Deschiderea treptată a școlilor începând cu “ultimele două săptămâni ale lunii august” prin reorganizarea calendarului anului școlar, recomandată de Coaliția pentru Dezvoltarea României. Un studiu amplu despre școala online arată că jumătate dintre elevi au făcut mai puține ore de mate și română decât ar fi trebuit

8.223 de vizualizări
Foto: © Vladimir Melnikov | Dreamstime.com
“Toate scenariile trebuie să aibă la bază un singur obiectiv: cât mai mulți elevi în sălile de clasă!”, susține Coaliția pentru Dezvoltarea României în concluziile unei evaluări privind școala online, studiu dat publicității joi. Studiul respectiv, realizat în luna iunie, a urmărit să vadă ce a însemnat școala online pentru elevi, părinți, respectiv profesori, în ideea că “reîntoarcerea copiilor la școală în septembrie 2020 înseamnă reorganizarea școlii conform realităților sociale și economice deternimate atât de pandemie, cât și de noile norme de funcționare socială și economică”. Datele culese arată diferențe considerabile în modul în care au perceput școala online, așa cum a avut loc în primăvară, dar și o lipsă de adaptare la noul mediu. Între altele, 1 din 3 elevi nu a înțeles lecțiile la matematică, iar dintre profesori doar 6% apreciază lucrurile noi învățate despre educația digitală și numai 8% văd un avantaj în comunicarea cu părinții.

Pe baza studiului, Coaliția recomandă o reorganizare diferențiată, pe zone geografice, a structurii noului an școlar. Mai mult, propune chiar un început de an stabilit la alegere de fiecare inspectorat județean, moment care să aibă loc chiar de la finalul lunii august în unele zone: “această deschidere treptată va fi benefică atât din punct de vedere al concentrării atenției pentru respectarea normelor de sănătate în contextul pendemiei, cât și din punct de vedere economic, contribuind la turismul intern și la decongestionarea infrastructurii rutiere.

Propuneri-cheie ale CDR, pentru începutul anului, șa încât la școală să revină cât mai mulți elevi, ” luând în considerare, desigur, normele elaborate de Ministerul Sănătății – care încă NU a transmis nimic către școli”:

1. Copiii din grădinițe și din școlile primare trebuie să se întoarcă TOȚI în sala de clasă

2. Începând cu gimnaziu se pot aplica scenarii privind reducerea numărului de elevi la clasă

3. Găsirea de soluții particularizate pentru elevii din grupurile vulnerabile și pentru cei cu diverse carențe

Despre studiul CDR, iniţiativă privată alcătuită din cele mai reprezentative organizații ale mediului de afaceri din România:

  • Cercetarea a fost desfășurată în perioada 12 – 25 iunie 2020 și s-a adresat unui eșantion de 8.972 de elevi, părinți și profesori. Chestionarele au fost distribuite online. “Având în vedere numărul de respondenți și distribuția acestora între ciclurile școlare, considerăm rezultatele obținute ca fiind relevante pentru modul în care s-a desfășurat activitatea școlară”, arată organizația, care precizează, însă: “Având în vedere distribuția grupului de respondenți între mediul rural și cel urban – cu o participare de 72% provenind din mediul urban – și faptul că cercetarea s-a desfășurat online, putem presupune că rezultatele tind să prezinte o percepție îmbunătățită față de realitate: accesul la internet este mult mai facil în mediul urban, prin urmare este de așteptat ca elevii și profesorii să fi realizat mai multe cursuri online.”
Rezultate-cheie ale studiului:
Percepții diferite privind începutul școlii online:
  • 67% dintre elevi, 71% dintre părinţi și 78% dintre profesori au declarat ca școala online a început în luna martie. 22% dintre profesori și de 33% dintre elevi au răspuns că școala a început în luna mai.
  • Distribuția răspunsurilor indică lipsa de consistență și de abordare comună între unitățile de învățământ – o treime dintre elevi au început cursurile online cu o întârziere de mai mult de o lună.
Percepții diferite depre durata școlii online, de-a lungul unei zile:
  • Dintre elevi, 25% declară că au petrecut mai puțin de două ore pe zi în cadrul școlii online, 29% între două și trei ore, iar 21% între 3 și 4 ore.
  • Doar 11% au petrecut peste patru ore, în timp ce 13% declară că au petrecut mai puțin de o oră sau deloc.
  • Dintre părinți, 29% declară despre copiii lor că au petrecut mai puțin de două ore în cursuri online, 48% între două și patru ore.
  • Doar 10% declară că au petrecut mai mult de patru ore, în timp ce 15% spun că, în cazul copiilor lor, cursurile online au durat mai puțin de o oră sau nu au avut loc.
Timp petrecut pentru scoala online – studiu CDR

Note:

  • Studiul realizat pe eșantionul de elevi indică faptul că, în linii mari, timpul petrecut online a fost unul destul de redus și s-a prioritizat predarea în mediul online pentru ciclul gimnazial și mai puțin cel liceal.
  • Doar 12% dintre elevii de liceu declară că au petrecut mai mult de patru ore în cadrul școlii online, în timp de 20% au declarat că au petrecut o oră sau nu au participat deloc. Aceste rezultate indică o limită majoră a organizării cursurilor, potrivit autorilor: era de așteptat ca o categorie cu putere de concentrare mai mare, care acumulează informații mai complexe, să dedice mai mult timp decât celelalte categorii. Tendințe similare se pot observa și in răspunsurilor părinților la aceeași întrebare.

