiți pentru acțiuni concentrate pe nevoi și pe schimbare veritabilă.

3. Copiii au și ei idei formate în pandemie: distanțarea de școală, învățarea online și alte situații înregistrate în ultimul an a produs, în rândul copiilor, experimente naturale, de la folosirea structurilor deschise la asumarea unei mai mari responsabilități în procesul de învățare. Elevii au, astfel, ceva de spus despre nevoile și așteptările privind educația în noul an.

4. Ultimul an nu a însemnat doar pandemia: aceasta s-a suprapus cu alte evenimente care au avut impact asupra societății. Articolul Forbes dă exemplul unei de șoc produse de uciderea lui George Floyd și de protestele masive care au urmat. Dat problemele de inechitate, inclusiv rasială, există și au fost exacerbate și în alte părți ale lumii, mai ales în context pandemic. Iar publicația apreciază că unul dintre cele mai mari riscuri ale revenirii la normal este ca școlile și comunitățile să nu acționeze pentru a combate această inechitate.

Photo 190136520 © Insidestudio | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Universitatea Babeș-Bolyai va testa efectele alimentației „Carpato-Danubiene”, care respectă principiile dietei mediteraneene dar cu produse românești. Rectorul Daniel David: Mă voi înscrie alături de studenți în studiu. Ținta: seturi de politici publice pentru un comportament alimentar sănătos, inclusiv în școli

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca anunță că inițiază proiectul CARPO ce vizează construirea unui comportament alimentar sănătos, în care testează efectele unui anumit tip de alimentație. „CARPO este acronimul alimentației «Carpato-Danubiene»,…
Vezi articolul

Tudor Chirilă despre educația sexuală în școli: Faptul că devine parte dintr-o materie care se predă în mod singular și nu în legătură cu alte materii cum ar fi biologie, deci nu se face transdisciplinar, duce la o pierdere din eficiență

Introducerea Educației sexuale în școli sub forma unui modul într-o nouă materie obligatorie pentru elevii claselor V-XII, deci predarea ei “în mod singular” și nu transdisciplinar în legătură cu biologia,…
Vezi articolul