Copiii români sunt cei mai expuși riscului de sărăcie și excluziune socială la nivelul Uniunii Europene – analiză comparativă Salvați Copiii / Organizația cere guvernului un plan strategic care să asigure echitatea în educație

434 de vizualizări
Foto: Salvați Copiii România
Doi din cinci copii români sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, România înregistrând astfel cel mai mare risc, la nivelul Uniunii Europene, potrivit unei analize comparative realizate de organizația Salvați Copiii. Aceasta arată că, potrivit datelor aferente anului 2021, numărul copiilor la limita sărăciei a crescut, în UE, cu 200.000, dintre care 25.000 din România.

Salvați Copiii adună, în analiza sa publicată marți, date referitoare la nivelul și riscul de sărăcie din mai multe țări europene, sintetizând informații colectate de la Eurostat, din rapoarte ale autorităților naționale și din alte surse.

Organizația arată, pe baza datelor Eurostat, că, dacă în România 41% dintre copii trăiesc la limita sărăciei, la nivelul UE rata este de unul din patru. Riscul de sărăcie, în 2021, era cel mai scăzut în Finlanda și Danemarca (13,2% și respectiv 14%).

Date pe care Salvați Copiii le declară a fi informații-cheie pentru România:
  • “În 2021, peste 1,5 milioane de copii din România (41,5% din numărul total al copiilor) creșteau în risc de sărăcie sau excluziune socială.  
  • Riscul de sărăcie sau de excluziune socială este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban. În 2021, rata a fost de 16,1% în orașele mari, 30,7% în urbanul mic și suburbii și 50,1% în zonele rurale.  
  • Una din 10 familii nu și-a putut permite să își încălzească locuința în mod corespunzător în 2021 și aproape una din cinci nu și-a putut permite o masă hrănitoare.”  

În privința educației, organizația arată, citând între altele cel mai recent Raport privind starea învățământului preuniversitar din România, publicat de Ministerul Educației, precum și Education and Training Monitor al Comisiei Europene, că:

  • În anul școlar 2020/2021, numărul copiilor sub trei ani înscriși în sistemul de educație timpurie a scăzut cu 5.100 (de la 22.506 la 17.400), iar 97,5% dintre aceștia provin din mediul urban. Rata de înscriere în învățământul preșcolar a scăzut de la 88,6% la 84,5%. Aceste tendințe descendente îngrijorătoare au început în 2016. 
  • Doar 11% dintre elevii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani sunt cititori fluenți
  • “Dacă ne uităm la rezultatele obținute la examenul de evaluare națională, observăm că, deși diferența dintre școlile din mediul urban și cele din mediul rural este puțin mai mică decât în anii precedenți, copiii care merg la școală în mediul rural continuă să obțină rezultate mai slabe decât colegii lor. Mai mult de o treime au obținut note sub 5 la matematică (36,16% față de 13,95% dintre elevii din școlile urbane), aproape un sfert au obținut note sub 5 la limba română (23,89% față de 7,9% dintre elevii din școlile urbane), iar aproape 30% au obținut o medie sub 5 (29,5% față de 10,05% dintre elevii din școlile urbane)”.

Înainte de a adresa o serie de recomandări și solicitări guvernului, Salvați Copiii prezintă și o serie de măsuri luate de alte țări europene pentru a contracara impactul pandemiei și pe cel produs de creșterea costului vieții și de războiul dus de Rusia în Ucraina: 

  • “Printre inițiative se numără alocații pentru copii, ajutoare pentru plata facturilor la energie, reglementarea prețurilor la energie, reduceri fiscale, reduceri pentru transportul public, tichete de masă și ajutoare pentru locuințe. 
  • În Italia și Germania, peste 1 miliard de euro și respectiv 2 miliarde de euro au fost alocate pentru a sprijini sistemul educațional, în timp ce în Spania guvernul a introdus noi prestații pentru copii și a majorat schema de venit minim garantat.
  • Politicile și resursele în domeniul sănătății publice și al sănătății mintale au fost stimulate. De exemplu, Finlanda a alocat mai multe resurse pentru sănătatea mintală a tinerilor, Italia a introdus un “bonus psihologic” pentru a susține costurile psihoterapiei, iar Spania a lansat o nouă strategie națională privind sănătatea mintală cu un buget de 100 de milioane de euro.
Recomandările și solicitările adresate de organizația Salvați Copiii Guvernului României:  
  • “Să acorde prioritate copiilor și familiilor vulnerabile în procesele de elaborare a politicilor și bugetelor și să sprijine autoritățile locale în combaterea sărăciei în rândul copiilor, în special prin consolidarea bugetării drepturilor copilului la nivel local. 
  • Să aprobe, să pună în aplicare și să monitorizeze un plan strategic național coerent menit să asigure echitatea în educație pentru copiii aflați în situații vulnerabile.
  • Să consolideze sistemul de asistență socială pentru a sprijini copiii și familiile expuse riscului de sărăcie. 
  • Să direcționeze compensațiile/intervențiile de sprijin către familiile și copiii cei mai vulnerabili, în loc să opteze pentru măsuri cu caracter general.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Reacție dură a rectorului Marian Preda, la legile Deca: Vor face deservicii sistemului de învățământ. Ne vom trezi cu stegulețe și condiționalități europene privind educația. Anul viitor vom avea crize succesive la primele suspiciuni la admiterea în liceu, la angajările în universități sau în alegerile rectorilor

Reacție dură a rectorului Universității din București, sociologul Marian Preda, la proiectele legilor educației puse în dezbatere de ministrul Ligia Deca. Sunt „proiecte de legi care cred că vor face,…
Vezi articolul
Vaccinul pentru Covid-19

Negaționiștii vaccinului: mai degrabă oameni educați, care aleg “dovezile” științifice care le convin, după propriile convingeri sau nevoi / Și știința ar trebui să înțeleagă publicul, nu doar invers – analiză New England Journal of Medicine

Înțelegerea științei ar putea să fie insuficientă pentru ca negaționiștii să accepte vaccinarea împotriva Covid-19 sau alte lucruri pe care știința le consideră evidente, precum utilizarea vaccinurilor în general sau…
Vezi articolul

Educația sexuală este abordată interdisciplinar, de la cultură civică la religie, în diverse state europene. În România se pune în continuare problema unei materii separate, pe lângă disputele publice

Educația sexuală, subiect care stârnește aprigi dispute în mediile politice și sociale din România, este abordată interdisciplinar în mai multe țări europene, fenomen pentru care pledează și experți din SUA.…
Vezi articolul