După materii – percepții elevi:

La Limba și literatura română:

  • 46% dintre elevii din ciclul gimnazial au spus că au făcut între una și două ore pe săptămână, 30% între două și patru ore.
  • La ciclul primar, 52% spun că au făcut între una și două ore, în condițiile în care planul-cadru prevede 5 ore pe săptămână la această materie.
  • 54% dintre elevii de liceu au făcut între una și două ore, în timp ce 14% spun că nu au făcut nici o oră.
  • Doar 8% declară că au făcut peste patru ore.

La Matematică:

  • 54% dintre elevii din ciclul primar au făcut mai puțin de două ore pe săptămână, deși planul-cadru prevede 3-4 ore.
  • În ciclul gimnazial, 47% dintre elevi declară că au realizat cel mult două ore pe săptămână, din cele patru prevăzute în planul-cadru.

La alte materii,

  • Mai mult de jumătate dintre elevii respondenți declară că au făcut una – două ore pe săptămână, conform programei.
  • Totuși, o medie de 20% declară că nu au făcut nici o oră la aceste materii.
Percepții despre măsura în care a fost parcursă materia în școala online, în semestrul al 2-lea:
  • Elevi: Puțin peste 40% dintre elevii participanți spun că nu au reușit să parcurgă o unitate de învățare, în timp ce 26% spun că mai mult de două unități de învățare la Matematică și Limba română nu au fost parcurse
  • Părinți: 39% dintre părinții chestionați au declarat că estimează un procent de peste 30% din materie care nu a fost parcursă, deci neînvățată.
  • Profesori: 53% dintre profesorii care au răspuns au reușit să acopere cel puțin 90% din materia pe care o aveau de predat. 14% au rămas cu mai mult de 30% din materie nepredată și/sau neevaluată.

Note:

  • O tendință comună arată un acord al celor trei grupuri în privința faptului că o parte semnificativă din materie nu a fost predată în cadrul școlii online.
  • Corelare a rezultatelor cu răspunsurile primite la prima întrebare : 22% dintre profesori și 33% dintre elevi au răspuns că școala a început în luna mai.
  • Un alt factor potențial este acela că structura curriculei nu este adaptată pentru mediul de lucru online.

Percepții despre golurile de învățare
  • 51% dintre elevii care au răspuns admit faptul că nu au înțeles suficient de bine o parte dintre lecțiile predate.
  • Peste 60% dintre părinții respondenți își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că e posibil să fi rămas materie neacoperită, iar copiii ar putea avea goluri în învățare.
  • 21% dintre profesorii respondenți spun că mai mult de 90% dintre elevi au asimilat suficient de bine materia predată, iar lecțiile nu vor trebui reluate. Cu toate acestea, 37% dintre ei declară că ar trebui să reia materia pentru mai mult de o treime dintre elevi.

Note:

  • Din perspectiva elevilor, golurile sunt importante, fiind semnalate de către jumătate din eşantion.
  • Rezultatele detaliate ale cercetării au arătat că, practic, unul din trei elevi nu a înţeles lecţiile la matematică, unul din 10 nu a înţeles lecţiile la limba şi literatura română şi tot unul din trei elevi, la celelalte materii, cumulate.
  • Părinţii consideră, în majoritate, că există goluri în învăţare.
  • Profesorii au dat evaluări doar cu privire la părţile din materie nepredate, respectiv întrebările primite, însă nu au perspectiva materiei asimilate de elevi.
Percepții despre ce a adus bun și care au fost provocările școlii online:

Elevi: avantajele cele mai importante au fost timpul liber mai generos și posibilitatea de a-și organiza programul (35%), posibilitatea de a socializa cu profesorii și colegii și posibilitatea de a continua școala, prin implicarea cadrelor didactice (14%). 20% spun că nu le-a plăcut distanțarea față de ceilalți colegi, problemele tehnice (9%) și lipsa de organizare (10%).

Părinţi: 27% dintre ei (opțiunea aleasă de procentul cel mai ridicat dintre respondenți) nu au găsit nimic util în experiența școlii online. 21% au apreciat avantajele colaborării online, mediu în care copiii sunt mai relaxați, în timp ce 11% au apreciat valorificarea resurselor disponibile online. Provocările pe care părinții le-au considerat ca fiind cele mai importante: nevoia de adaptare la un stil nou de lucru (16%), organizarea temelor, a lecțiilor și a examenelor (15%) și depășirea problemelor tehnice (13%).

Profesori: Aproape 40% au apreciat posibilitatea de a valorifica aplicațiile, platformele sau resursele online, iar 14% dintre ei consideră ca elevii au fost mai relaxați și mai receptivi în mediul online. Doar 6% apreciază lucrurile noi învățate despre educația în mediul digital în această perioadă si numai 8% văd un avantaj în comunicarea cu părinții și implicarea acestora. În privința provocărilor întâmpinate, 23% dintre profesori spun că le-a fost dificil să comunice cu elevii și să îi motiveze și aproape 20% declară că au avut dificultăți tehnice. 15% dintre ei spun că una dintre provocări a fost legată de planificarea materiei și elaborarea materialelor pentru lecții.

Scoala online – avantaje si provocari pentru elevi – studiu CDR
Concluziile Coaliției pentru Dezvoltarea României:

“Dacă ne dorim o evoluție a învățământului online, trebuie să avem în vedere motivarea cadrelor didactice, atât din punct de vedere financiar și tehnic, cât și administrativ și pedagogico-didactic. Este nevoie de stabilirea unor standarde de calitate în învățământul online, care nu pot fi îndeplinite în lipsa creării premiselor necesare pentru profesori:

– Formarea acestora în domeniul pedagogiei în mediul digital, atât cu privire la utilizarea mijloacelor tehnice, cât și referitor la procesul de învățare și adaptarea metodelor de predare;

– Asigurarea de mijloace tehnice adecvate care să prevină apariția dificultăților în gestionarea instrumentelor de lucru;

– Adaptarea planurilor-cadru pentru mediul digital.

Pentru părinți, fără îndoială că dintotdeauna diferitele forme de învăţământ au reprezentat modalități prin care şi-au putut continua viaţa profesională şi asigura existenţa, având copiii într-un mediu sigur care să ofere acestora beneficiul învăţării structurate şi disciplinei de lucru.
Şcoala online a necesitat aducerea acestor elemente în spaţiul propriei case. Deși nu se poate impune părinţilor o implicare totală în viaţa educaţională a copiilor, însă se poate stimula o mai bună participare, prin:

– Oferirea de feedback după orele online;

– Oferirea de suport tehnic;

– Comunicarea cu aceştia pe marginea problemelor cu care se confruntă;

– Identificarea de soluții sustenabile pentru părinții care întâmpină probleme cu impact asupra vieții școlare a copiilor (locuință inadecvată, familii cu mulți copii, venituri reduse etc.).

În acest moment, observăm un potențial care nu poate fi ignorat în proiectul învățământului online și care reiese din faptul că elevii au în continuare curiozitatea de a pune întrebări, de a clarifica anumite lucruri. De altfel, copiii par să fi gestionat cel mai bine provocările evoluției înspre spațiul online. Însă la rândul lor semnalează dificultăți cu privire la înțelegerea materiei și comunicarea cu profesorii sau colegii, care ar putea fi preîntâmpinate prin:

– Adaptarea materiei la constrângerile mediului online;

– Creșterea atractivității orelor prin apelarea la suporturi potrivite cu așteptările generației lor;

– Asigurarea de mijloace tehnice acolo unde acestea lipsesc.”

Studiul integral poate fi consultat aici

Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) este o iniţiativă privată, apolitică, alcătuită din cele mai reprezentative organizații ale mediului de afaceri din România, printre care American Chamber of Commerce in Romania, Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania, Belgian Romanian Business Association, British Romanian Chamber of Commerce, CNIPMMR – Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din Romania, Confederaţia Patronală Concordia.

Foto: © Vladimir Melnikov | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

2 comentarii
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cunoscut epidemiolog american implicat în eradicarea definitivă a variolei pledează astăzi pentru testarea aleatorie, masivă a populației pentru coronavirus: Fără ea, vedem doar vârful aisbergului, șeptimea de deasupra apei

Testarea aleatorie de coronavirus în rândul populației, nu doar testarea masivă, este esențială în combaterea actualei pandemii, arată un cunoscut epidemiolog, Larry Brilliant, care a contribuit la eforturile Organizației Mondiale…
Vezi articolul
Iulian Cristache

Răspundeți unei comenzi sau unei persoane din Ministerul Educației? – Reacția președintelui Asociațiilor de părinți la afirmațiile președintelui Asociației colegiilor pedagogice

Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți – învățământ preuniversitar, răspunde afirmațiilor făcute de profesorul Mircea Bertea, președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România: Am…
Vezi articolul